Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

de Marin Pana 4.12.2017

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce decât la secătuirea finanţelor publice şi ne expune unor riscuri externe care se pot materializa oricând, deoarece nu avem niciun spaţiu de manevră ( 2,97% din PIB deficit programat !), nicio rezervă de bani care să nu fie deja angajaţi pentru consum.

Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 ( ceea ce s-a adeverit cu mare precizie, în pofida celor 2,41% din PIB anunţate de Ministerul Finanţelor ca date operative în execuţia pe 12 luni – n.r.) , şi peste acest nivel în 2017 (aşteptăm să vedem ce va anunţa Eurostat în primăvara viitoare şi nu valoarea ce va fi comunicată oficial la finele lunii ianuarie – n.r.) dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital”, se arăta într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter în octombrie 2015 (Agerpres).Tot atunci,Consiliul Fiscal arăta că ”derapajul bugetar care se va genera în anii următori va reversa în mare parte consolidarea fiscală (suboptimală de altfel în multe aspecte) realizată cu mari costuri sociale, economice şi politice din timpul crizei”.

Trei probleme în proiectul de buget

1. Datele pe care a fost construit proiectul de buget pentru anul 2018 sunt exact acelea din prognoza de toamnă a CNP. Date din care cursul de schimb a apărut la un stupefiant 4,55 lei/euro, care ar presupune o apreciere greu de argumentat a monedei naţionale faţă de nivelul la care a ajuns în prezent paritatea euro/leu.

Semnificativ, însă, valoarea anuală a PIB exprimată în miliarde euro lipseşte în premieră, după mai mulţi ani în care devenise uzuală prezentarea ei în tabelul prezentat de Comisia Naţională de Prognoză. Inclusiv în varianta preliminară a prognozei de toamnă ( în care apărea tot valoarea de 4,55 lei/euro), se dădea un PIB de 198,2 miliarde euro. La interval de câteva săptămâni, această valoare a dispărut din tabel şi a rămas doar cea în lei, de 907,9 miliarde.

2. Al doilea mare semn de întrebare în ceea ce priveşte construcţia bugetară pentru 2018 îl ridică datele privind inflaţia. Inflaţia medie anuală, dată de intrare esenţială, este precizată clar la nivelul de 3,1% chiar la începutul proiectului de buget. Cei care au întocmit tabelul ce deschide prezentarea execuţiei vizate pentru anul 2018 par a nu fi fost atenţi la Raportul asupra inflaţiei întocmit de BNR. Instituţie care chiar cu asta se ocupă, cu stabilitatea preţurilor.

Să vedem cum arată estimarea băncii centrale:

Poate reuşeşte vreun specialist de la Finanţe să explice cum poate să iasă o medie de 3,1% din inflaţiile trimestriale menţionate mai sus. Sau de ce s-a mers cu obstinaţie pe o estimare făcută mai demult de CNP cum că, la finalul lui 2018, inflaţia ar fi de doar 2,6% şi nu 3,2% cum a rezultat din analiza BNR.

3. A treia problemă a bugetului este că România nu prea seamănă a ţară europeană în materie de pondere a veniturilor în PIB. Nivelul relativ redus al veniturilor bugetare ca pondere în PIB ( cam 70% faţă de media UE) face ca cele 3% deficit din PIB să însemne o diferență de aproape 10% între venituri și cheltuieli.

Adică mult mai mare decât cele aproximativ 6% la care ne-ar fi dat dreptul o structură a bugetului uzuală la nivelul UE, unde veniturile bugetare se situează la circa 45% din PIB.

Chiar dacă, prin raportare la PIB, deficitul nostru pare a fi la fel, în realitate noi alocăm pentru consum exagerat de mult ( faţă de normele europene) în raport cu veniturile încasate.

Una peste alta, proiectul de buget pe 2018 ar mai trebui revizuit pe ici, pe colo, prin punctele esenţiale, dacă vrem să fie credibil în execuţie şi să păstrăm echilibrele macroeconomice. Spus pe româneşte, să măsurăm mai bine plapuma şi să ne întindem cât ne ţine, nu cât am vrea noi din varii motive.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Sondaj în PSD, prezentat de aripa anti-Dragnea. Popularitatea Dragnea & PSD: 4%, respectiv sub pragul critic de 30%

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea nu ar obține decât 4% din voturi dacă ar candida duminica viitoare la alegerile prezidențiale, potrivit sondajului prezentat de Adrian Țuțuianu la forul… Mai mult

Europa

Atentat în Iran cel puțin 29 de morți, în principal din Gărzile Revoluționare: Implicațiile în ecuația de putere din regiune

Adrian N Ionescu

Un atentat a ucis, sâmbătă, în Iran cel puțin 29 de oameni, din care jumătate erau membri ai Gărzilor Revoluționare, cea mai puternică forță militară… Mai mult

Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult