Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

La obiect

T1 2018 – creștere economică de 4% faţă de T1 2017, stagnare faţă de trimestrul anterior

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

07.06.2018

La obiect

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate… Mai mult

06.06.2018

Evenimentul

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului… Mai mult

06.06.2018

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

de Marin Pana , 7.2.2018

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea la UE, ca urmare a unei declaraţii oficiale făcute pe 6 februarie 2018 de Comisia Europeană la Strasburg.

Pentru Serbia şi Muntenegru, a fost avansat deja anul 2025 ca obiectiv ambiţios dar fezabil.

Negocierile cu aceste două state sunt deja demaraate şi au avansat semnificativ. Uniunea condiţionează, însă, aderarea, de reforme aplicate în ritm susţinut şi de rezolvarea definitive a disputelor cu vecinii, ceea ce face ca obiectivul stabilit peste şapte ani să fie apreciat drept „extrem de ambiţios”.

Cu toate acestea, reamintim că şi în cazul minivalului de aderare constituit de România şi Bulgaria, anunţul potenţialei intrări în UE a fost făcut cu şapte ani mai înainte de transpunerea în realitate a acestui fapt. De reţinut, agenda Balcanilor de Vest a fost puternic susţinută de actuala preşedinţie bulgară a UE, ceea ce sugerează aspiraţiile vecinilor de la sud de Dunăre de lider regional.

Desigur, pentru a preîntîmpina problemele apărute cu „băieţii răi” din centrul Europei, o reformă prealabilă a modului în care se iau deciziile în UE va fi făcută mai înainte de a permite extinderea la mai mult de 27 de membri ( Marea Britanie urmează să părăsească în curând Uniunea).

După ce a Uniunea a avut de învăţat şi din experienţa cu România şi Bulgaria, comunicatul subliniază că aderarea la UE este mai mult decât un proces tehnic şi va trebui să meargă în profunzime, până la ataşamentul faţă de valorile europene. Fiecare ţară în ritmul ei, mai rapid sau mai lent, dar cu finalitate precisă.

Comisia s-a arătat pregătită să recomande deschiderea negocierilor cu Albania şi Macedonia, în timp ce Bosnia şi Herţegovina ar putea să devină un candidat credibil „cu efort susţinut şi angajament”.

Kosovo rămâne cu perspectiva cea mai îndepărtată, prioritară fiind acum implementarea Acordului de Stabilizare şi Asociere.

Din perspectivă istorică, ar fi bine să ţinem cont că angajamentul UE privind integrarea regiunii a fost luat, în premieră la Consiliul European ţinut la Salonic în 2003. Poate că ar fi util să marcăm şi noi mai clar care este rolul şi importanţa Ronâniei în regiune în cadrul rotaţiei la preşedinţia UE ce va începe la 1 ianuarie 2018.

Mai ales că soarta statelor din regiune a fost legate puternic de cea a românilor ce au ajutat, în decursul timpului la constituirea statelor naţionale din Balcani, şi, oricum s-ar interpreta, suntem cel mai puternic stat din această parte a Europei, tot mai integrate cu Occidentul după dezvoltarea comerţului şi ridicarea vizelor.

Concret, deşi a crescut cu circa 80%  din 2008 încoace, până la 43 miliarde euro ( date pentru anul 2016) schimburile totale ale acestor state cu UE de-abia însumează 43 de miliarde de euro faţă de aproape 95 miliarde euro în cazul României, în pofida celor zece miliarde de euro investite pe parcursul ultimilor cinci ani în regiune de către companiile europene.

De reţinut, Serbia şi Muntenegru au primit deja recomandări clare în privinţa paşilor pe care îi mai au de parcurs, dintre care pe primul loc nu a fost pus vreun criteriu economic ci domnia legii, unde situaţia din România continua să ridice, justificat sau, nu semne de întrebare la zece ani după aderare.

După cum se vede, din acest peisaj, în pofida eforturilor depuse de România, lipseşte o perspectivă similară pentru Republica Moldova, care, pentru moment, se vede exclusă fie şi de la o perspectivă certă de aderare la UE. Singura ei şansă fezabilă, în context, ar rămâne unirea cu ţara-mamă, dacă ar fi dorită de populaţie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2018

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen analist dezvoltare economica
    9.2.2018, 6:28 pm

    Lipsita de orice “proiect national” de dezvoltare economica si industriala, cu obiective, termene si raspunderi concrete (avind in plus situatia complicata de prezenta unor trupe straine pe teritoriul sau) – R. Moldova nu avea cum sa inainteze cit de cit spre pozitia de candidat la integrare, intr-un termen previzibil…
    Ceeace va impiedica in mod absolut avansul tarii-sora spre “foaia de parcurs” a integrarii, este mai ales situatia economica dezastruoasa.

Lăsați un comentariu


Stiri

Când gafele devin brand: Viorica Dăncilă a uitat numele omologului său eston în conferința de presă comună; premierul Estoniei – nevoit să-și pună singur drapelul în poziția corectă

Premierul Viorica Dăncilă şi omologul său eston, Jüri Ratas, au participat la două evenimente, sâmbătă și duminică: inaugurarea primului zbor dintre Tallinn şi Constanţa, respectiv… Mai mult

Europa

Finanțarea pentru consolidarea frontierelor și migrație se triplează în noul buget UE: fond nou pentru gestionarea integrată a granițelor

Iulian Soare

Comisia Europeană propune ca bugetul pentru migrație și gestionarea frontierelor să crească de aproape trei ori în perioada 2021 – 2027 – de la 13… Mai mult

Europa

Mult așteptatul summit franco-german pentru Reforma Zonei Euro – umbrit de problemele de ultimă oră privint migrația

Iulian Soare

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Angela Merkel, se vor întâlni marţi la Berlin pentru a negocia alianţe în special cu privire la reforma… Mai mult

Stiri

Adjunctul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia vine luni la Bucureşti

Iulian Soare

Adjunctul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell (foto), se va afla luni la Bucureşti, în cadrul unui turneu european care… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Suspendarea preşedintelui ar fi cea mai mare greşeală politică

Razvan Diaconu

Suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis „ar fi greşeala poate cea mai mare din punct de vedere politic”, consideră preşedintele UDMR, Kelemen Hunor (foto), care nu vede… Mai mult

Europa

Ministrul Apărării: Subiectul Marea Neagră trebuie discutat separat la Summitul NATO din această vară

Vladimir Ionescu

România ar putea găzdui un comandament NATO terestru de nivel de trei stele, după ce, la sfârșitul acestui an, Brigada Multinaţională de la Craiova va… Mai mult

Europa

Negocieri: Liderii Germaniei, Franței și Italiei caută „soluția europeană” la problema migrației

Adrian N Ionescu

Liderii Germaniei, Franței și Italiei parcurg o serie de întâlniri bilaterale pentru a ajunge la un acord privind problema imigrației înainte de sesiunea Consiliului European de… Mai mult