Preşedintele Traian Băsescu le-a spus vineri ambasadorilor României reuniţi la Bucureşti că poziţia pe care o va avea sâmbătă la Consiliului European va fi de a solicita UE să ajute la echiparea armatei ucrainene şi trecerea la un nou nivel de sancţiuni împotriva Rusiei.
Preşedintele României a afirmat, din nou, că nu este vorba despre „o invazie în stil clasic” a Rusiei în Ucraina, dar „este extrem de clară o escaladare majoră a situaţiei de către separatişti”.
„În evaluarea noastră, riscul major este răsturnarea raportului de forţe în favoarea separatiştilor, a Federaţiei Ruse, dacă este să discutăm foarte cinstit”, a spus şeful statului.
Iar dacă statele UE şi NATO nu vor trece rapid la „sprijinirea Ucrainei cu echipamentele militare necesare să facă faţă Federaţiei Ruse”, atunci şansele guvernului ucrainean de a-şi apăra teritoriul „devin iluzorii”, este analiza preşedintelui. „Continuarea luptelor riscă să se transforme în măcel al armatei ucrainene”, a mai spus Traian Băsescu.
Fără ajutorul militar al Occidentului, Ucraina nu va putea face faţă confruntării cu Rusia
Preşedintele român a transmis un semnal foarte hotărât partenerilor din UE şi NATO, în contextul reuniunii ambasadorilor celor 28 de state ale Alianţei Nord-atlantice de vineri de la Bruxelles, dar şi a Consiliului European de sâmbătă.
„Cred că trebuie să se depăşească faza bunelor intenţii. Armata ucraineană s-a săturat de căşti şi echipaente neletale”, a afirmat preşedintele Băsescu. Acesta crede că UE şi NATO trebuie să acţioneze la fel ca Federaţia Rusă: să pună la dispoziţia armatei Kievului „orice mijloace care pot fi disponibilizate”, în această luptă care devine inegală.
Şeful statului crede că, fără sprijinul militar al Occidentului, Ucraina nu poate face faţă agresiunii Rusiei şi războiului hibrid pe care îl duce ea. „Rusia nu ma invadează, ci inventează” oamenii verzi şi tot felul de tactici, precum cele folosite în Ucraina. „Statele Uniunii Europene şi statele NATO trebuie să treacă la faza punerii la dispoziţia armatei Ucrainene”, a fost concluzia preşedintelui.
Un nou prag de sancţiuni financiare, energetice şi militare împotriva Rusiei
Poziţia pe care a anunţat şeful statului că o va susţine în reuniunile cu partenerii occidentali este completată de solicitarea de a trece la un nou nivel de sancţiuni împotriva Rusiei.
„Federaţia Rusă şi-a asumat, fără posibilitatea de a nega, chiar dacă diplomaţii o fac, evidenţa datelor din teren arată contrariul, că a trecut la o nouă etapă de sprijin a separatiştilor”, a argumentat preşedintele român.
Noile sancţiuni ar trebui să fie îndreptate împotriva sectorului financiar, energetic şi militar. Traian Băsescu a afirmat că europenii nu mai pot duce la capăt contracte de livrări de echipamente militare Rusiei, în aceste condiţii. Este o trimitere evidentă la contractul Franţei de a livra în continuare navele Mistral Moscovei.
Solicitările României la summit-ul NATO: consolidarea flacului estic
„La summit-ul NATO vom cere consolidarea flancului estic al Alianţei”, a spus preşedintele. Acesta a reamintit că România este ţara care are cel mai mare număr de trupe americane pe teritoriul său, dintre ţările de graniţă – balticele, Polonia şi Ungaria -, iar interesul Bucureştiului este o prezenţă navală în Marea Neagră.
Preşedintele a reamintit că avem două baze pe teritoriul României, cea de la Mihail Kogălniceanu şi cea de la Deveselu şi că provocările vor fi în Marea Neagră. „Este clar că în Marea Neagră elemente majore de riscuri de securitate vor veni din diferenţa de capacităţi navale între Rusia şi ţări precum România şi Bulgaria”, a spus Traian Băsescu.
Solicitările României se circumscriu respectării prevederilor tratatului CFE, privind forţele convenţionale în Europa, a arătat preşedintele „România nu este un promotor al anulări tratatului CFE. Este foate important ca acel tratat ce vizează echilibrele între tehnicile convenţionale şi trupe ale Federaţiei Ruse şi NATO s se menţină”, a subliniat preşedintele.
Tocmai de aceea opţiunea României nu este de a solicita noi baze pe teritoriul său, ci o prezenţă navală. Preşedintele Băsescu nu a respins însă ideea unui comandament NATO pe teritoriul României, dar doar în condiţiile în care se poate respecta tratatul CFE. Odată perturbat echilibrul de forţe sau rupt, el nu se va putea reface cu uşurinţă, a argumentat acesta.
Prezenţa navelor militare în Marea Neagră, conform prevederilor convenţiei de la montreaux, care permite staţionarea pentru 21 de zile, reprezintă în schimb un element de descurajare „a unor idei de refacere a influenţei URSS”.
Traian Băsescu a transmis un mesaj de calmare a populaţiei: „Nu avem niciun pericol pentru România, în mod raţional, dar trebuie să fim pregătiţi şi pentru iraţional, pentru că el există”.
Iar faptul că în jurul Mării Negre sunt o serie de conflicte îngheţate – Nagorno-Karabah, Osetia, Transnistria şi, acum Ucraina, unde Rusia vrea să aplice aceeaşi reţetă pentru a împiedica o apartenenţă la UE şi NATO – nu poate fi ignorat.
România trebuie să investească în armată
„Nu putem transfera responsabilităţile de securitate a României Statelor Unite”, a afirmat Traian Băsescu, în sprijinul ideii că armata română trebuie să primească finanţarea de care are nevoie pentru a fi interoperabilă cu forţele militare ale aliaţilor.
România trebuie să revizuiască finanţarea armatei, crede şeful statului, şi nu primarii în scopuri electorale, pentru că investiţiile în forţele armate trebuie să o facă un partener viabil în NATO.
„Este imoral să cerem să ne apere americanii”, a mai subliniat preşedintele, care a remarcat că există acest tip de gândire şi în rândul populaţiei, dar şi al decidenţilor politici.
Traian Băsescu a reamintit de angajamentul preşedintelui Obama de a acorda finanţare de un miliard de dolari aţiunilor de întărire a flancului estic al NATO.
În plus, este cunoscut angajamentul României de a creşte bugetul apărării la 2%, atât cât o cere calitatea de membru al NATO, dar o condţie care este respectată de puţini parteneri din Alianţă.
