Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

de Marin Pana , 4.12.2017

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce decât la secătuirea finanţelor publice şi ne expune unor riscuri externe care se pot materializa oricând, deoarece nu avem niciun spaţiu de manevră ( 2,97% din PIB deficit programat !), nicio rezervă de bani care să nu fie deja angajaţi pentru consum.

Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 ( ceea ce s-a adeverit cu mare precizie, în pofida celor 2,41% din PIB anunţate de Ministerul Finanţelor ca date operative în execuţia pe 12 luni – n.r.) , şi peste acest nivel în 2017 (aşteptăm să vedem ce va anunţa Eurostat în primăvara viitoare şi nu valoarea ce va fi comunicată oficial la finele lunii ianuarie – n.r.) dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital”, se arăta într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter în octombrie 2015 (Agerpres).Tot atunci,Consiliul Fiscal arăta că ”derapajul bugetar care se va genera în anii următori va reversa în mare parte consolidarea fiscală (suboptimală de altfel în multe aspecte) realizată cu mari costuri sociale, economice şi politice din timpul crizei”.

Trei probleme în proiectul de buget

1. Datele pe care a fost construit proiectul de buget pentru anul 2018 sunt exact acelea din prognoza de toamnă a CNP. Date din care cursul de schimb a apărut la un stupefiant 4,55 lei/euro, care ar presupune o apreciere greu de argumentat a monedei naţionale faţă de nivelul la care a ajuns în prezent paritatea euro/leu.

Semnificativ, însă, valoarea anuală a PIB exprimată în miliarde euro lipseşte în premieră, după mai mulţi ani în care devenise uzuală prezentarea ei în tabelul prezentat de Comisia Naţională de Prognoză. Inclusiv în varianta preliminară a prognozei de toamnă ( în care apărea tot valoarea de 4,55 lei/euro), se dădea un PIB de 198,2 miliarde euro. La interval de câteva săptămâni, această valoare a dispărut din tabel şi a rămas doar cea în lei, de 907,9 miliarde.

2. Al doilea mare semn de întrebare în ceea ce priveşte construcţia bugetară pentru 2018 îl ridică datele privind inflaţia. Inflaţia medie anuală, dată de intrare esenţială, este precizată clar la nivelul de 3,1% chiar la începutul proiectului de buget. Cei care au întocmit tabelul ce deschide prezentarea execuţiei vizate pentru anul 2018 par a nu fi fost atenţi la Raportul asupra inflaţiei întocmit de BNR. Instituţie care chiar cu asta se ocupă, cu stabilitatea preţurilor.

Să vedem cum arată estimarea băncii centrale:

Poate reuşeşte vreun specialist de la Finanţe să explice cum poate să iasă o medie de 3,1% din inflaţiile trimestriale menţionate mai sus. Sau de ce s-a mers cu obstinaţie pe o estimare făcută mai demult de CNP cum că, la finalul lui 2018, inflaţia ar fi de doar 2,6% şi nu 3,2% cum a rezultat din analiza BNR.

3. A treia problemă a bugetului este că România nu prea seamănă a ţară europeană în materie de pondere a veniturilor în PIB. Nivelul relativ redus al veniturilor bugetare ca pondere în PIB ( cam 70% faţă de media UE) face ca cele 3% deficit din PIB să însemne o diferență de aproape 10% între venituri și cheltuieli.

Adică mult mai mare decât cele aproximativ 6% la care ne-ar fi dat dreptul o structură a bugetului uzuală la nivelul UE, unde veniturile bugetare se situează la circa 45% din PIB.

Chiar dacă, prin raportare la PIB, deficitul nostru pare a fi la fel, în realitate noi alocăm pentru consum exagerat de mult ( faţă de normele europene) în raport cu veniturile încasate.

Una peste alta, proiectul de buget pe 2018 ar mai trebui revizuit pe ici, pe colo, prin punctele esenţiale, dacă vrem să fie credibil în execuţie şi să păstrăm echilibrele macroeconomice. Spus pe româneşte, să măsurăm mai bine plapuma şi să ne întindem cât ne ţine, nu cât am vrea noi din varii motive.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.12.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Austria / Extrema dreapta intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune extremistă, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va fi aplicat,… Mai mult

Stiri

Grayling AcTrend 2017: România, lider detașat în topul modificărilor legislative, în Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România se află, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul… Mai mult

Stiri

Cum explică CNAIR “bilanțul zero” pe 2017: Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă, fac imposibilă recepţionarea lor

Vladimir Ionescu

Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă aflate în execuţie au făcut imposibilă recepţionarea lor anul acesta, explică reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Există riscul depășirii deficitului din cauza impozitului pe venit rămas la administrațiile locale

Vladimir Ionescu

Dacă suma totală colectată din impozitul pe venit este consistentă și rămâne integral la nivel local, există riscul depăşirii deficitului bugetar, a avertizat vineri seară… Mai mult

Stiri

Ziua in care România se desparte de ultimul său rege, Mihai I

Vladimir Ionescu

Regele Mihai I, ultimul suveran al României, este înmormântat sâmbătă, la Curtea de Argeș. UPDATE 17.30: Peste 8.000 de oameni  au așteptat în gara Pitești trecerea… Mai mult

Stiri

Cătălin Ivan: În România sunt 384 de firme cu acțiuni la purtător, toate lucrează cu statul. Peste 40 miliarde euro transferați din România către firme offshore

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat vineri, la Iaşi, că în România sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, fapt care le conferă proprietarilor confortul… Mai mult

Stiri

Cotele defalcate din impozitul pe venit se transferă integral bugetelor locale. Proiectul de Buget 2018, adoptat în comisiile de Buget

Razvan Diaconu

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din… Mai mult