La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

de Marin Pana 4.12.2017

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce decât la secătuirea finanţelor publice şi ne expune unor riscuri externe care se pot materializa oricând, deoarece nu avem niciun spaţiu de manevră ( 2,97% din PIB deficit programat !), nicio rezervă de bani care să nu fie deja angajaţi pentru consum.

Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 ( ceea ce s-a adeverit cu mare precizie, în pofida celor 2,41% din PIB anunţate de Ministerul Finanţelor ca date operative în execuţia pe 12 luni – n.r.) , şi peste acest nivel în 2017 (aşteptăm să vedem ce va anunţa Eurostat în primăvara viitoare şi nu valoarea ce va fi comunicată oficial la finele lunii ianuarie – n.r.) dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital”, se arăta într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter în octombrie 2015 (Agerpres).Tot atunci,Consiliul Fiscal arăta că ”derapajul bugetar care se va genera în anii următori va reversa în mare parte consolidarea fiscală (suboptimală de altfel în multe aspecte) realizată cu mari costuri sociale, economice şi politice din timpul crizei”.

Trei probleme în proiectul de buget

1. Datele pe care a fost construit proiectul de buget pentru anul 2018 sunt exact acelea din prognoza de toamnă a CNP. Date din care cursul de schimb a apărut la un stupefiant 4,55 lei/euro, care ar presupune o apreciere greu de argumentat a monedei naţionale faţă de nivelul la care a ajuns în prezent paritatea euro/leu.

Semnificativ, însă, valoarea anuală a PIB exprimată în miliarde euro lipseşte în premieră, după mai mulţi ani în care devenise uzuală prezentarea ei în tabelul prezentat de Comisia Naţională de Prognoză. Inclusiv în varianta preliminară a prognozei de toamnă ( în care apărea tot valoarea de 4,55 lei/euro), se dădea un PIB de 198,2 miliarde euro. La interval de câteva săptămâni, această valoare a dispărut din tabel şi a rămas doar cea în lei, de 907,9 miliarde.

2. Al doilea mare semn de întrebare în ceea ce priveşte construcţia bugetară pentru 2018 îl ridică datele privind inflaţia. Inflaţia medie anuală, dată de intrare esenţială, este precizată clar la nivelul de 3,1% chiar la începutul proiectului de buget. Cei care au întocmit tabelul ce deschide prezentarea execuţiei vizate pentru anul 2018 par a nu fi fost atenţi la Raportul asupra inflaţiei întocmit de BNR. Instituţie care chiar cu asta se ocupă, cu stabilitatea preţurilor.

Să vedem cum arată estimarea băncii centrale:

Poate reuşeşte vreun specialist de la Finanţe să explice cum poate să iasă o medie de 3,1% din inflaţiile trimestriale menţionate mai sus. Sau de ce s-a mers cu obstinaţie pe o estimare făcută mai demult de CNP cum că, la finalul lui 2018, inflaţia ar fi de doar 2,6% şi nu 3,2% cum a rezultat din analiza BNR.

3. A treia problemă a bugetului este că România nu prea seamănă a ţară europeană în materie de pondere a veniturilor în PIB. Nivelul relativ redus al veniturilor bugetare ca pondere în PIB ( cam 70% faţă de media UE) face ca cele 3% deficit din PIB să însemne o diferență de aproape 10% între venituri și cheltuieli.

Adică mult mai mare decât cele aproximativ 6% la care ne-ar fi dat dreptul o structură a bugetului uzuală la nivelul UE, unde veniturile bugetare se situează la circa 45% din PIB.

Chiar dacă, prin raportare la PIB, deficitul nostru pare a fi la fel, în realitate noi alocăm pentru consum exagerat de mult ( faţă de normele europene) în raport cu veniturile încasate.

Una peste alta, proiectul de buget pe 2018 ar mai trebui revizuit pe ici, pe colo, prin punctele esenţiale, dacă vrem să fie credibil în execuţie şi să păstrăm echilibrele macroeconomice. Spus pe româneşte, să măsurăm mai bine plapuma şi să ne întindem cât ne ţine, nu cât am vrea noi din varii motive.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea ce permite executarea condamnării la domiciliu merge la promulgare

Vladimir Ionescu

Proiectul de lege care permite ca persoanele condamnate pentru fapte fără violenţă să beneficieze de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi… Mai mult

Stiri

O nouă lege a achizițiilor – Eugen Teodorovici: statul nu mai așteaptă soluția definitivă a contestației și va plăti, eventual, despăgubiri firmei dezavantajate

Victor Bratu

Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a anunțat miercuri o posibilă soluție de deblocare a sistemului de licitații publice: Statul nu va mai aștepta soluția definitivă… Mai mult

Stiri

Barometrul Industrial – Exporturile, îngrijorătoare, în contextul posibilei decelerări a creșterii economice globale

Vladimir Ionescu

Volumul producției a urcat în martie la 65 de puncte, față de 55 în februarie, conform Barometrului Industrial. Performanţa slabă a exporturilor, comparativ cu importurile… Mai mult

Stiri

Medierea președintelui / Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu conducerea BNR și vineri cu premierul Dăncilă

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte miercuri, de la ora 12:00, cu guvernatorul şi cu prim-viceguvernatorul BNR. Ar fi vorba de o primă etapă a medierii… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă a plecat în Israel să discute cu Benjamin Netanyahu ”aspecte de politică și de securitate” din Orientul Mijlociu

Razvan Diaconu

Este oficial: premierul Viorica Dăncilă se află, miercuri şi joi, în vizită oficială în Statul Israel la invitaţia prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Anunțul oficial a fost… Mai mult

Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar urma să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult