La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Șocul competenței din managementul Educației: Foști miniștri spun că doar 10-25% din posturile de directori de școli vor fi ocupate din prima încercare

de Mariana Bechir 20.9.2016

educatie formareDoar aproximativ 10% din posturile de director și director adjunct de școli vor fi ocupate prin concursul din noiembrie, este estimarea a doi politicieni care au ocupat postul de ministru al Educației.

Pentru restul de peste 9.000 de funcții de directori și directori adjuncți de grădinițe, școli și licee, vor trebui organizate noi examene, întrucât niciunul dintre candidați nu va reuși să obțină 35 de puncte (din 50 maximum) la toate cele trei probe ale concursului din noiembrie. 

Teoretic, la concurs se vor înscrie unele dintre cele mai bune cadre didactice din preuniversitar – pentru a fi admiși în competiție, doritorii trebuie să îndeplinească următoarele condiții, potrivit metodologiei:

  • studii de specialitate în domeniu
  • să facă parte din Corpul național de experți în management educaţional;
  • să fie titulari și să aibă cel puțin gradul didactic II sau titlul științific de doctor în domeniul în care își desfășoară activitatea;
  • să aibă doar calificative „Foarte bine” în ultimii 4 ani școlari lucrați efectiv la catedră în funcții didactice sau în funcții de conducere din unități de învățământ/inspectorate școlare/casele corpului didactic/Palatul Național al Copiilor/Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice ori în funcții de îndrumare și control din inspectorate școlare/ funcții de specialitate specifice Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Acestea sunt elementele obligatorii ce trebuie să apară în CV-urile celor care se înscriu la primul concurs organizat după opt ani pentru posturile de directori și directori adjuncți de grădinițe, școli și licee. În total, este vorba despre 6.500 de posturi de directori și 2.500 de posturi de directori adjuncți.

Mandatul celor care vor câștiga concursul este de patru ani.

Pariurilor sumbre ale unor foști miniștri ai Educației

În pofida standardelor înalte menite să trieze candidații, previziunile unor oficiali care elaborează politicile în domeniu sunt sumbre.

Ecaterina Andronescu este un senator PSD care a deținut de trei ori portofoliul Educației (cel mai lung mandat – între 2000 și 2003, în Cabinetul Adrian Năstase). În opinia sa, 90% din posturi nu se vor ocupa în noiembrie.

Adică, mai puțin de o mie din candidații pentru cele 6.500 de posturi de director și 2.500 de directori adjuncți vor obține punctajul minim, de 105 puncte.

Liviu Pop, tot senator PSD, fost ministru al Educației (7 mai 2012 – 21 decembrie 2012) și fost lider sindical în domeniu, este puțin mai optimist – cel mult 25% din posturi vor avea la sfârșitul anului directori numiți prin concurs.

Iar situația aceasta, spun ei, va bulversa anul școlar, așa încât, propun cei doi, concursul pentru managerii de școli ar trebui să se desfășoare în vacanța de vară.

Până acum, însă, în cei 26 de ani de la Revoluție, toate aceste competiții s-au desfășurat, exact ca acum, în perioada octombrie – noiembrie, cu o a doua etapă în martie – aprilie.

Anexa la OMEdC nr 3142/25.01.2006, pe care s-a stabilit calendarul ultimelor astfel de competiții (cele din 2007 și din 2008), menționează la Articolul 7:

“Concursul de ocupare a postului de director şi director adjunct se organizează, de regulă, în 2 (două) perioade ale anului şcolar : octombrie – noiembrie şi martie – aprilie”.

Marea noutate – Directorii care nu candidează sau pierd examenul nu mai pot rămâne în funcție până se ocupă postul prin concurs

Ecaterina Andronescu explică însă că există, totuși, o diferență: “Toate posturile sunt scoase la concurs. În noiembrie, profesorii care au pierdut competițiile și sunt acum pe postul de director, trebuie să se întoarcă pe normele lor, ceea ce înseamnă o mișcare de personal masivă în timpul anului școlar. Inadmisibil”, a declarat senatorul Andronescu, pentru cursdeguvernare.ro.

Noua metodologie, spre deosebire de cele practicate până acum, conține o mențiune care sperie sistemul: directorii în funcție care nu vor câștiga examenul nu vor mai putea rămâne pe post, indiferent dacă postul este câștigat sau nu de cineva.

Articolul 24 din metodologie:

Nu pot fi numite în funcțiile rămase vacante sau în cele care se vacantează între perioadele de concurs:

a) persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcții de director sau de director adjunct în unitatea de învățământ respectivă și nu au participat la concurs;

b) persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

Pentru fiecare probă a concursului de anul acesta, punctajul maxim este de 50 de puncte, iar punctajul minim de promovare a probei este de 35 de puncte. Sunt declarați „admiși” candidații care au realizat un punctaj de cel puțin 35 de puncte pentru fiecare probă și din cumularea punctajelor celor trei probe de concurs, un punctaj total de cel puțin 105 puncte.

În situația în care niciunul dintre candidați nu obține cele 105 puncte, va fi numită o altă persoană, care nu a participat la concurs. Perioada pe care se va face detașarea este până la următorul concurs, dar  nu mai mult de un an.

Directorul interimar va fi un “cadru didactic titular, membru al corpului național de experți în managementul educațional”, numit prin detașare în interesul învățământului sau prin delegarea atribuțiilor specifice funcției, prin decizia inspectorului școlar general, la propunerea consiliului profesoral din unitățile de învățământ respective, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al persoanei solicitate”, prevede noua metodologie.

De ce s-a introdus noua regulă

Interdicția de a ocupa postul pe care directorii interimari, cei numiți prin “detașare în interesul învățământului”, a devenit necesară după experiența de anul trecut, când tot pentru prima oară după 8 ani, s-au organizat concursurile pentru inspector școlar general și adjunct.

Pe parcursul examenului, după prima sau a doua etapă, mulți din cei care dețineau aceste funcții și au realizat că nu vor câștiga postul s-au retras. Știau că nu vor câștiga nici ei și nici contracandidații lor, astfel încât preferau să-și păstreze poziția prin această manevră.

O manevră posibilă întrucât metodologia permitea continuitatea pe post dacă ei nu candidau și nimeni nu reușea să obțină punctajul necesar.

Senatorul Liviu Pop a explicat pentru cursdeguvernare.ro interesul uriaș pentru păstrarea acestor posturi de directori: în timp ce un profesor grad I câștigă un net de 2.000 de lei, un director de școală ia în mână 4.000 de lei, grație indemnizației de conducere și a gradației de meri. Venitul unui inspector general este mai mare decât cel al unui director de școală.

Concursul pentru inspector general, repetat și de 4 ori, până când un concurent a obținut punctajul minim necesar

Toate astea au făcut anul trecut ca mulți șefi ai Inspectoratelor județene să se retragă de la primul concurs.

Ulterior, pentru a stopa fenomenul, Ministerul Educației a modificat regulile și a decretat că cei care nu se prezintă la concurs vor fi înlocuiți, chiar dacă nu câștigă nimeni examenul.

Situațiile de acest gen au fost numeroase – de exemplu, la Arad, inspectorul școlar general Claudius Mladin s-a retras în timpul primului concurs și a rămas pe funcţie. S-a pregătit și a participat la al doilea concurs, pe care l-a câştigat. Alții nu s-au mai prezentat niciodată, iar alții au pierdut rușinos examenul.

Concursul pentru inspectorșcolar general arată calitatea profesională a celor numiți politic în funcții de conducere din educație, în ultimii opt ani, de când nu s-au mai organizat aceste competiții.

Bilanțul primei competiții pentru inspectori generali și adjuncți

În sesiunea 11 – 19 mai 2015, primul concurs după anul 2008 pentru astfel de posturi, au participat 207 candidaţi, 80 fiind declaraţi admişi. Reamintim că mulți s-au retras, astfel încât numărul celor înscriși inițial era mai mare de 207.

  • Per total, doar 25% dintre posturi au fost ocupate.
  • În 21 de judeţe s-a câștigat concursul de inspectori şcolari generali, în 20 de judeţe au fost declaraţi admişi 28 de candidaţi pentru posturile de inspectori generali adjuncţi, iar pentru posturile de directori ai caselor corpului didactic au fost declaraţi admişi 31 de candidaţi.
  • În județele Arad, Bacău, Harghita, Olt şi Vaslui, niciun candidat nu a reuşit să promoveze concursul.

Pentru ocuparea posturilor respective, ME a organizat ulterior alte examene, în unele locuri fiind nevoie de patru sesiuni pentru ca, în cele din urmă, să apară un câștigător.

Caraş-Severin, Vrancea şi Tulcea sunt ultimele județe care au rămas să-și găsească ocupanții acestor cele mai importante funcții din învățământ existent pe plan local.

În opinia celor doi senatori PSD, concursurile pentru directori trebuie organizate în iulie – august. Luând ca exemplu examenele de inspectori generali, dacă trebuie repetat concursul pe parcursul verii, până la ocupare, asta ar însemna că un concurs pe lună nu ar fi suficient pentru a găsi managerii pentru toate școlile din țară.

La titularizare, rata de promovare, mai mică decât cea de la Bacalaureat

Nu este singura competiție care face o radiografie neagră a calității cadrelor din învățământ.

După reevaluarea lucrărilor contestate la proba scrisă din cadrul concursului naţional de titularizare în învăţământul preuniversitar ponderea notelor peste 7 sau egale cu 7, a fost de 46,65%, anul acesta.

Din cei 22.866 de candidaţi. 2.630 de candidaţi s-au retras, 6.979 de candidaţi au obținut note între 5 şi 6,99, iar 3.757 de candidaţi – note între 1 şi 4,99.

În 2015, situația sta și mai rău – 39,46%, cu 7 puncte procentuale sub rata de anul acesta.

Spre comparație, rata de promovare înregistrată de absolvenţii care au susţinut probele în prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat 2016 a fost de 68,1%.

Dezastrul de la CNAS

Situația nu este dezastruoasă doar în învățământ. Reamintim că la concursul de anul trecut, niciunul dintre cele 42 de posturi de președinte – director general al caselor de sănătate județene nu s-a ocupat, după ce toți candidații au picat cu punctaje rușinoase examenul.

Cele 42 de funcții erau ocupate interimar și niciunul dintreinterimari nu a reușit să obțină punctajul minim.

 

Bilanțul concursului pentru alegerea celor care gestionează miliardele Sănătății:

  • Dintre cei 47 de participanți, niciunul nu a trecut de proba scrisă, care i-ar fi dus în etapa finală, interviul.
  • Un singur concurent s-a apropiat de 50 de puncte, în condițiile în care minimul necesar pentru promovarea concursului a fost de 70 de puncte din 100.
  • De asemenea, doar 6 dintre concurenți au reușit să obțină peste jumătate din punctajul câștigător.
  • 27 dintre candidați conduc în momentul de față casele de asigurări județene
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2016

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European nu înțelege competențele unor portofolii din noua Comisie și cere lămuriri suplimentare

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult