Un bilanț pe T1: veniturile gospodăriilor scad, cele personale cresc. O explicație

Datele publicate de INS pentru trimestrul unu  2014 arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației a scăzut cu circa 1,8% în termeni nominali și cu 2,9% în termeni reali față de anul precedent.

Venitul mediu lunar pe gospodărie a scăzut de la  2.521 lei la 2.477 lei, în condițiile în care prețurile s-au majorat cu 1,05% ( inflația medie anuală consemnată prin IPC pe primele trei luni din acest an).

Cu toate acestea, în mod aparent paradoxal, venitul mediu pe persoană s-a mărit cu 5,2%, urmare a reducerii numărului de persoane dintr-o gospodărie de la 2,86 la 2,67.

Rezultatele anunțate se datorează reevaluării populației rezidente până sub pragul de 20 milioane cetățeni și actualizării numărului real de persoane dintr-o gospodărie.

De remarcat, variația nominală a veniturilor bănești la nivelul familiilor a fost ușor pozitivă, de +0,3%, în timp ce cea reală a fost negativă (-0,7%). Per individ, valorile au fost semnificativ mai mari, urmare a diminuării bruște în statisticile oficiale de la un an la altul a numărului de membri de familie.

În ceea ce privește structura veniturilor, trebuie subliniată creșterea semnificativă a ponderii veniturilor bănești, de la 80,4% în trimestrul unu 2013 la 82,1% în trimestrul unu 2014. Consecință a diminuării veniturilor în natură, s-a majorat ponderea  veniturilor din prestații sociale, de altfel singura categorie de venituri afectată în raport cu anul precedent.

Veniturile din agricultură, cele din vânzarea de active și sumelor obținute din activități independente din proprietatea personală și-au mărit la nivel minimal participarea la veniturile totale ale unei gospodării (+0,1%). Importanța veniturilor salariale a crescut similar cu cea a sumelor încadrate la ”alte venituri”, ceea ce sugerează dezvoltarea unor activități nefiscalizate și păstrarea salariului înregistrat oficial sub pragul de 50% din venituri.

Creșterea veniturilor unei persoane a fost cu un procent mai mare față de media generală în mediul urban (+6,2% în termeni nominali) și cu un procent mai mică față de aceeași medie generală în mediul rural (+4,2%). De unde a rezultat o accentuare a diferenței de nivel de trai pe medii de rezidență.

Această diferență a traversat pragul de 40% ( de la 38,4% venituri mai mari în urban decât în rural, s-a ajuns 41,1% anul acesta).

După cum era și firesc, membrii familiilor de salariați au fost principalii beneficiari ai creșterii economice. Ei au urmați de șomeri pensionari și de pensionari agricultori, ale căror venituri s-au majorat în decurs de un an cu circa trei procente și jumătate în termeni reali (ajustat cu inflația).

La nivelul familiilor de agricultori, s-a înregistrat o degradare de aproape cinci procente a nivelului individual de trai.