Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

de Marin Pana 4.12.2017

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce decât la secătuirea finanţelor publice şi ne expune unor riscuri externe care se pot materializa oricând, deoarece nu avem niciun spaţiu de manevră ( 2,97% din PIB deficit programat !), nicio rezervă de bani care să nu fie deja angajaţi pentru consum.

Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 ( ceea ce s-a adeverit cu mare precizie, în pofida celor 2,41% din PIB anunţate de Ministerul Finanţelor ca date operative în execuţia pe 12 luni – n.r.) , şi peste acest nivel în 2017 (aşteptăm să vedem ce va anunţa Eurostat în primăvara viitoare şi nu valoarea ce va fi comunicată oficial la finele lunii ianuarie – n.r.) dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital”, se arăta într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter în octombrie 2015 (Agerpres).Tot atunci,Consiliul Fiscal arăta că ”derapajul bugetar care se va genera în anii următori va reversa în mare parte consolidarea fiscală (suboptimală de altfel în multe aspecte) realizată cu mari costuri sociale, economice şi politice din timpul crizei”.

Trei probleme în proiectul de buget

1. Datele pe care a fost construit proiectul de buget pentru anul 2018 sunt exact acelea din prognoza de toamnă a CNP. Date din care cursul de schimb a apărut la un stupefiant 4,55 lei/euro, care ar presupune o apreciere greu de argumentat a monedei naţionale faţă de nivelul la care a ajuns în prezent paritatea euro/leu.

Semnificativ, însă, valoarea anuală a PIB exprimată în miliarde euro lipseşte în premieră, după mai mulţi ani în care devenise uzuală prezentarea ei în tabelul prezentat de Comisia Naţională de Prognoză. Inclusiv în varianta preliminară a prognozei de toamnă ( în care apărea tot valoarea de 4,55 lei/euro), se dădea un PIB de 198,2 miliarde euro. La interval de câteva săptămâni, această valoare a dispărut din tabel şi a rămas doar cea în lei, de 907,9 miliarde.

2. Al doilea mare semn de întrebare în ceea ce priveşte construcţia bugetară pentru 2018 îl ridică datele privind inflaţia. Inflaţia medie anuală, dată de intrare esenţială, este precizată clar la nivelul de 3,1% chiar la începutul proiectului de buget. Cei care au întocmit tabelul ce deschide prezentarea execuţiei vizate pentru anul 2018 par a nu fi fost atenţi la Raportul asupra inflaţiei întocmit de BNR. Instituţie care chiar cu asta se ocupă, cu stabilitatea preţurilor.

Să vedem cum arată estimarea băncii centrale:

Poate reuşeşte vreun specialist de la Finanţe să explice cum poate să iasă o medie de 3,1% din inflaţiile trimestriale menţionate mai sus. Sau de ce s-a mers cu obstinaţie pe o estimare făcută mai demult de CNP cum că, la finalul lui 2018, inflaţia ar fi de doar 2,6% şi nu 3,2% cum a rezultat din analiza BNR.

3. A treia problemă a bugetului este că România nu prea seamănă a ţară europeană în materie de pondere a veniturilor în PIB. Nivelul relativ redus al veniturilor bugetare ca pondere în PIB ( cam 70% faţă de media UE) face ca cele 3% deficit din PIB să însemne o diferență de aproape 10% între venituri și cheltuieli.

Adică mult mai mare decât cele aproximativ 6% la care ne-ar fi dat dreptul o structură a bugetului uzuală la nivelul UE, unde veniturile bugetare se situează la circa 45% din PIB.

Chiar dacă, prin raportare la PIB, deficitul nostru pare a fi la fel, în realitate noi alocăm pentru consum exagerat de mult ( faţă de normele europene) în raport cu veniturile încasate.

Una peste alta, proiectul de buget pe 2018 ar mai trebui revizuit pe ici, pe colo, prin punctele esenţiale, dacă vrem să fie credibil în execuţie şi să păstrăm echilibrele macroeconomice. Spus pe româneşte, să măsurăm mai bine plapuma şi să ne întindem cât ne ţine, nu cât am vrea noi din varii motive.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Ședința CSAT a fost suspendată și se reia pe 19 decembrie

Razvan Diaconu

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată marţi, după mai mult de patru ore de discuții, urmând ca subiectele aflate pe… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am fost informat despre OUG pentru Codurile penale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost informat despre intenția Guvernului de a da o ordonanță de urgență pentru modificările aduse Codurilor… Mai mult

Stiri

Parlamentul European cere Consiliului UE să decidă ”rapid” primirea României și Bulgariei în Schengen. O rezoluție similară a mai fost votată cu 7 ani în urmă

Iulian Soare

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție prin care solicită Consiliului UE ”să adopte o decizie rapidă și afirmativă” în ceea ce privește includerea României… Mai mult

Stiri

Renault numește un nou director general la Automobile Dacia

Vladimir Ionescu

Groupe Renault a anunţat, marţi, numirea actualului director executiv al Uzinei Vehicule Dacia, Christophe Dridi, în funcţia de director general al Automobile Dacia şi al… Mai mult

Stiri

5 motive pentru care Guvernul nu poate emite OUG de modificare a codurile penale – argumentele judecătorului Cristi Danileț

Vladimir Ionescu

Judecătorul Cristian Danileț enumeră, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cinci motive datorită cărora Guvernul nu poate da OUG doar pe articolele constituționale dintr-o lege.… Mai mult

Europa

Ford începe concedierile în Germania după ce a renunţat la fabricarea modelului C Max

Vladimir Ionescu

Ford a început negocierile cu reprezentanţii angajaţilor la fabrica din Saarlouis (Germania) privind concedierile consecutive deciziei de a renunţa la fabricarea modelului Ford C-Max. „Putem… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani de la faptă nu respectă tehnica legislativă

Vladimir Ionescu

Textul Legii privind prescrierea conflictului de interese după trei ani de la faptă “este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce… Mai mult