Securitatea la Marea Neagră: Bulgaria refuză modul de organizare a forței navale comune propus de România. Administrația prezidențială speră în ”clarificarea problemelor” în vreme ce analiștii vorbesc de un eșec diplomatic

de Victor Bratu | 16.6.2016 .

bulgari

Președintele Plevneliev, premierul Borisov și ministrul bulgar al Apărării la declarația comună de joi

Premierul bulgar Boiko Borisov anunță joi, potrivit agenției de știri Novinite, că atât el cât și președintele Rosen Plevneliev se pronunță împotriva propunerii României de organizare a unei flote militare comune la Marea Neagră pentru contracararea influenței Rusiei în regiune.

Anunțul înalților reprezentanți ai statului bulgar apare la mai puțin de jumătate de zi de la plecarea președintelui Klaus Iohannis de la Sofia, acolo unde a efectuat o vizită oficială și a discutat subiectul cu omologul bulgar.

Surse oficiale apropiate discuțiilor au afirmat pentru cursdeguvernare.ro că Administrația Prezidențială a contactat deja partea bulgară, urmând ca între reprezentanți ai statului român și bulgar să fie organizate întâlniri pentru ”clarificarea problemelor”.

Ideea unei cooperări la Marea Neagră între România, Bulgaria și Turcia – toate trei țările membre NATO –  a fost formulată în public pentru prima dată de ambasadorul american la București, la finalul lunii februarie.

Pe de altă parte, premierul Dacian Ciloș a făcut joi precizări privind colaborarea dintre cele 3 state. Primul ministru a declarat că nu e vorba de constituirea unei trilaterale la Marea Neagră, ci de cooperarea în cadrul NATO.

Boiko Borisov: Nu suntem de acord cu forma propusă

Premierul Boiko Borisov a făcut aceste declarații joi, în cadrul unor declarații de presă comune cu președintele Plevneliev și cu ministrul bulgar al Apărării Nikolay Nenchev.

Premierul bulgar a solicitat joi o întâlnire de urgență cu președintele după ce presa a publicat informația că Turcia a suspendat acordul de readmisie semnat cu Bulgaria în luna mai din cauza ”rezistenței” pe care Sofia o manifestă față de constituirea unui grup naval România-Bulgaria-Turcia, propunere a României susținută de Turcia.

Ambasada Turciei în Bulgaria a dezmințit că guvernul de la Ankara ar fi decis suspendarea respectivului acord semnat cu autoritățile de la Sofia.

”Nimeni nu trebuie să se îndoiască de poziția noastră pro-NATO”, scrie cotidianul bulgar 24 de Ore că ar fi afirmat premierul bulgar, care ar fi adăugat că nu poate fi acceptat modul de organizare al forței navale comune ”în forma propusă atât de premierul României, cât și de președintele României- suntem împotriva acestei propuneri”.

”Navele NATO pot patrula granițele noastre maritime numai în cazul unui influx masiv de refugiați”, mai precizează premieul bulgar citat de Novinite.

Presa bulgară precizează că președintele Plevneliev a apreciat propunerea constituirii flotei comune la Marea Neagră, subiect discutat cu președintele Klaus Iohannis pe parcursul vizitei sale efectuate în Bulgaria, propunere respinsă însă categoric de către premierul bulgar Borisov.

Premierul bulgar a asigurat joi că ”președintele și ministrul Apărării” sunt de asemenea împotriva propunerii formulate de București.

Președintele Plevneliev a afirmat, scrie Novinite, că în ceea ce îl privește, chestiunea a fost discutată în cadrul unor recente întâlniri cu oficiali români, dar nicio decizie nu a fost luată de Bulgaria.

”Să încetăm cu speculațiile acestea că vom constitui o flotă împotriva nu știu cui”, scrie Focus News Agency că ar fi declarat președintele Bulgariei.

Șeful statului bulgar a precizat că singurul lucru clar discutat este participarea Bulgariei la constituirea viitoarei brigăzi multinaționale staționate în România, care ar urma să fie folosită prin rotație pentru antrenamente și la care Bulgaria ar putea participa cu 400 de militari.

Președintele Plevneliev a reiterat că Bulgaria și România vor urma să formuleze o propunere comună la summitul NATO de la Varșovia, dar a exclus că aceasta ar avea legătură cu constituirea vreunei unități armate comune care să vizeze alte state.

Ministrul bulgar al Apărării a negat la rândul său că ar fi făcut vreun angajament de participare la o flotă comună la Marea Neagră. Nenchev a anunțat că a fost informat în legătură ”cu inițiativa României și Turciei” de către omologul său român Mihnea Motoc, precizând că această inițiativă trebuie discutată la nivelul NATO.

”Nu tratăm aceste declarații drept refuz, discuțiile vor continua”

Surse apropiate discuțiilor  au declarat joi pentru cursdeguvernare.ro că Administrația Prezidențială cunoaște poziția exprimată joi de Sofia și că discuțiile pe marginea subiectului vor continua.

”Sunt câteva chestiuni de rezolvat, una dintre acestea referindu-se la tipul acestei structuri – flotă comună sau flotă consolidată. Mai sunt și altele, negocierile vor fi de durată, dar nu tratăm aceste declarații drept un refuz”, afirmă sursele citate.

Premierul Cioloș : E vorba de o cooperare sub egida NATO, nu de una trilaterală

Premiedul Dacian Ciloș a făcut, joi, precizări privind cooperarea cu Bulgaria și Turcia. El a declarat, în contextul declarațiilor din partea bulgară, că păropunerile făcute de România se referă la colaborarea sub egida NATO, toate cele trei state fiind membre ale Alianței.

„Tocmai am discutat azi cu ministrul apărării şi înţeleg că ultima declaraţie care a fost făcută de preşedintele Bulgariei împreună cu premierul bulgar şi ministrul apărării a clarificat lucrurile. N-a fost vorba niciodată de crearea unei flote la Marea Neagră, ci de o cooperare navală la Marea Neagră. Asta a fost propunerea României şi înţeleg că Bulgaria a precizat că în aceste condiţii sunt dispuşi să sprijine această propunere. O cooperare sub egida NATO sunt două elemente foarte importante, nu o flotă, ci o cooperare a flotelor ţărilor membre NATO şi nu una trilaterală, ci sub egida NATO şi înţeleg din ultimele declaraţii că Bulgaria e în măsură să sprijine această abordare”, a declarat Dacian Cioloş.

Cristian Diaconescu: Proiectul putea fi început doar cu Turcia și abia apoi atrasă Bulgaria – a lipsit viziunea

cristian diaconescuFost ministru de Externe, Cristian Diaconescu este însă sceptic cu privire la viitorul acestui proiect comun.

”În general, se așteaptă de la state aflate sub amenințare comună să coopereze în plan regional. Mersul firesc este acela că mai întâi discuți cu vecinii, apoi mergi la Bruxelles și la Washington. Noi nu am discutat până acum cu Bulgaria acest proiect foarte important. Noi discutăm cu Sofia doar despre platoul continental, despre minorități, sigur, lucruri importante în vremuri normale.

Este o greșeală a României că nu își pregătește cu atenție dosarele importante. Nu poți să mergi practic pe ultima sută de metri să pui pe masă un astfel de dosar fără să ai o bază solidă de plecare, pe care să o construiești în timp.

În acest subiect a lipsit viziunea, nimeni nu s-a preocupat să atragă Bulgaria în acest proiect.

După cum a lipsit și realismul diplomatic, pentru că Bulgaria putea fi exclusă în primă fază din acest proiect, care putea fi realizat doar cu Turcia, stat care are chiar deține o flotă...

Apoi, Bulgaria știe că în interiorul NATO nu există o susținere foarte mare pentru asigurarea unei prezențe avansate în Marea Neagră. Nu cred că e vorba de o influență a Rusiei asupra Bulgariei, este un răspuns firesc la o propunere târzie.

Opinia mea este că în acest moment inițiativa e compromisă și nu poate fi salvată numai de intervenția unui actor puternic”, consideră Cristian Diaconescu.

Armand Goșu: Proiectele de anvergură nu se construiesc așa

armand gosuȘi profesorul Armand Goșu e de părere că poate fi o eroare diplomatică.

”România trebuie să învețe să se comporte ca atare dacă vrea să se impună ca jucător regional. Când îți asumi o inițiativă regională nu mergi mai întâi în alte părți, ci discuți în primul rând cu partenerii pe care îi ai în vedere pentru un proiect comun.

Cred că președintele Iohannis ar fi trebuit să meargă la Sofia în februarie cu propunerea aceasta, nu în iunie, cu o lună înaintea summitului de la Varșovia. Asemenea proiecte de anvergură se construiesc cu migală, în timp. Altfel, riscăm să ni se întâmple ca acum….”, afirmă Armand Goșu.

Mesaj al Statelor Unite lansat în februarie: Sunt multe lucruri pe care aliații noștrii în regiune ar trebui să le facă

hans klemmAmbasadorul american Hans G. Klemm a vorbit public pe 26 februarie, la Cluj, într-un discurs rostit la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, despre “amenințarea potențială venită dinspre Rusia” și la ceea ce Statele Unite, NATO și România întreprind și trebuie să întreprindă în această privință.

După ce a făcut o naliză a situației geo-politice și a trecut în revistă acțiunile SUA și NATO, ambasadorul Hans G. Klemm a afirmat:

”Desigur, există multe lucruri pe care România și aliații noștri din regiune le pot face și ar trebui să le facă. (…) Vom continua rotația navelor militare americane în Marea Neagră, dar acestea nu vor atinge un nivel care să poata rivaliza cu prezența navală rusă în Marea Neagră. În timp ce vom continua să furnizăm capacități credibile de descurajare celor trei aliați NATO de la Marea Neagră (România, Bulgaria, Turcia – n. red.), va depinde de aceste națiuni să conlucreze și mai strâns pentru a întări securitatea lor comună, mai ales în domeniul capacităților navale.

Există multe lucruri pe care aceste trei state le pot face și ar trebui să le facă pentru a întări capacitățile militare ale NATO în Marea Neagră și în regiunea Mării Negre. Primul pas ar fi să aibă întâlniri frecvente la nivel înalt și la nivel de lucru pentru a discuta contextul de securitate, capacitățile lor și cum pot lucra împreună. Statele Unite sunt bucuroase să joace un rol de sprijin în această privință.”

Agenda diplomatică a României în chestiunea flotei la Marea Neagră

Chestiunea flotei comune România-Bulgaria-Turcia a prins treptat consistență în pozițiile oficiale. Subiectul a fost discutat în martie cu Turcia, atât ministrul Apărării Mihnea Motoc cât și președintele Iohannis efectuând vizite la Istambul și la Ankara.

Tot în martie, premierul Cioloș s-a întâlnit la Bruxelles cu secretarul general NATO Jens Stoltenberg, după întâlnire oficialul român anunțând că România va lua inițiativa întăririi cooperării cu partenerii NATO din regiune, Bulgaria și Turcia.

De precizat că începând din luna februarie până în prezent conceptul de flotă la Marea Neagră a fost vehiculat cu mai multe nuanțe: flotă comună a celor trei state estice cu sprijin NATO și SUA, flotă NATO sau flotă permanentă NATO.

Ideea unei flote permanente NATO la Marea Neagră a fost inclusă oficial de președintele Iohannis, în luna mai 2016, printre obiectivele României pentru summitul de la Varșovia.

Publicat la data de 16.6.2016 .

3 comentarii

  1. Garbovan
    16.6.2016, 7:21 pm

    Mai mare rușinea! Încep sa-i cred pe cei ce spun ca președintele Johannis, “..își organizează deplasările externe in scop turistic”: de ce sa mai faci o vizita oficiala, la cel mai înalt nivel, daca in prealabil, pe canale diplomatice, nu s-a convenit asupra obiectivelor politice pentru care exista puncte de vedere comune?

    • Ștefan A.
      17.6.2016, 12:48 pm

      La Marea Neagra sint 3 tari membre NATO .
      Pacat ca doar una singura are trupe , nave , submarine , avioane cu care poate controla “ce misca” in aer , apa si sub apa in Marea Neagra . 24 ore/24 si 365 zile /an . NU E Romania si nici Bulgaria . 🙂
      Bulgaria e mai degraba o “filiala” rusa teoretic independenta .
      Romania e si ea un unicat . Singura care a indraznit (la anexarea Crimei de Putin) sa strige : “sa vina NATO sa ne apare”.
      Evident nu era un strigat de lupta . Era un urlet de frica si disperare . Nu a fost inventat nici macar de sindicatul lui Dogaru sau de fostii ministri Dobritoiu sau Oprea . Toti erau prea preocupati( si de ani de zile) in sugerea cit mai intensa a banilor pentru pensile lor speciale in detrimentul modernizarii , inzestrari armatei . Destul sa vezi la ce varste au fost pensionati si cu ce pensi , cit cheltuim anual pe aceste pensi pomana dar numite “speciale” si cit pe modernizarea fortelor armate . Patrioti in adevaratul sens al cuvintului 🙂

  2. Peter
    17.6.2016, 5:32 pm

    Un mare tantalau si gogoman pe deasupra KJ asta ! Daca eu ca persoana platitoare de taxe in Romania stiu ca nu te poti baza pe bal(e)gari, dar tu ca presedinte cu servicii secrete la discretie ? cu (p) mic. Nici nu-i de mirare ca la lansarea scutului de la Deveselu au venit persoane politice americane din esalon inferior. NU meriti KJ-ule altceva !

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Referendum pe Ordonanțele grațierii: Președintele Iohannis anunță declanșarea demersurilor

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni seara, într-o declarație de la Palatul Cotroceni, că va începe demersurile privind organizarea unui referendum pe tema grațierii...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Unul din cele mai mari proteste din ultimii ani: zeci de mii de oameni au mărșăluit împotriva Ordonanțelor grațierii și amnistiei mascate pregătite de guvern

Zeci de mii de persoane au protestat duminică seara, în Capitală și marile orașe ale țării, împotriva ordonanțelor ce promovează grațierea și modificări controversate...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Război civil între gradați: Prim-adjunctul SRI, suspendat din funcție. O comisie internă verifică eventuale abateri de la deontolgie

Serviciul Român de Informații a dat publicității, joi, un comunicat în care anunță ”punerea la dispoziția Directorului SRI” ageneral-locotenentului Florian Coldea. Potrivit comunicatului, Directorul...Citeste mai departe »

Victor Bratu

A fost lansată scuza oficială pentru tăierile de la investiții: Dragnea îi impută lui Cioloș 10 miliarde, exact impactul măsurilor decise vineri de guvern

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară la România TV că ”este foarte posibil” ca luni să iniţieze o comisie parlamentară de anchetă...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Măsuri fiscale de mare impact luate de guvernul Grindeanu. Capcana eliminării plafonului maxim la CAS și CASS

Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul Grindeanu va crește o serie de venituri ale bugetarilor (salarii în administrație, cultură) va avea un impact bugetar...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română