Anul 2014 a început cu o facilitare a finanțării afacerilor, cu venituri ceva mai mari ale populației și cu perspectiva refacerii economiei la nivelul din 2008. Există, însă, o obligație majoră, dincolo de condițiile din sistemul bancar și de fiscalitatea stabilită de stat. Și anume, susținerea productivității muncii prin spirit antreprenorial. Fără de care banii care vor circula în economie nu vor putea susține un avans perceptibil al nivelului de trai.
1) Finanțarea afacerilor
Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la început de an până la nivelul de 3,75% va avea rolul de a determina băncile să reducă dobânzile la creditele acordate, ceea ce va stimula dezvoltarea afacerilor și va reduce costul creditelor acordate populației. Ea este corelată cu disponibilizarea unor sume importante din rezervele minime obligatorii.
(Citiți și: ”Provocarea pentru economia României: creșterea productivității peste jumătatea mediei din UE. Calea de urmat”)
După mai multă vreme de staționare pe aceste paliere și rezumare la a diminua doar rata dobînzii de politică monetară, BNR a scăzut și rata rezervelor minime obligatorii de la 15% la 12% la lei și de la 20% la 18% la valută. Asta înseamnă mai mulți bani în piață dar și o remunerare relativ scăzută a unei părți mai mici din banii băncilor.
Ceea ce ar trebui să permită indirect o scădere, și pe această cale a dobânzilor la credite. Mai ales că și dobânda la facilitatea de depozit a coborât în premieră sub nivelul psihologic de un procent (coridorul simetric de trei puncte procentuale față de dobânda reper pentru sectorul bancar a fost păstrat, așa încât pentru banii care nu au găsit alt plasament decât la banca centrală se mai acordă doar 0,75% pe an).
2) Puterea de cumpărare
Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut în noiembrie 2013 cu 4,8% ( date cumicate ieri de INS). Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 102,9%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a urcat pe final de an cu aproape trei procente și ușor peste creșterea estimată a PIB.
Dacă se ține cont și de prevăzuta indexare cu 3,76% a valorii punctului de pensie avem un semn al deplasării accentului dinspre cererea internă spre cererea internă. Aceasta din urmă ar urma să preia treptat o parte din rolul de motor al creșterii economice în 2014. Este o cale de a reduce dependența ritmului de dezvoltare de conjunctura internațională și îndeosebi din țările UE, cu care derulăm peste două treimi din comerțul internațional.
(Citiți și: ”Evoluția PIB până în 2017 și lipsa coeziunii interne”)
Un rol important îl are diminuarea pronunțată a inflației anuale, care dă o valoare crescută sumelor nominale încasate de salariați și pensionari. Mai rămâne de urmărit păstrarea pragului de 4,50 lei pentru un euro (asta ca medie pe serie lungă și nu ca un scop în sine, pe termen foarte scurt – de la o zi la alta), în ideea de a nu induce scumpiri pe canalul produselor provenite în proporție mare din import.
3) PIB și productivitatea muncii
2014 este anul în care ar trebui să revenim la același PIB în termeni reali ca și în anul 2008. Pentru aceasta ar trebui să avem un rezultat cumulat de cinci procente pentru 2013, care nu s-a încheiat (deci nu avem cum să știm decât creșterea provizorie de 2,7% la nouă luni și o estimare de 2,2%, poate ceva mai mult pentru finalul anlui) și 2014, unde prognoza este undeva la limita de atingere a obiectivului revenirii PIB la referința 2008.
Pentru a reuși creșterea economică ce ar da un semnal bun la nivelul întregii economii naționale în condițiile de păstrare a parametrilor de avans perceptibil al nivelului de trai esențială este reluarea avansului pe zona de creștere a productivității muncii. Aici avem cheia concretizării spiritului antreprenorial, dincolo de temele des dezbătatute de finanțare și fiscalitate.
Din păcate, reluarea în 2013 a creșterii productivității muncii în industrie după mica sincopă din 2012 ( -0,1%) s-a făcut, din datele disponibile până în prezent, pe o traiectorie descrescătoare. Fără o bază în eficientizarea activității depuse, leii vehiculați în mediul economic nu pot susține valoarea pe care ar trebui să o aibă, în ideea de a susține un avans real al nivelului de trai.
Urmărește-ne pe Google News
