Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Chestiunea

Document / Unde sunt banii pe care guvernul încearcă să-i stoarcă din privat: 36% din datorii sunt la companiile de stat. Și la PSD

Un număr de 10 companii de stat sau ale administrației  însumează peste 36% din totalul contribuțiilor sociale restante înregistrate la 30 septembrie 2017. Datele apar… Mai mult

10.11.2017

Chestiunea

Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația

Echilibrele macroeconomice suferă o deteriorare semnificativă ca urmare a politicii prociclice guvernamentale de stimulare a consumului. Politica prociclică a dus la creşterea deficitului comercial şi… Mai mult

09.11.2017

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

de Marin Pana 15.1.2017

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și aproximativ un sfert din alocările preaderare, tot prin raportare la rezultatul economic al țării.

Saltul a fost făcut aproape integral în anul 2009, creșterile din 2008 fiind anulate de evoluția descrescătoare din perioada 2012 – 2015 (vezi tabelul).

Nivelul maxim al alocărilor pentru protecția celor care au avut nevoie de susținerea statului a fost atins, oarecum paradoxal, nu în 2009 sau 2010, ci în 2011. Exact într-o perioadă apreciată ca fiind de austeritate maximă. Asta ca pondere în PIB, adică s-a dat maxim din ce se putea da. Dacă se face, însă, raportarea la cheltuielile totale ale bugetului public, anul de maxim al alocărilor sociale a fost 2014.

S-a ajuns atunci, după opt ani de creștere consecutivi la acest indicator mai relevant pentru prioritizarea banilor, de la un nivel de 23,3% în anul aderării la UE până la 32,8% din cheltuielile publice. Evoluție echivalentă cu o majorare de circa 40% a ponderii în alocările statului, expresie a deplasării către modelul social european.

Acest efort de creștere a importanței acordate securității sociale ( șase puncte procentuale din alocări pe parcursul a numai doi ani) a fost, însă, în contracurent cu diminuarea semnificativă a încasărilor bugetare, care, pe fondul crizei economice, s-au redus cu aproape patru puncte procentuale din 2007 și până în 2009.

Ceea ce a contribuit, la expandarea deficitului bugetar către recordul negativ de -9,5% din PIB, consemnat în anul 2009. Dacă se examinează datele cu atenție, însă, apare o mare surpriză. Creșterea cheltuielilor pentru protecția socială NU a constituit factorul principal pentru adâncirea minusului finanțelor publice.

Mai precis, în cei trei ani 2007 – 2009, partea dată de stat în plus pentru protecție socială ( creștere de pensii, ajutoare sociale etc.) s-a crescut cu doar 3,3% din PIB, în timp ce deficitul bugetului general consolidat s-a majorat cu 7,4% din același PIB. Adică doar 45% din deficit s-a făcut pe motiv de protecție socială și, doar într-un singur an (2009), partea acesteia a fost ușor majoritară (53%).

Cu alte cuvinte, lucrurile sunt mult mai încurcate decât teoriile simplificatoare vehiculate, în care unii au pus accentul pe cheltuielile nesustenabile angajate de stat într-o perioadă de dificultăți economice iar alții pe risipa și/sau furturile întreprinse sub diferite forme din bani publici.

Culmea, în 2010 și 2011, partea ce a revenit protecției sociale din PIB NU a fost afectată de procesul relativ rapid de ajustare a deficitului bugetar. Concret, deși contraintuitiv și instinctiv atacabil pe baza percepției publice, cheltuielile pentru securitate socială s-au majorat cu 0,2% din PIB, în timp ce deficitul a fost restrâns cu nu mai puțin de 4,1%.

Nici în intervalul 2012 – 2015, ideea că strângerea curelei pentru încadrarea în regulile draconice de deficit și respectarea angajamentului de compact fiscal ( reamintim că ne duceam spre -1% din PIB deficit) s-ar făcut pe calea tăierilor masive din posibilitățile de protecție socială nu se verifică.

La o diminuare a acestora de un procent din PIB cumulat pe parcursul a patru ani, deficitul bugetar a fost redus pe mai departe cu alte 4,6 procente de PIB. Mai clar, doar 22% din ajustarea bugetară s-a făcut prin diminuarea beneficiilor sociale. Care au fost anul trecut cu 2,4% din PIB peste nivelul din anul de dinaintea aderării la UE și cu 2,2% peste cel din primul an al aderării.

Asta înseamnă că protecția socială a fost, oricum, cam cu un sfert mai mare față de situația preaderare. Pentru 2016, rămâne de văzut atunci când se va trage linie, cât anume din expandarea din nou a deficitului bugetar cu circa 2% din PIB ( care a anulat eforturile din trecut și a pus la index angajamentele de păstrare a unui echilibru bugetar prudent) se va regăsi într-un spor de securitate socială.

Cert este că, înainte de a face afirmații categorice și de a ne lăsa păcăliți într-un sens sau în altul de cei care doresc prioritizarea utilizării banilor publici într-un scop sau altul, ar trebui să fim foarte atenți. Mai ales atunci când se scoate în față sau se anatemizează creșterea cheltuielilor pentru protecția socială iar în spate, pe fundalul finanțelor publice, se petrec mult mai discret, alte evoluții.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.1.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianță a Opoziției cu mișcările civice, pentru a opri tăvălugul anti-justiție

Vladimir Ionescu

Fostul premier Dacian Cioloș, președintele PNL, Ludovic Orban, cel președintele USR, Dan Barna, s-au întâlnit duminică după-amiază cu reprezentanții mai multor ONG-uri și asociații civice, pentru a… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale de amploare în toată țara – zeci de mii de demontranți protestează față de schimbările din Justiție

Razvan Diaconu

Peste 10.000 de persoane erau adunate duminică seară, la ora 20,00, în faţa Guvernului,  la noile proteste faţă de modificarea legilor justiţiei. Întrucât numărul protestatarilor… Mai mult

Stiri

Cum s-a asigurat Ministerul Finanțelor că întârzierea plății contribuțiilor poate avea caracter penal

Vladimir Ionescu

Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță ce stabilește că neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse… Mai mult

Stiri

Miniștrii de externe UE prezintă luni cele 17 proiecte comune de apărare europeană

Victor Bratu

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE vor anunța luni o listă a proiectelor comune pe care le doresc implementate în cadrul noii strategii de… Mai mult

Stiri

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020

Razvan Diaconu

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș: Din Platforma România 100 se va desprinde un partid

Victor Bratu

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat duminică, la o reuniune a Platformei România 100, că din această organizație pe care o conduce se va desprinde… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader, invitat de Comisia de la Veneţia să prezinte modificările aduse legilor justiţiei

Razvan Diaconu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă, într-un scurt mesaj pe Facebook, că a prezentat sâmbătă Comisiei de la Veneţia, în cadrul unei sesiuni de lucru, modificările… Mai mult