Doar aproximativ 10% din posturile de director și director adjunct de școli vor fi ocupate prin concursul din noiembrie, este estimarea a doi politicieni care au ocupat postul de ministru al Educației.
Pentru restul de peste 9.000 de funcții de directori și directori adjuncți de grădinițe, școli și licee, vor trebui organizate noi examene, întrucât niciunul dintre candidați nu va reuși să obțină 35 de puncte (din 50 maximum) la toate cele trei probe ale concursului din noiembrie.
Teoretic, la concurs se vor înscrie unele dintre cele mai bune cadre didactice din preuniversitar – pentru a fi admiși în competiție, doritorii trebuie să îndeplinească următoarele condiții, potrivit metodologiei:
- studii de specialitate în domeniu
- să facă parte din Corpul național de experți în management educaţional;
- să fie titulari și să aibă cel puțin gradul didactic II sau titlul științific de doctor în domeniul în care își desfășoară activitatea;
- să aibă doar calificative „Foarte bine” în ultimii 4 ani școlari lucrați efectiv la catedră în funcții didactice sau în funcții de conducere din unități de învățământ/inspectorate școlare/casele corpului didactic/Palatul Național al Copiilor/Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice ori în funcții de îndrumare și control din inspectorate școlare/ funcții de specialitate specifice Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.
Acestea sunt elementele obligatorii ce trebuie să apară în CV-urile celor care se înscriu la primul concurs organizat după opt ani pentru posturile de directori și directori adjuncți de grădinițe, școli și licee. În total, este vorba despre 6.500 de posturi de directori și 2.500 de posturi de directori adjuncți.
Mandatul celor care vor câștiga concursul este de patru ani.
Pariurilor sumbre ale unor foști miniștri ai Educației
În pofida standardelor înalte menite să trieze candidații, previziunile unor oficiali care elaborează politicile în domeniu sunt sumbre.
Ecaterina Andronescu este un senator PSD care a deținut de trei ori portofoliul Educației (cel mai lung mandat – între 2000 și 2003, în Cabinetul Adrian Năstase). În opinia sa, 90% din posturi nu se vor ocupa în noiembrie.
Adică, mai puțin de o mie din candidații pentru cele 6.500 de posturi de director și 2.500 de directori adjuncți vor obține punctajul minim, de 105 puncte.
Liviu Pop, tot senator PSD, fost ministru al Educației (7 mai 2012 – 21 decembrie 2012) și fost lider sindical în domeniu, este puțin mai optimist – cel mult 25% din posturi vor avea la sfârșitul anului directori numiți prin concurs.
Iar situația aceasta, spun ei, va bulversa anul școlar, așa încât, propun cei doi, concursul pentru managerii de școli ar trebui să se desfășoare în vacanța de vară.
Până acum, însă, în cei 26 de ani de la Revoluție, toate aceste competiții s-au desfășurat, exact ca acum, în perioada octombrie – noiembrie, cu o a doua etapă în martie – aprilie.
Anexa la OMEdC nr 3142/25.01.2006, pe care s-a stabilit calendarul ultimelor astfel de competiții (cele din 2007 și din 2008), menționează la Articolul 7:
„Concursul de ocupare a postului de director şi director adjunct se organizează, de regulă, în 2 (două) perioade ale anului şcolar : octombrie – noiembrie şi martie – aprilie”.
Marea noutate – Directorii care nu candidează sau pierd examenul nu mai pot rămâne în funcție până se ocupă postul prin concurs
Ecaterina Andronescu explică însă că există, totuși, o diferență: „Toate posturile sunt scoase la concurs. În noiembrie, profesorii care au pierdut competițiile și sunt acum pe postul de director, trebuie să se întoarcă pe normele lor, ceea ce înseamnă o mișcare de personal masivă în timpul anului școlar. Inadmisibil”, a declarat senatorul Andronescu, pentru cursdeguvernare.ro.
Noua metodologie, spre deosebire de cele practicate până acum, conține o mențiune care sperie sistemul: directorii în funcție care nu vor câștiga examenul nu vor mai putea rămâne pe post, indiferent dacă postul este câștigat sau nu de cineva.
Articolul 24 din metodologie:
Nu pot fi numite în funcțiile rămase vacante sau în cele care se vacantează între perioadele de concurs:
a) persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcții de director sau de director adjunct în unitatea de învățământ respectivă și nu au participat la concurs;
b) persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.
Pentru fiecare probă a concursului de anul acesta, punctajul maxim este de 50 de puncte, iar punctajul minim de promovare a probei este de 35 de puncte. Sunt declarați „admiși” candidații care au realizat un punctaj de cel puțin 35 de puncte pentru fiecare probă și din cumularea punctajelor celor trei probe de concurs, un punctaj total de cel puțin 105 puncte.
În situația în care niciunul dintre candidați nu obține cele 105 puncte, va fi numită o altă persoană, care nu a participat la concurs. Perioada pe care se va face detașarea este până la următorul concurs, dar nu mai mult de un an.
Directorul interimar va fi un „cadru didactic titular, membru al corpului național de experți în managementul educațional”, numit prin detașare în interesul învățământului sau prin delegarea atribuțiilor specifice funcției, prin decizia inspectorului școlar general, la propunerea consiliului profesoral din unitățile de învățământ respective, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al persoanei solicitate”, prevede noua metodologie.
De ce s-a introdus noua regulă
Interdicția de a ocupa postul pe care directorii interimari, cei numiți prin „detașare în interesul învățământului”, a devenit necesară după experiența de anul trecut, când tot pentru prima oară după 8 ani, s-au organizat concursurile pentru inspector școlar general și adjunct.
Pe parcursul examenului, după prima sau a doua etapă, mulți din cei care dețineau aceste funcții și au realizat că nu vor câștiga postul s-au retras. Știau că nu vor câștiga nici ei și nici contracandidații lor, astfel încât preferau să-și păstreze poziția prin această manevră.
O manevră posibilă întrucât metodologia permitea continuitatea pe post dacă ei nu candidau și nimeni nu reușea să obțină punctajul necesar.
Senatorul Liviu Pop a explicat pentru cursdeguvernare.ro interesul uriaș pentru păstrarea acestor posturi de directori: în timp ce un profesor grad I câștigă un net de 2.000 de lei, un director de școală ia în mână 4.000 de lei, grație indemnizației de conducere și a gradației de meri. Venitul unui inspector general este mai mare decât cel al unui director de școală.
Concursul pentru inspector general, repetat și de 4 ori, până când un concurent a obținut punctajul minim necesar
Toate astea au făcut anul trecut ca mulți șefi ai Inspectoratelor județene să se retragă de la primul concurs.
Ulterior, pentru a stopa fenomenul, Ministerul Educației a modificat regulile și a decretat că cei care nu se prezintă la concurs vor fi înlocuiți, chiar dacă nu câștigă nimeni examenul.
Situațiile de acest gen au fost numeroase – de exemplu, la Arad, inspectorul școlar general Claudius Mladin s-a retras în timpul primului concurs și a rămas pe funcţie. S-a pregătit și a participat la al doilea concurs, pe care l-a câştigat. Alții nu s-au mai prezentat niciodată, iar alții au pierdut rușinos examenul.
Concursul pentru inspectorșcolar general arată calitatea profesională a celor numiți politic în funcții de conducere din educație, în ultimii opt ani, de când nu s-au mai organizat aceste competiții.
Bilanțul primei competiții pentru inspectori generali și adjuncți
În sesiunea 11 – 19 mai 2015, primul concurs după anul 2008 pentru astfel de posturi, au participat 207 candidaţi, 80 fiind declaraţi admişi. Reamintim că mulți s-au retras, astfel încât numărul celor înscriși inițial era mai mare de 207.
- Per total, doar 25% dintre posturi au fost ocupate.
- În 21 de judeţe s-a câștigat concursul de inspectori şcolari generali, în 20 de judeţe au fost declaraţi admişi 28 de candidaţi pentru posturile de inspectori generali adjuncţi, iar pentru posturile de directori ai caselor corpului didactic au fost declaraţi admişi 31 de candidaţi.
- În județele Arad, Bacău, Harghita, Olt şi Vaslui, niciun candidat nu a reuşit să promoveze concursul.
Pentru ocuparea posturilor respective, ME a organizat ulterior alte examene, în unele locuri fiind nevoie de patru sesiuni pentru ca, în cele din urmă, să apară un câștigător.
Caraş-Severin, Vrancea şi Tulcea sunt ultimele județe care au rămas să-și găsească ocupanții acestor cele mai importante funcții din învățământ existent pe plan local.
În opinia celor doi senatori PSD, concursurile pentru directori trebuie organizate în iulie – august. Luând ca exemplu examenele de inspectori generali, dacă trebuie repetat concursul pe parcursul verii, până la ocupare, asta ar însemna că un concurs pe lună nu ar fi suficient pentru a găsi managerii pentru toate școlile din țară.
La titularizare, rata de promovare, mai mică decât cea de la Bacalaureat
Nu este singura competiție care face o radiografie neagră a calității cadrelor din învățământ.
După reevaluarea lucrărilor contestate la proba scrisă din cadrul concursului naţional de titularizare în învăţământul preuniversitar ponderea notelor peste 7 sau egale cu 7, a fost de 46,65%, anul acesta.
Din cei 22.866 de candidaţi. 2.630 de candidaţi s-au retras, 6.979 de candidaţi au obținut note între 5 şi 6,99, iar 3.757 de candidaţi – note între 1 şi 4,99.
În 2015, situația sta și mai rău – 39,46%, cu 7 puncte procentuale sub rata de anul acesta.
Spre comparație, rata de promovare înregistrată de absolvenţii care au susţinut probele în prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat 2016 a fost de 68,1%.
Dezastrul de la CNAS
Situația nu este dezastruoasă doar în învățământ. Reamintim că la concursul de anul trecut, niciunul dintre cele 42 de posturi de președinte – director general al caselor de sănătate județene nu s-a ocupat, după ce toți candidații au picat cu punctaje rușinoase examenul.
Cele 42 de funcții erau ocupate interimar și niciunul dintreinterimari nu a reușit să obțină punctajul minim.
Bilanțul concursului pentru alegerea celor care gestionează miliardele Sănătății:
- Dintre cei 47 de participanți, niciunul nu a trecut de proba scrisă, care i-ar fi dus în etapa finală, interviul.
- Un singur concurent s-a apropiat de 50 de puncte, în condițiile în care minimul necesar pentru promovarea concursului a fost de 70 de puncte din 100.
- De asemenea, doar 6 dintre concurenți au reușit să obțină peste jumătate din punctajul câștigător.
- 27 dintre candidați conduc în momentul de față casele de asigurări județene
