La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

de Marin Pana 15.1.2017

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și aproximativ un sfert din alocările preaderare, tot prin raportare la rezultatul economic al țării.

Saltul a fost făcut aproape integral în anul 2009, creșterile din 2008 fiind anulate de evoluția descrescătoare din perioada 2012 – 2015 (vezi tabelul).

Nivelul maxim al alocărilor pentru protecția celor care au avut nevoie de susținerea statului a fost atins, oarecum paradoxal, nu în 2009 sau 2010, ci în 2011. Exact într-o perioadă apreciată ca fiind de austeritate maximă. Asta ca pondere în PIB, adică s-a dat maxim din ce se putea da. Dacă se face, însă, raportarea la cheltuielile totale ale bugetului public, anul de maxim al alocărilor sociale a fost 2014.

S-a ajuns atunci, după opt ani de creștere consecutivi la acest indicator mai relevant pentru prioritizarea banilor, de la un nivel de 23,3% în anul aderării la UE până la 32,8% din cheltuielile publice. Evoluție echivalentă cu o majorare de circa 40% a ponderii în alocările statului, expresie a deplasării către modelul social european.

Acest efort de creștere a importanței acordate securității sociale ( șase puncte procentuale din alocări pe parcursul a numai doi ani) a fost, însă, în contracurent cu diminuarea semnificativă a încasărilor bugetare, care, pe fondul crizei economice, s-au redus cu aproape patru puncte procentuale din 2007 și până în 2009.

Ceea ce a contribuit, la expandarea deficitului bugetar către recordul negativ de -9,5% din PIB, consemnat în anul 2009. Dacă se examinează datele cu atenție, însă, apare o mare surpriză. Creșterea cheltuielilor pentru protecția socială NU a constituit factorul principal pentru adâncirea minusului finanțelor publice.

Mai precis, în cei trei ani 2007 – 2009, partea dată de stat în plus pentru protecție socială ( creștere de pensii, ajutoare sociale etc.) s-a crescut cu doar 3,3% din PIB, în timp ce deficitul bugetului general consolidat s-a majorat cu 7,4% din același PIB. Adică doar 45% din deficit s-a făcut pe motiv de protecție socială și, doar într-un singur an (2009), partea acesteia a fost ușor majoritară (53%).

Cu alte cuvinte, lucrurile sunt mult mai încurcate decât teoriile simplificatoare vehiculate, în care unii au pus accentul pe cheltuielile nesustenabile angajate de stat într-o perioadă de dificultăți economice iar alții pe risipa și/sau furturile întreprinse sub diferite forme din bani publici.

Culmea, în 2010 și 2011, partea ce a revenit protecției sociale din PIB NU a fost afectată de procesul relativ rapid de ajustare a deficitului bugetar. Concret, deși contraintuitiv și instinctiv atacabil pe baza percepției publice, cheltuielile pentru securitate socială s-au majorat cu 0,2% din PIB, în timp ce deficitul a fost restrâns cu nu mai puțin de 4,1%.

Nici în intervalul 2012 – 2015, ideea că strângerea curelei pentru încadrarea în regulile draconice de deficit și respectarea angajamentului de compact fiscal ( reamintim că ne duceam spre -1% din PIB deficit) s-ar făcut pe calea tăierilor masive din posibilitățile de protecție socială nu se verifică.

La o diminuare a acestora de un procent din PIB cumulat pe parcursul a patru ani, deficitul bugetar a fost redus pe mai departe cu alte 4,6 procente de PIB. Mai clar, doar 22% din ajustarea bugetară s-a făcut prin diminuarea beneficiilor sociale. Care au fost anul trecut cu 2,4% din PIB peste nivelul din anul de dinaintea aderării la UE și cu 2,2% peste cel din primul an al aderării.

Asta înseamnă că protecția socială a fost, oricum, cam cu un sfert mai mare față de situația preaderare. Pentru 2016, rămâne de văzut atunci când se va trage linie, cât anume din expandarea din nou a deficitului bugetar cu circa 2% din PIB ( care a anulat eforturile din trecut și a pus la index angajamentele de păstrare a unui echilibru bugetar prudent) se va regăsi într-un spor de securitate socială.

Cert este că, înainte de a face afirmații categorice și de a ne lăsa păcăliți într-un sens sau în altul de cei care doresc prioritizarea utilizării banilor publici într-un scop sau altul, ar trebui să fim foarte atenți. Mai ales atunci când se scoate în față sau se anatemizează creșterea cheltuielilor pentru protecția socială iar în spate, pe fundalul finanțelor publice, se petrec mult mai discret, alte evoluții.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.1.2017

Lăsați un comentariu


Europa

17 angajați Airbus, suspectați de „trădare a secretelor corporaţiei”

Iulian Soare

Mai mulți angajați ai companiei Airbus sunt suspectați în Germania într-un dosar ce  investighează accesul neautorizat la documente, printre care și contracte, ale armatei germane,… Mai mult

Stiri

Premierul anunță amendarea proiectului lui Eugen Teodorovici pentru taxarea pensiilor speciale

Vladimir Ionescu

Impozitarea pensiilor militare, prevăzută în proiectul ministrului Eugen Teodorovici adoptat marți, la Senat, va fi eliminată la Camera Deputaților, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

România și Planul Juncker : 720 mil. euro atrase, din care 35% de Transgaz pentru BRUA

Adrian N Ionescu

  Operatorul magistralelor naționale de gaze natural, Transgaz (TGN) a obținut 34,7% din totalul finanțărilor de 720 de milioane de euro aprobate pentru România în… Mai mult

Europa

740 mil de euro din 27 mil. de articole: bunurile contrafăcute confiscate în UE în 2018

Iulian Soare

Aproape 27 de milioane de articole care încălcau drepturile de proprietate intelectuală (DPI), însumând o valoare de piață de aproximativ 740 de milioane de euro,… Mai mult

Stiri

Termenul pentru depunerea cererilor de aministie fiscală – prelungit până la 31 octombrie

Vladimir Ionescu

Termenul de depunere a notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare în vederea beneficierii de amnistie fiscală a fost majorat cu o lună, până… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului atacă la CCR o modificare adusă legii exproprierii pentru utilitate publică

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la la un articol din legea adoptată în iulie pentru modificarea… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă și-a depus, joi, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale, social-democrații anunțând că au depus în susținerea candidatului PSD dosare conținând… Mai mult