Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

de Razvan Diaconu 9.10.2017

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și definiții diferite.

Diferența dintre abordarea guvernului și cea a Comisiei configurează, însă două variante, ambele decontate la mediul de afaceri, căruia i se impune splitarea TVA:

fie plata defalcată a TVA de ctre cmpaniile care lucrează la vedere sunt un nou pretext al guvernului să nu privească spre zonele cu adevărat nocive pentru buget;

Fie e o diversiune a guvernului, pentru a conserva zonele de evaziune din care se finanțează, de obicei, partidele politice.

Iată despre ce diferențe de abordare și definiție e vorba :

1-. Guvernul României admite, oficial, că Gap-ul de TVA în 2015 mai exact”diferența între TVA declarat și TVA încasat”este de aproximativ 14 miliarde de lei (aproximativ 3 miliarde euro).

2-. Comisia Europeană, în cel mai recent raport al său, publicat în luna septembrie, trece în dreptul României un Gap de TVA de 7,6 miliarde euro.

De unde vine diferenta?

De la elementele luate în calcul. În vreme ce guvernul se uită după TA la companiile care-l declară, Comisia se uită la (mult) mai multe elemente: adică la cele care lasă bugetul României fără TVA.

București și Bruxelles cunosc definiții diferite ale GAP TVA

1-. Definiția Guvernului României:

Pe 30 august 2017, Guvernul Tudose emite 3 ordonanțe de guvern care modifică Codul fiscal, modificarea cu cel mai mare impact pentru mediul de afaceri fiind reprezentată de decizia plății defalcate a TVA.

În expunerea de motive a ordonanței, guvernul afirmă că măsura este o reacție la faptul că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește gap-ul de TVA.

În același document oficial, guvernul oferă și oferă și definiția sa a termenului:

”GAP-ul de TVA este definit ca diferența dintre valoarea TVA colectată și TVA totală care ar fi trebuit colectată, și este exprimat atât în raport absolut, cât și în termeni relativi. TVA totală care ar trebui colectată este obligația fiscală teoretică în conformitate cu legislația fiscală.

2-.Definiția Comisiei Europene: sunt luate în calcul 5 elemente, majoritatea ignorate de către guvern :

Comisia Europeană, în cel mai recent raport VAT Gap, are însă o cu totul altă definiție a termenului.

La Bruxelles, răspunsul la întrebarea: ”Ce produce Gap-ul de TVA?” are următorul răspuns:

  • 1- Frauda și evaziunea fiscală
  • 2- Insolvența companiilor
  • 3- Falimentul companiilor
  • 4- Proasta administrare
  • 5- Optimizările fiscale

Câte din cele 5 ”surse de gap” ignoră guvernul, înainte de-a se repezi asupra firmelor care lucrează la vedere și care-și evidențiază TVA-ul ?

Ce se ascunde în spatele Split TVA

Comunicarea oficială a guvernului insistă pe ideea că că decizia plății defalcate a TVA va spori conformarea fiscală.

Problema este că însăși definiția dată de guvern GAP-ului de TVA demonstrează că Fiscul nu este îndeajuns preocupat de misiunea sa de bază– prevenire, îndrumare și control.

Asta pentru că în cazul de discutăm de contribuabili care au declarat impozite, dar nu le-au mai plătit. Motivele neplății pot fi diferite.

Este însă de neînțeles cum Finanțele spun că nu au mai încasat 3 miliarde euro din TVA în 2015, în condițiile în care majoritatea companiilor din România primesc, la nici 2 săptămâni după data de 25 ale lunii, somații de plată și decizia popririi conturilor.

Poate că această regulă nu se aplică pentru toată lumea, poate că sunt firme asupra cărora ANAF nu s-a aplecat cu anii, permițându-le să funcționeze nestingherit fără să plătească impozite.

Poate că necontrolate sunt companii de stat, poate că sunt companii ”strategice”, poate că vina o poartă insuficienta dezvoltare a infrastructurii tehnice a Fiscului.

Cu siguranță însă nu este vina celor care declară impozite și le plătesc la timp, corect, sau cu întârziere, dar cu penalizări și cu dobândă.

Despre adevăratele cauze ale gap-ului (ale gap-ului real, nu al celui construit la București cu ignorarea marilor surse de prejudiciu bugetar) , cursdeguvernare.ro revine într-un  număr viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.10.2017

3 comentarii

  1. alex 3
    9.10.2017, 11:36 pm

    Povestea asta cu split TVA imi aduce aminte de un banc cu un politist care cauta o moneda scapata pe jos. Vine un cetatean sa il ajute – unde ati scapat moneda? Vis-a-vis! Pai si de ce o cautam aici? Pe partea cealalta nu e lumina!

    Asa si astia, nu cauta TVA pierdut unde s-a pierdut, ci pe unde e lumina – il cauta la cei care se conformeaza si raporteaza, sa ii mai stoarca putin…

    Cel pierdut nu e chiar asa pierdut, majoritatea ajunge unde trebuie… in buzunarele mafiotilor.

    A propos de frauda cu TVA, o mare parte ar disparea daca s-ar pune conditia obligatorie ca sa se efectueze mai intai plata facturii inainte de a se cere rambursarea TVA.

    De ex. tipul ala Baaklini de la UCM Resita care zicea ca exporta 4 motoare de 500 milioane dolari in Africa si cerea TVA inapoi, trebuia sa arate ca africanii i-au platit cele 500 de milioane.

    Dintr-o data devine treaba mai grea pentru fraudaci si se autolimiteaza smecheriile. Africanii aia in niciun caz nu ii virau astuia in cont 500 de milioane in speranta ca apuca sa fure 125 de la statul roman si sa faca si ei un profit. Probabil nu ii dadeau nici 100 de dolari. Noroc ca l-au arestat bulgarii cu 20 milioane la el ca nu il mai vedea nimeni.

  2. Klopo_Tare
    10.10.2017, 11:29 am

    Clasica dilemă când faci referire la bugetofagii kleptocrați care conduc România (în special cei din PCR-PSD): sunt proști sau sunt hoți? Sau, dacă este și una, și alta, sunt mai mult hoți decât proști sau vițăvercea? La această quadrilemă nu există decât un singur răspuns: Așa este!

  3. andrei
    12.10.2017, 11:58 pm

    TVA ESTE O RESURSA PE CARE GUVERNUL VREA SA O MAXIMIZEZE.
    DIN VARII MOTIVE NU O POATE COLECTA DIN ZONELE GRI SI NEAGRA A ECONOMIEI.
    DAR O PARTE DIN TVA TREBUIE RAMBURSATA (EXPORT ETC.)
    TVA DE RAMBURSAT ESTE O RESURSA ATRASA DE CARE STATUL CREDE CA PROFITA DACA NU O RAMBURSEAZA LA TERMEN BA MAI TRIMITE SI CONTROALE CARE GASESC MOTIVE REALE SI/SAU INVENTATE (CALCULE ERONATE, AMENZI ETC.) EVIDENT CA FORTUIT AGENTUL ECONOMIC CREDITEAZA STATUL (LA DOBANDA ZERO).
    IN GOANA DISPERATA DUPA RESURSE (CUVENITE SAU ATRASE) PRIN SPLIT TVA STATUL TRANSFORMA TOATA MASA TVA RESURSA ATRASA PE CARE SA O RESTITUIE CAND O AVEA CAND O PUTEA FARA SA REALIZEZE SAU, MAI GRAV, STIIND CA SABOTEAZA TOTI AGENTII ECONOMICI DECI ECONOMIA NATIONALA SI COMPROMITE ASTFEL ORICE SANSA DE CAPITALIZARE A AGENTILOR ECONOMICI ROMANI SI DE DEZVOLTARE A CLASEI DE MIJLOC.
    DECIZIA SPLIT TVA ESTE INTAI POLITICA – ROMANIA ECONOMICA SA STEA CU MANA INTINSA CA SA I SE RESTITUIE CEEACE I SE CUVINE
    DE DREPT CU PRETUL DECAPITALIZARII SAU FALIMENTULUI AGENTULUI ECONOMIC.

    DAR VORBA AIA: DEGEABA AI DREPTATE, DACA NU AI DREPTUL.

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult