Mai multe persoane au fost arestate în Germania, în ultimele zile, pentru că ar fi spionat pentru Rusia și China. Amenințarea este răspândită în întreaga Uniune Europeană, mai multe agenții naționale trăgând un semnal de alarmă în acest sens, relatează Euractiv.
Serviciul de informații interne al Germaniei, Verfassungsschutz, a avertizat că nivelul activităților de spionaj a atins cote comparabile cu cele din timpul Războiului Rece, din cauza competiției actuale dintre China și Rusia.
Problema spionajului a revenit în centrul atenției capitalelor europene după ce Rusia a invadat Ucraina, ceea ce a dus la un val de expulzări de diplomați, personal diplomatic și persoane acuzate de spionaj.
Săptămâna trecută, două persoane au fost arestate în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei, ele fiind acuzate că plănuiau atacuri asupra infrastructurii militare. Luni, a urmat reținerea altor trei persoane, care ar fi desfășurat acțiuni de spionaj în favoarea Chinei.
Scandalurile legate de securitate au culminat marți, când autoritățile l-au arestat pe ajutorul europarlamentarului Maximilian Krah, principalul candidat al AfD la alegerile europarlamentare din iunie. Și el ar fi cules informații pentru guvernul de la Beijing.
În aceeași zi, în Marea Britanie, doi bărbați au fost acuzați că au predat Chinei „articole, note, documente sau informații”, începând din 2021 și până anul trecut.
Germania și Marea Britanie sunt departe de a fi singurele țări afectate de scandaluri de spionaj, iar pe măsură ce se apropie alegerile europene, amenințarea interferențelor străine se intensifică.
Comisia a propus recent o nouă directivă pentru a combate această problemă, având în vedere pericolele pe care interferențele străine le-ar putea reprezenta pentru democrația europeană.
„Trebuie să ținem cont în permanență de faptul că Putin va folosi dezinformarea și interferențele străine ca armă pentru a diviza Europa. Acesta este și motivul pentru care am propus directiva privind apărarea democrației pentru a face mai multă lumină împotriva interferențelor străine ascunse.”a declarat comisarul pentru transparență, Vera Jourova, la începutul acestei luni.
La EUCO de săptămâna trecută, Cehia a reintrodus o propunere de limitare a călătoriilor în Schengen pentru diplomații ruși și caută sprijin pentru susțin erea acestei propuneri și pentru includerea lui Artyom Marchevsky, Viktor Medvedchuk și a Vocii Europei pe lista de sancțiuni a UE.
Cei trei se află deja pe lista de sancțiuni a Cehiei în legătură cu interferența rusă în Parlamentul European și în alegeri. „Acum trebuie să se treacă la negocieri de lucru, așa că vom vedea cât de mult succes vom avea”, a declarat politicianul Jan Lipavsky pentru presa cehă.
Republica Cehă ar dori ca sancțiunile legate de Vocea Europei să fie adoptate înainte de aprobarea celui de-al 14-lea pachet.
Spionajul, o problemă în creștere în UE, după intrarea Rusiei în Ucraina
Capitalele europene sunt în alertă maximă în legătură cu această problemă ce a perturbat recent agenda politică din unele țări.
Potrivit Centrului Național de Informații (CNI) de stat din Spania, invazia Rusiei în Ucraina a crescut dramatic interesul Rusiei și al Chinei de a culege informații de stat din Occident pentru a obține un avantaj strategic politic, militar și diplomatic.
În raportul CNI se afirmă: „Activitatea serviciilor de informații ostile continuă să reprezinte o amenințare pentru Spania și aliații săi”.
Într-adevăr, în pofida epurării care a urmat invaziei din Ucraina, activitățile agenților străini în UE continuă nestingherite, așa cum se întâmplă la Viena, considerată acum unul dintre epicentrele spionajului.
În pofida unei poziții mai stricte față de spionaj începând din 2022, Austria a fost lovită de un scandal major de spionaj la sfârșitul lunii martie, în care a fost implicat un fost ofițer de informații austriac, acuzat că le-a transmis informații secrete autorităților ruse, în mod „sistematic”, timp de ani de zile.
Statele nordice, îngrijorate de rivalitatea sino-rusă pentru controlul Arcticii
În Franța, un raport parlamentar privind interferențele străine publicat în 2023 a evidențiat „manevrele din ce în ce mai agresive și mai malițioase” ale Chinei, în timp ce legislatorii analizează în prezent o lege pentru a contracara interferențele străine în creștere.
Dincolo de Alpi, serviciile de informații italiene consideră că Beijingul este deosebit de activ pentru a manipula opinia publică în favoarea sa, în timp ce, în 2023, un ofițer de marină a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a predat documente clasificate unui oficial al ambasadei ruse.
Scandinavia, Suedia și Danemarca consideră că China este principala amenințare pentru serviciile de informații, pe fondul rivalității sino-ruse pentru controlul Arcticii, unde acestea s-au angajat deja în activități care amenință securitatea.
În Finlanda vecină, serviciile de informații au dezvăluit că Rusia încearcă să recruteze solicitanți de azil ca spioni, ceea ce a determinat țara să își închidă granița cu Rusia la jumătatea lunii aprilie și să ia în considerare o lege care ar permite în mod excepțional ca migranții să fie întorși înapoi la graniță.
Spioni mai puțini, întrucât au fost înlocuiți de tehnologie
În Germania, în timp ce înainte de război existau aproximativ 100 de diplomați ruși suspectați de a fi agenți acreditați în țară, acest număr s-a redus între timp la doar 20, a dezvăluit la începutul acestei luni o anchetă a cotidianului Süddeutsche.
Serviciile de informații ale lui Putin trebuie să opereze acum cu mult mai puțini agenți, iar Kremlinul pare să fi adoptat o abordare mai conflictuală și se bazează din ce în ce mai mult pe războiul hibrid și pe noile tehnologii.
Cu toate acestea, serviciul de informații interne al Germaniei, Verfassungsschutz, a avertizat că nivelul activităților de spionaj a atins cote comparabile cu cele din timpul Războiului Rece, din cauza competiției actuale dintre China și Rusia.
„În actuala dezordine multipolară plină de actori ambițioși, ne confruntăm cu mai multe regimuri autoritare revanșarde care sunt unite și conduse, în diferite grade, de un avânt distructiv față de ordinea liberală”, a avertizat luni președintele Verfassungsschutz, Thomas Haldenwang.
Amenințarea agresiunii rusești a atins noi dimensiuni de când Rusia a atacat Ucraina, deoarece Kremlinul a adoptat o abordare mai agresivă și se bazează din ce în ce mai mult pe războiul hibrid, a declarat săptămâna trecută ministrul german de Interne, Nancy Faeser.
Comentând ultimele incidente, un fost șef al serviciilor de informații ale unei țări europene a declarat pentru Euractiv: „Cu cât lucrurile se schimbă mai mult, cu atât mai mult rămân la fel”.
„Activitățile de spionaj ale țărilor terțe în Europa nu s-au oprit niciodată după Războiul Rece […] singura diferență în prezent este introducerea tehnologiilor digitale, iar aici, Occidentul a început să rămână în urmă”, a declarat fostul șef al serviciilor de informații, sub rezerva unanimității.
„S-ar putea spune că Occidentul este dezavantajat, întrucât nu mai domină tehnologiile digitale”, a precizat fostul oficial, adăugând că ar trebui acordată o atenție specială „factorilor supranaționali non-statali”, precum platformele de socializare, care sunt acum „la fel de importante ca marile puteri statale”.
****
