Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce decât la secătuirea finanţelor publice şi ne expune unor riscuri externe care se pot materializa oricând, deoarece nu avem niciun spaţiu de manevră ( 2,97% din PIB deficit programat !), nicio rezervă de bani care să nu fie deja angajaţi pentru consum.
“Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 ( ceea ce s-a adeverit cu mare precizie, în pofida celor 2,41% din PIB anunţate de Ministerul Finanţelor ca date operative în execuţia pe 12 luni – n.r.) , şi peste acest nivel în 2017 (aşteptăm să vedem ce va anunţa Eurostat în primăvara viitoare şi nu valoarea ce va fi comunicată oficial la finele lunii ianuarie – n.r.) dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital”, se arăta într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter în octombrie 2015 (Agerpres).Tot atunci,Consiliul Fiscal arăta că ”derapajul bugetar care se va genera în anii următori va reversa în mare parte consolidarea fiscală (suboptimală de altfel în multe aspecte) realizată cu mari costuri sociale, economice şi politice din timpul crizei”.
Trei probleme în proiectul de buget
1. Datele pe care a fost construit proiectul de buget pentru anul 2018 sunt exact acelea din prognoza de toamnă a CNP. Date din care cursul de schimb a apărut la un stupefiant 4,55 lei/euro, care ar presupune o apreciere greu de argumentat a monedei naţionale faţă de nivelul la care a ajuns în prezent paritatea euro/leu.
Semnificativ, însă, valoarea anuală a PIB exprimată în miliarde euro lipseşte în premieră, după mai mulţi ani în care devenise uzuală prezentarea ei în tabelul prezentat de Comisia Naţională de Prognoză. Inclusiv în varianta preliminară a prognozei de toamnă ( în care apărea tot valoarea de 4,55 lei/euro), se dădea un PIB de 198,2 miliarde euro. La interval de câteva săptămâni, această valoare a dispărut din tabel şi a rămas doar cea în lei, de 907,9 miliarde.
2. Al doilea mare semn de întrebare în ceea ce priveşte construcţia bugetară pentru 2018 îl ridică datele privind inflaţia. Inflaţia medie anuală, dată de intrare esenţială, este precizată clar la nivelul de 3,1% chiar la începutul proiectului de buget. Cei care au întocmit tabelul ce deschide prezentarea execuţiei vizate pentru anul 2018 par a nu fi fost atenţi la Raportul asupra inflaţiei întocmit de BNR. Instituţie care chiar cu asta se ocupă, cu stabilitatea preţurilor.
Să vedem cum arată estimarea băncii centrale:
Poate reuşeşte vreun specialist de la Finanţe să explice cum poate să iasă o medie de 3,1% din inflaţiile trimestriale menţionate mai sus. Sau de ce s-a mers cu obstinaţie pe o estimare făcută mai demult de CNP cum că, la finalul lui 2018, inflaţia ar fi de doar 2,6% şi nu 3,2% cum a rezultat din analiza BNR.
3. A treia problemă a bugetului este că România nu prea seamănă a ţară europeană în materie de pondere a veniturilor în PIB. Nivelul relativ redus al veniturilor bugetare ca pondere în PIB ( cam 70% faţă de media UE) face ca cele 3% deficit din PIB să însemne o diferență de aproape 10% între venituri și cheltuieli.
Adică mult mai mare decât cele aproximativ 6% la care ne-ar fi dat dreptul o structură a bugetului uzuală la nivelul UE, unde veniturile bugetare se situează la circa 45% din PIB.
Chiar dacă, prin raportare la PIB, deficitul nostru pare a fi la fel, în realitate noi alocăm pentru consum exagerat de mult ( faţă de normele europene) în raport cu veniturile încasate.
Una peste alta, proiectul de buget pe 2018 ar mai trebui revizuit pe ici, pe colo, prin punctele esenţiale, dacă vrem să fie credibil în execuţie şi să păstrăm echilibrele macroeconomice. Spus pe româneşte, să măsurăm mai bine plapuma şi să ne întindem cât ne ţine, nu cât am vrea noi din varii motive.
Urmărește-ne pe Google News
