Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

de Razvan Diaconu , Victor Bratu | 9.10.2017 .

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și definiții diferite.

Diferența dintre abordarea guvernului și cea a Comisiei configurează, însă două variante, ambele decontate la mediul de afaceri, căruia i se impune splitarea TVA:

fie plata defalcată a TVA de ctre cmpaniile care lucrează la vedere sunt un nou pretext al guvernului să nu privească spre zonele cu adevărat nocive pentru buget;

Fie e o diversiune a guvernului, pentru a conserva zonele de evaziune din care se finanțează, de obicei, partidele politice.

Iată despre ce diferențe de abordare și definiție e vorba :

1-. Guvernul României admite, oficial, că Gap-ul de TVA în 2015 mai exact”diferența între TVA declarat și TVA încasat”este de aproximativ 14 miliarde de lei (aproximativ 3 miliarde euro).

2-. Comisia Europeană, în cel mai recent raport al său, publicat în luna septembrie, trece în dreptul României un Gap de TVA de 7,6 miliarde euro.

De unde vine diferenta?

De la elementele luate în calcul. În vreme ce guvernul se uită după TA la companiile care-l declară, Comisia se uită la (mult) mai multe elemente: adică la cele care lasă bugetul României fără TVA.

București și Bruxelles cunosc definiții diferite ale GAP TVA

1-. Definiția Guvernului României:

Pe 30 august 2017, Guvernul Tudose emite 3 ordonanțe de guvern care modifică Codul fiscal, modificarea cu cel mai mare impact pentru mediul de afaceri fiind reprezentată de decizia plății defalcate a TVA.

În expunerea de motive a ordonanței, guvernul afirmă că măsura este o reacție la faptul că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește gap-ul de TVA.

În același document oficial, guvernul oferă și oferă și definiția sa a termenului:

”GAP-ul de TVA este definit ca diferența dintre valoarea TVA colectată și TVA totală care ar fi trebuit colectată, și este exprimat atât în raport absolut, cât și în termeni relativi. TVA totală care ar trebui colectată este obligația fiscală teoretică în conformitate cu legislația fiscală.

2-.Definiția Comisiei Europene: sunt luate în calcul 5 elemente, majoritatea ignorate de către guvern :

Comisia Europeană, în cel mai recent raport VAT Gap, are însă o cu totul altă definiție a termenului.

La Bruxelles, răspunsul la întrebarea: ”Ce produce Gap-ul de TVA?” are următorul răspuns:

  • 1- Frauda și evaziunea fiscală
  • 2- Insolvența companiilor
  • 3- Falimentul companiilor
  • 4- Proasta administrare
  • 5- Optimizările fiscale

Câte din cele 5 ”surse de gap” ignoră guvernul, înainte de-a se repezi asupra firmelor care lucrează la vedere și care-și evidențiază TVA-ul ?

Ce se ascunde în spatele Split TVA

Comunicarea oficială a guvernului insistă pe ideea că că decizia plății defalcate a TVA va spori conformarea fiscală.

Problema este că însăși definiția dată de guvern GAP-ului de TVA demonstrează că Fiscul nu este îndeajuns preocupat de misiunea sa de bază– prevenire, îndrumare și control.

Asta pentru că în cazul de discutăm de contribuabili care au declarat impozite, dar nu le-au mai plătit. Motivele neplății pot fi diferite.

Este însă de neînțeles cum Finanțele spun că nu au mai încasat 3 miliarde euro din TVA în 2015, în condițiile în care majoritatea companiilor din România primesc, la nici 2 săptămâni după data de 25 ale lunii, somații de plată și decizia popririi conturilor.

Poate că această regulă nu se aplică pentru toată lumea, poate că sunt firme asupra cărora ANAF nu s-a aplecat cu anii, permițându-le să funcționeze nestingherit fără să plătească impozite.

Poate că necontrolate sunt companii de stat, poate că sunt companii ”strategice”, poate că vina o poartă insuficienta dezvoltare a infrastructurii tehnice a Fiscului.

Cu siguranță însă nu este vina celor care declară impozite și le plătesc la timp, corect, sau cu întârziere, dar cu penalizări și cu dobândă.

Despre adevăratele cauze ale gap-ului (ale gap-ului real, nu al celui construit la București cu ignorarea marilor surse de prejudiciu bugetar) , cursdeguvernare.ro revine într-un  număr viitor.

Publicat la data de 9.10.2017 .

3 comentarii

  1. alex 3
    9.10.2017, 11:36 pm

    Povestea asta cu split TVA imi aduce aminte de un banc cu un politist care cauta o moneda scapata pe jos. Vine un cetatean sa il ajute – unde ati scapat moneda? Vis-a-vis! Pai si de ce o cautam aici? Pe partea cealalta nu e lumina!

    Asa si astia, nu cauta TVA pierdut unde s-a pierdut, ci pe unde e lumina – il cauta la cei care se conformeaza si raporteaza, sa ii mai stoarca putin…

    Cel pierdut nu e chiar asa pierdut, majoritatea ajunge unde trebuie… in buzunarele mafiotilor.

    A propos de frauda cu TVA, o mare parte ar disparea daca s-ar pune conditia obligatorie ca sa se efectueze mai intai plata facturii inainte de a se cere rambursarea TVA.

    De ex. tipul ala Baaklini de la UCM Resita care zicea ca exporta 4 motoare de 500 milioane dolari in Africa si cerea TVA inapoi, trebuia sa arate ca africanii i-au platit cele 500 de milioane.

    Dintr-o data devine treaba mai grea pentru fraudaci si se autolimiteaza smecheriile. Africanii aia in niciun caz nu ii virau astuia in cont 500 de milioane in speranta ca apuca sa fure 125 de la statul roman si sa faca si ei un profit. Probabil nu ii dadeau nici 100 de dolari. Noroc ca l-au arestat bulgarii cu 20 milioane la el ca nu il mai vedea nimeni.

  2. Klopo_Tare
    10.10.2017, 11:29 am

    Clasica dilemă când faci referire la bugetofagii kleptocrați care conduc România (în special cei din PCR-PSD): sunt proști sau sunt hoți? Sau, dacă este și una, și alta, sunt mai mult hoți decât proști sau vițăvercea? La această quadrilemă nu există decât un singur răspuns: Așa este!

  3. andrei
    12.10.2017, 11:58 pm

    TVA ESTE O RESURSA PE CARE GUVERNUL VREA SA O MAXIMIZEZE.
    DIN VARII MOTIVE NU O POATE COLECTA DIN ZONELE GRI SI NEAGRA A ECONOMIEI.
    DAR O PARTE DIN TVA TREBUIE RAMBURSATA (EXPORT ETC.)
    TVA DE RAMBURSAT ESTE O RESURSA ATRASA DE CARE STATUL CREDE CA PROFITA DACA NU O RAMBURSEAZA LA TERMEN BA MAI TRIMITE SI CONTROALE CARE GASESC MOTIVE REALE SI/SAU INVENTATE (CALCULE ERONATE, AMENZI ETC.) EVIDENT CA FORTUIT AGENTUL ECONOMIC CREDITEAZA STATUL (LA DOBANDA ZERO).
    IN GOANA DISPERATA DUPA RESURSE (CUVENITE SAU ATRASE) PRIN SPLIT TVA STATUL TRANSFORMA TOATA MASA TVA RESURSA ATRASA PE CARE SA O RESTITUIE CAND O AVEA CAND O PUTEA FARA SA REALIZEZE SAU, MAI GRAV, STIIND CA SABOTEAZA TOTI AGENTII ECONOMICI DECI ECONOMIA NATIONALA SI COMPROMITE ASTFEL ORICE SANSA DE CAPITALIZARE A AGENTILOR ECONOMICI ROMANI SI DE DEZVOLTARE A CLASEI DE MIJLOC.
    DECIZIA SPLIT TVA ESTE INTAI POLITICA – ROMANIA ECONOMICA SA STEA CU MANA INTINSA CA SA I SE RESTITUIE CEEACE I SE CUVINE
    DE DREPT CU PRETUL DECAPITALIZARII SAU FALIMENTULUI AGENTULUI ECONOMIC.

    DAR VORBA AIA: DEGEABA AI DREPTATE, DACA NU AI DREPTUL.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Diagnostic: Nesiguranță. Banii românilor și banii de investiții: Zeci de miliarde zac în depozite de peste 100.000 de euro, fără să miște și fără să construiască nimic

Între economiile românilor și creșterea forței de investiție a capitalului autohton se interpune încă o fractură semnificativă, adâncită de politicile publice. Atât cât există,...Citeste mai departe »

Redacţia

Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții: -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română