Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

de Marin Pana 17.10.2017

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în afara unor evoluţii echilibrate.

Cele mai recente date nu sunt de natură să liniştească potenţialii investitori şi să îmbunătăţească ratingul de ţară, în pofida creşterii economice care a atins în trimestrul II nivelul de 6%.

Precizăm că Eurostat oferă o selecţie a indicatorilor macroeconomici de cel mai mare interes pentru modul în care se văd ţările membre. Aceşti indicatori sunt standardizaţi şi armonizaţi pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators (PEEIs în lb. engleză).

Iată cum arată economia României privită din exterior, prin prisma analizei făcute centralizat la nivelul UE şi ce concluzii pot fi desprinse din evoluţiile economice recente:

5 observatii

1-, Din start, arată tot mai alarmant creşterea susţinută a costului forţei de muncă, situată cu mult peste nivelul avansului economic şi în continuă accelerare. De reţinut, media prezentată în statistica europeană nu discerne şi un fenomen tot mai pronunţat, redistribuirea remunerării muncii în favoarea unor majorări exagerate în sectorul de stat faţă de sectorul privat, unde media din industria prelucrătoare a coborât sub 90% din cea naţională.

De remarcat în context faptul că triplarea beneficiilor suplimentare la nivelul forţei de muncă a fost urmată doar de dublarea evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor. Acestea nu prea au cum să fie aduse din import iar dezvoltarea acestui sector nu a ţinut pasul cu creşterea veniturilor, deşi avansul a fost aproape dublu faţă de creşterea economică.

O posibilă explicaţie este transmiterea unei părţi substanţiale din sporul de bani încasaţi în plus către avansul preţurilor locuinţelor, care a ieşit din nou din limita maximă de +6% ( după ce reintrase la limită în parametri ”normali”) faţă de anul anterior stabilită ca nivel de avertizare pentru stabilitatea macroeconomică.

2-, Astfel, România începe să piardă treptat câte un indicator din cei 13 pe care îi îndeplinea în urmă cu un an din 14 posibili existenţi pe aşa-numitul tablou de stabilitate macroeconomică convenit la nivel european, următorul pe listă fiind cel mai probabil deficitul bugetar de cel mult 3% din PIB).

Evoluţia angajărilor a reintrat în teritoriul negativ în trimestrul al doilea al anului curent, după ce părea a se fi îmbunătăţit în cele două trimestre precedente iar rata locurilor de muncă vacante se păstrează încă mai ridicată decât în urmă cu un an. Rata şomajului a rămas scăzută faţă de media europeană dar s-a cantonat deasupra pragului de 5%.

3-, Doar evoluţia (deocamdată) neaşteptat de bună a producţiei industriale, revenirea din sectorul construcţiilor ( care mai rămâne să fie confirmată de datele următoare) şi angajările încă la un nivel acceptabil au salvat pentru moment tabloul indicatorilor de la înroşirea completă a perspectivelor de stabilitate economică

4-, Randamentul obligaţiunilor emise de stat pentru împrumuturile pe termen lung şi-a continuat creşterea spre cota de 4% după ce atinsese un nivel minim de 3,67% ( destul de consistent faţă de practica altor ţări europene) în luna iunie. Ceea ce înseamnă că ne împrumutăm la costuri tot mai mari şi ar cam trebui să evităm îndatorarea suplimentară.

5-, Rata de schimb euro/leu, aproximată la primele două zecimale, a tot crescut lent din aprilie încoace până spre pragul de 4,60 lei/euro. Prag care va trebui apărat discret dacă vrem să terminăm anul în curs cu media de 4,56 lei necesară pentru păstrarea valorii în euro a noului PIB 2017, reestimat recent cu 22 de miliarde de lei mai mult faţă de valoarea avută în vedere la stabilirea bugetului ( circa 837 miliarde lei faţă de 815 miliarde lei).

Una peste alta, datele publicate de Eurostat arată că ar trebui să luăm măsuri de temperare a evoluţiei unor indicatori care „au ieşit din matcă”. Preferabil prin măsuri guvernamentale, unde ar fi eficient să se umble la politicile fiscale şi de venituri dar, desigur, cu colaborarea politicii monetare, care nu poate decât să suplinească parţial deficitul de optimizare al Executivului, ce pare mai preocupat de dispute politice decât de gestiunea economiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.10.2017

Un raspuns

  1. Gaman Alexandru
    14.11.2017, 7:58 pm

    tot n-am inteles de ce se face atata vorbire despre cei 6% , care sant peste media UE. N-ar trebui ,sa vorbiti si despre referinta ?

Lăsați un comentariu


Stiri

Andrew McDowell, vicepreședinte BEI: Comarnic – Brașov s-ar putea să nu fie chiar primul proiect cu care să începi un PPP

Razvan Diaconu

Banca Europeană de Investiţii (BEI) este pregătită să sprijine proiectul autostrăzii Comarnic – Braşov, dar nu crede că proiectul este protrivit pentru metoda parteneriatului public… Mai mult

Stiri

Niciun sechestru valorificat de Direcția Mari Contribuabili din ANAF în 2016

Vladimir Ionescu

Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF nu a realizat analiză de risc în zone sensibile, precum agenții economici autorizați pentru… Mai mult

Stiri

Dosarul Mineridadei din 1990 a ajuns în camera preliminară

Vladimir Ionescu

După 28 de ani, Dosarul Mineriadei din 1990, în care  are marți primul termen în camera preliminară, etapă a procesului penal situată între urmărirea penală… Mai mult

Stiri

Curtea de Conturi constată nereguli în contabilitatea ANAF

Vladimir Ionescu

ANAF nu și-a îndeplinit în 2016 obligația de a întocmi și prezenta situațiile financiare pentru activitatea proprie pe baza inventarierii generale a elementelor de natura… Mai mult

Stiri

Germania / SPD a demarat votul intern privind participarea la guvernare. Răspunsul pentru Angela Merkel vine pe 3 martie

Iulian Soare

Partidul Social Democrat din Germania a început marți să trimită membrilor săi buletinele de vot pentru consultarea legată de oportunitatea formării unei noi coaliții de… Mai mult

Europa

Germania: Partidul extremist AfD îi depășește în sondaje pentru prima oară pe social-democrați și devine al doilea partid din țară

Iulian Soare

Un sondaj publicat luni de cotidianul Bild arată că formațiunea extremistă Alternativa pentru Germania (AfD), islamofobă și anti-UE, se află pe locul doi în preferințele… Mai mult

Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult