UE salută adoptarea măsurilor de austeritate în Grecia. Uniunea Europeană a salutat votul din parlament, prin care a fost adoptat un pachet de măsuri de austeritate, în contextul unor ciocniri violente între protestatari şi forţele de ordine, pe străzile din Atena. UE consideră că Grecia a făcut un pas important înapoi din calea unui „foarte grav scenariu al falimentului”. Parlamentarii greci au aprobat măsurile privind creşteri de taxe, tăieri de salarii, disponibilizări şi privatizări cu 155 de voturi pentru şi 138 împotrivă. Ţara este extrem de îndatorată, iar măsurile sunt necesare pentru a câştiga ultima tranşă din împrumutul de 110 miliarde de euro acordat de UE şi FMI, anul trecut. Parlamentarii eleni vor vota joi pentru a doua oară. Votul va fi acordat proiectului care detaliază modul de implementare a măsurilor economice. În ciuda demonstraţiilor, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman Van Rompuy, au salutat rezultatul votului, ca fiind unul de „responsabilitate naţională”, ce deschide calea pentru un al doilea împrumut. (BBC News)
Saudiţii vor arme nucleare dacă Iranul are. Un înalt diplomat saudit şi membru al familiei regale a vorbit despre un posibil conflict nuclear în Orientul Mijlociu, dacă Iranul ajunge să dezvolte o armă nucleară. Prinţul Turki al-Faisal, un fost şef al serviciilor secrete şi ambasador la Washington, i-a avertizat pe oficialii NATO că existenţa unui astfel de dispozitiv în Iran ar determina Arabia Saudită să adopte politici ce ar putea avea “consecinţe dramatice”. El nu a specificat exact care sunt aceste politici, dar un oficial important de la Riad, apropiat al prinţului, a declarat, ieri, că mesajul era clar. “Nu putem trăi într-o situaţie în care Iranul are arme nucleare şi noi nu avem. Este foarte simplu”, a spus acesta. “Dacă Iranul construieşte arme nucleare, ar fi inacceptabil pentru noi, şi ar trebui să facem rapid şi noi acelaşi lucru”, a mai spus oficialul. Arabia Saudită ar fi nevoită să pună în aplicare un un program nuclear, chiar fără să vrea. Folosirea paşnică a energiei nucleare este dreptul tuturor popoarelor, a mai spus Turki. (The Guardian)
Franţa confirmă că a înarmat rebeli libieni. Franţa este prima ţară NATO care recunoaşte că a oferit ajutor militar direct forţelor care încearcă să-l alunge de la putere pe colonelul Muammar Gaddafi. Colonelul Thierry Burkhard, un purtător de cuvânt al armatei franceze, a afirmat că Franţa a răspuns, la începutul lunii iunie, unei cereri din luna mai a ONU, privind o “pauză umanitară”, pentru a se permite aprovizionarea cu hrană şi medicamente a civililor libieni din oraşul asediat Misrata şi alte oraşe din munţii de vest, aflate sub atacul forţelor lui Gaddafi. Cererea ONU de încetare a focului nu a fost îndeplinită, aşa că fracezii au paraşutat apă, alimente şi medicamente în Misrata şi în Munţii Nafusah, la sud de Tripoli. “În timpul acestei operaţiuni, trupele au paraşutat şi arme şi muniţie, de câteva ori la rând, inclusiv puşti de asalt, mitraliere, grenade de mână şi pentru lansatoare cu încărcătură explozivă”, a spus Burkhard. (The New York Times)
Kaczynski acuză guvernul polonez de incompetenţă în tragedia de la Smolensk. Liderul opoziţiei poloneze Jaroslaw Kaczynski consideră că guvernul de la Varşovia este extrem de incompetent şi periculos de aproape de Rusia în privinţa rezolvării cazului accidentului aviatic de a Smolensk. O comisie parlamentară dominată de opoziţie va publica, joi, un raport privind accidentul din 2010, în care au murit fratele lui Jaroslaw, Lech, preşedintele ţării la acea vreme, şi alţi 95 de oficiali şi membri ai familiilor lor. Concluziile raportului vorbesc despre neglijenţă crasă şi chiar despre un scenariu rusesc, în care avionul a fost pus în pericol şi apoi s-a muşamalizat întreaga poveste. În final, raportul acuză Rusia că nu a închis aeroportul Smolensk în ciuda ceţii dese. Dar mai spune şi că premierul polonez Donald Tusk i-a dat preşedintelui un avion defect, care ar fi fost reparat de o firmă rusească cu legături la Kremlin, şi un spion polonez ar fi aranjat călătoria cu ghinion, care a avut un nivel prea scăzut de securitate. Tusk este acuzat că i-a lăsat pe ruşi să distrugă dovezi la locul accidentului şi a minţit apoi în faţa presei şi a parlamentului. (EUObserver)
UE vrea creşterea bugetului cu 5%. O propunere controversată a Comisiei Europene, nedată publicităţii deocamdată, prevede creşterea cu 5% a bugetului pentru perioada 2014-2020, în ciuda dorinţei unora dintre statele membre ca bugetul să rămână la acealşi nivel cu cel actual. La câteva ore de la aflarea informaţiilor, guvernul britanic a declarat că planul bugetar este “nerealist”. “Marea Britanie şi alte ţări contributoare importante la bugetul UE au afirmat, încă din decembrie, că acesta ar trebui îngheţat şi vom continua să susţinem asta”, a declarat un purtător de cuvânt al premierului de la Londra. UE trebuie să ia aceleaşi măsuri dure de austeritate pe care le iau şi guvernele naţionale în întreaga Europă, pentru a combate deficitele bugetare. Asta înseamnă că bugetul trebuie să se concentreze pe lucruri care vor face economia să crească, susţin britanicii. Negocierile vor avea loc până anul viitor. Dacă propunerea este aprobată, CE va avea un buget de un trillion de euro (898 miliarde de lire) pentru şapte ani. (BBC News)
Egiptul, nepregătit pentru alegerile parlamentare. Primele alegeri post-revoluţionare din Egipt sunt programate să aibă loc peste trei luni. Dar o lipsă totală a pregătirii creează un sentiment de îngrijorare, că votul va fi defectuos şi va submina legitimitatea scrutinului, în ciuda unei revoluţii care a redat oamenilor puterea. Votul ar trebui să se desfăşoare în septembrie, dar noua lege electorală nu a fost încă finalizată, nici sistemul electoral nu a fost încă anunţat, districtele nu au fost împărţite şi nu s-a stabilit o dată exactă a alegerilor. Egiptenii, care sperau să vadă un sistem democratic după trei decenii de regim dictatorial al lui Mubarak, se tem că nişte alegeri defectuoase în cea mai populară ţară din lumea arabă ar putea pune în pericol reformele din ţară şi nu numai. “Ce se va întâmpla în urma alegerilor va defini viitorul Egiptului şi al regiunii”, spune Farid Zahran, membru al Partidului Egiptean Social Democratic, care doreşte amânarea alegerilor. “Acum se va decide dacă revoluţia se va termina cu succes sau cu un eşec”, a arătat el. (The Washington Post)
