Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

de Marin Pana | 15.1.2017 .

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și aproximativ un sfert din alocările preaderare, tot prin raportare la rezultatul economic al țării.

Saltul a fost făcut aproape integral în anul 2009, creșterile din 2008 fiind anulate de evoluția descrescătoare din perioada 2012 – 2015 (vezi tabelul).

Nivelul maxim al alocărilor pentru protecția celor care au avut nevoie de susținerea statului a fost atins, oarecum paradoxal, nu în 2009 sau 2010, ci în 2011. Exact într-o perioadă apreciată ca fiind de austeritate maximă. Asta ca pondere în PIB, adică s-a dat maxim din ce se putea da. Dacă se face, însă, raportarea la cheltuielile totale ale bugetului public, anul de maxim al alocărilor sociale a fost 2014.

S-a ajuns atunci, după opt ani de creștere consecutivi la acest indicator mai relevant pentru prioritizarea banilor, de la un nivel de 23,3% în anul aderării la UE până la 32,8% din cheltuielile publice. Evoluție echivalentă cu o majorare de circa 40% a ponderii în alocările statului, expresie a deplasării către modelul social european.

Acest efort de creștere a importanței acordate securității sociale ( șase puncte procentuale din alocări pe parcursul a numai doi ani) a fost, însă, în contracurent cu diminuarea semnificativă a încasărilor bugetare, care, pe fondul crizei economice, s-au redus cu aproape patru puncte procentuale din 2007 și până în 2009.

Ceea ce a contribuit, la expandarea deficitului bugetar către recordul negativ de -9,5% din PIB, consemnat în anul 2009. Dacă se examinează datele cu atenție, însă, apare o mare surpriză. Creșterea cheltuielilor pentru protecția socială NU a constituit factorul principal pentru adâncirea minusului finanțelor publice.

Mai precis, în cei trei ani 2007 – 2009, partea dată de stat în plus pentru protecție socială ( creștere de pensii, ajutoare sociale etc.) s-a crescut cu doar 3,3% din PIB, în timp ce deficitul bugetului general consolidat s-a majorat cu 7,4% din același PIB. Adică doar 45% din deficit s-a făcut pe motiv de protecție socială și, doar într-un singur an (2009), partea acesteia a fost ușor majoritară (53%).

Cu alte cuvinte, lucrurile sunt mult mai încurcate decât teoriile simplificatoare vehiculate, în care unii au pus accentul pe cheltuielile nesustenabile angajate de stat într-o perioadă de dificultăți economice iar alții pe risipa și/sau furturile întreprinse sub diferite forme din bani publici.

Culmea, în 2010 și 2011, partea ce a revenit protecției sociale din PIB NU a fost afectată de procesul relativ rapid de ajustare a deficitului bugetar. Concret, deși contraintuitiv și instinctiv atacabil pe baza percepției publice, cheltuielile pentru securitate socială s-au majorat cu 0,2% din PIB, în timp ce deficitul a fost restrâns cu nu mai puțin de 4,1%.

Nici în intervalul 2012 – 2015, ideea că strângerea curelei pentru încadrarea în regulile draconice de deficit și respectarea angajamentului de compact fiscal ( reamintim că ne duceam spre -1% din PIB deficit) s-ar făcut pe calea tăierilor masive din posibilitățile de protecție socială nu se verifică.

La o diminuare a acestora de un procent din PIB cumulat pe parcursul a patru ani, deficitul bugetar a fost redus pe mai departe cu alte 4,6 procente de PIB. Mai clar, doar 22% din ajustarea bugetară s-a făcut prin diminuarea beneficiilor sociale. Care au fost anul trecut cu 2,4% din PIB peste nivelul din anul de dinaintea aderării la UE și cu 2,2% peste cel din primul an al aderării.

Asta înseamnă că protecția socială a fost, oricum, cam cu un sfert mai mare față de situația preaderare. Pentru 2016, rămâne de văzut atunci când se va trage linie, cât anume din expandarea din nou a deficitului bugetar cu circa 2% din PIB ( care a anulat eforturile din trecut și a pus la index angajamentele de păstrare a unui echilibru bugetar prudent) se va regăsi într-un spor de securitate socială.

Cert este că, înainte de a face afirmații categorice și de a ne lăsa păcăliți într-un sens sau în altul de cei care doresc prioritizarea utilizării banilor publici într-un scop sau altul, ar trebui să fim foarte atenți. Mai ales atunci când se scoate în față sau se anatemizează creșterea cheltuielilor pentru protecția socială iar în spate, pe fundalul finanțelor publice, se petrec mult mai discret, alte evoluții.

Publicat la data de 15.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română