Premierul bulgar Boiko Borisov anunță joi, potrivit agenției de știri Novinite, că atât el cât și președintele Rosen Plevneliev se pronunță împotriva propunerii României de organizare a unei flote militare comune la Marea Neagră pentru contracararea influenței Rusiei în regiune.
Anunțul înalților reprezentanți ai statului bulgar apare la mai puțin de jumătate de zi de la plecarea președintelui Klaus Iohannis de la Sofia, acolo unde a efectuat o vizită oficială și a discutat subiectul cu omologul bulgar.
Surse oficiale apropiate discuțiilor au afirmat pentru cursdeguvernare.ro că Administrația Prezidențială a contactat deja partea bulgară, urmând ca între reprezentanți ai statului român și bulgar să fie organizate întâlniri pentru ”clarificarea problemelor”.
Ideea unei cooperări la Marea Neagră între România, Bulgaria și Turcia – toate trei țările membre NATO – a fost formulată în public pentru prima dată de ambasadorul american la București, la finalul lunii februarie.
Pe de altă parte, premierul Dacian Ciloș a făcut joi precizări privind colaborarea dintre cele 3 state. Primul ministru a declarat că nu e vorba de constituirea unei trilaterale la Marea Neagră, ci de cooperarea în cadrul NATO.
Boiko Borisov: Nu suntem de acord cu forma propusă
Premierul Boiko Borisov a făcut aceste declarații joi, în cadrul unor declarații de presă comune cu președintele Plevneliev și cu ministrul bulgar al Apărării Nikolay Nenchev.
Premierul bulgar a solicitat joi o întâlnire de urgență cu președintele după ce presa a publicat informația că Turcia a suspendat acordul de readmisie semnat cu Bulgaria în luna mai din cauza ”rezistenței” pe care Sofia o manifestă față de constituirea unui grup naval România-Bulgaria-Turcia, propunere a României susținută de Turcia.
Ambasada Turciei în Bulgaria a dezmințit că guvernul de la Ankara ar fi decis suspendarea respectivului acord semnat cu autoritățile de la Sofia.
”Nimeni nu trebuie să se îndoiască de poziția noastră pro-NATO”, scrie cotidianul bulgar 24 de Ore că ar fi afirmat premierul bulgar, care ar fi adăugat că nu poate fi acceptat modul de organizare al forței navale comune ”în forma propusă atât de premierul României, cât și de președintele României- suntem împotriva acestei propuneri”.
”Navele NATO pot patrula granițele noastre maritime numai în cazul unui influx masiv de refugiați”, mai precizează premieul bulgar citat de Novinite.
Presa bulgară precizează că președintele Plevneliev a apreciat propunerea constituirii flotei comune la Marea Neagră, subiect discutat cu președintele Klaus Iohannis pe parcursul vizitei sale efectuate în Bulgaria, propunere respinsă însă categoric de către premierul bulgar Borisov.
Premierul bulgar a asigurat joi că ”președintele și ministrul Apărării” sunt de asemenea împotriva propunerii formulate de București.
Președintele Plevneliev a afirmat, scrie Novinite, că în ceea ce îl privește, chestiunea a fost discutată în cadrul unor recente întâlniri cu oficiali români, dar nicio decizie nu a fost luată de Bulgaria.
”Să încetăm cu speculațiile acestea că vom constitui o flotă împotriva nu știu cui”, scrie Focus News Agency că ar fi declarat președintele Bulgariei.
Șeful statului bulgar a precizat că singurul lucru clar discutat este participarea Bulgariei la constituirea viitoarei brigăzi multinaționale staționate în România, care ar urma să fie folosită prin rotație pentru antrenamente și la care Bulgaria ar putea participa cu 400 de militari.
Președintele Plevneliev a reiterat că Bulgaria și România vor urma să formuleze o propunere comună la summitul NATO de la Varșovia, dar a exclus că aceasta ar avea legătură cu constituirea vreunei unități armate comune care să vizeze alte state.
Ministrul bulgar al Apărării a negat la rândul său că ar fi făcut vreun angajament de participare la o flotă comună la Marea Neagră. Nenchev a anunțat că a fost informat în legătură ”cu inițiativa României și Turciei” de către omologul său român Mihnea Motoc, precizând că această inițiativă trebuie discutată la nivelul NATO.
”Nu tratăm aceste declarații drept refuz, discuțiile vor continua”
Surse apropiate discuțiilor au declarat joi pentru cursdeguvernare.ro că Administrația Prezidențială cunoaște poziția exprimată joi de Sofia și că discuțiile pe marginea subiectului vor continua.
”Sunt câteva chestiuni de rezolvat, una dintre acestea referindu-se la tipul acestei structuri – flotă comună sau flotă consolidată. Mai sunt și altele, negocierile vor fi de durată, dar nu tratăm aceste declarații drept un refuz”, afirmă sursele citate.
Premierul Cioloș : E vorba de o cooperare sub egida NATO, nu de una trilaterală
Premiedul Dacian Ciloș a făcut, joi, precizări privind cooperarea cu Bulgaria și Turcia. El a declarat, în contextul declarațiilor din partea bulgară, că păropunerile făcute de România se referă la colaborarea sub egida NATO, toate cele trei state fiind membre ale Alianței.
„Tocmai am discutat azi cu ministrul apărării şi înţeleg că ultima declaraţie care a fost făcută de preşedintele Bulgariei împreună cu premierul bulgar şi ministrul apărării a clarificat lucrurile. N-a fost vorba niciodată de crearea unei flote la Marea Neagră, ci de o cooperare navală la Marea Neagră. Asta a fost propunerea României şi înţeleg că Bulgaria a precizat că în aceste condiţii sunt dispuşi să sprijine această propunere. O cooperare sub egida NATO sunt două elemente foarte importante, nu o flotă, ci o cooperare a flotelor ţărilor membre NATO şi nu una trilaterală, ci sub egida NATO şi înţeleg din ultimele declaraţii că Bulgaria e în măsură să sprijine această abordare”, a declarat Dacian Cioloş.
Cristian Diaconescu: Proiectul putea fi început doar cu Turcia și abia apoi atrasă Bulgaria – a lipsit viziunea
Fost ministru de Externe, Cristian Diaconescu este însă sceptic cu privire la viitorul acestui proiect comun.
”În general, se așteaptă de la state aflate sub amenințare comună să coopereze în plan regional. Mersul firesc este acela că mai întâi discuți cu vecinii, apoi mergi la Bruxelles și la Washington. Noi nu am discutat până acum cu Bulgaria acest proiect foarte important. Noi discutăm cu Sofia doar despre platoul continental, despre minorități, sigur, lucruri importante în vremuri normale.
Este o greșeală a României că nu își pregătește cu atenție dosarele importante. Nu poți să mergi practic pe ultima sută de metri să pui pe masă un astfel de dosar fără să ai o bază solidă de plecare, pe care să o construiești în timp.
În acest subiect a lipsit viziunea, nimeni nu s-a preocupat să atragă Bulgaria în acest proiect.
După cum a lipsit și realismul diplomatic, pentru că Bulgaria putea fi exclusă în primă fază din acest proiect, care putea fi realizat doar cu Turcia, stat care are chiar deține o flotă...
Apoi, Bulgaria știe că în interiorul NATO nu există o susținere foarte mare pentru asigurarea unei prezențe avansate în Marea Neagră. Nu cred că e vorba de o influență a Rusiei asupra Bulgariei, este un răspuns firesc la o propunere târzie.
Opinia mea este că în acest moment inițiativa e compromisă și nu poate fi salvată numai de intervenția unui actor puternic”, consideră Cristian Diaconescu.
Armand Goșu: Proiectele de anvergură nu se construiesc așa
Și profesorul Armand Goșu e de părere că poate fi o eroare diplomatică.
”România trebuie să învețe să se comporte ca atare dacă vrea să se impună ca jucător regional. Când îți asumi o inițiativă regională nu mergi mai întâi în alte părți, ci discuți în primul rând cu partenerii pe care îi ai în vedere pentru un proiect comun.
Cred că președintele Iohannis ar fi trebuit să meargă la Sofia în februarie cu propunerea aceasta, nu în iunie, cu o lună înaintea summitului de la Varșovia. Asemenea proiecte de anvergură se construiesc cu migală, în timp. Altfel, riscăm să ni se întâmple ca acum….”, afirmă Armand Goșu.
Mesaj al Statelor Unite lansat în februarie: Sunt multe lucruri pe care aliații noștrii în regiune ar trebui să le facă
Ambasadorul american Hans G. Klemm a vorbit public pe 26 februarie, la Cluj, într-un discurs rostit la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, despre “amenințarea potențială venită dinspre Rusia” și la ceea ce Statele Unite, NATO și România întreprind și trebuie să întreprindă în această privință.
După ce a făcut o naliză a situației geo-politice și a trecut în revistă acțiunile SUA și NATO, ambasadorul Hans G. Klemm a afirmat:
”Desigur, există multe lucruri pe care România și aliații noștri din regiune le pot face și ar trebui să le facă. (…) Vom continua rotația navelor militare americane în Marea Neagră, dar acestea nu vor atinge un nivel care să poata rivaliza cu prezența navală rusă în Marea Neagră. În timp ce vom continua să furnizăm capacități credibile de descurajare celor trei aliați NATO de la Marea Neagră (România, Bulgaria, Turcia – n. red.), va depinde de aceste națiuni să conlucreze și mai strâns pentru a întări securitatea lor comună, mai ales în domeniul capacităților navale.
Există multe lucruri pe care aceste trei state le pot face și ar trebui să le facă pentru a întări capacitățile militare ale NATO în Marea Neagră și în regiunea Mării Negre. Primul pas ar fi să aibă întâlniri frecvente la nivel înalt și la nivel de lucru pentru a discuta contextul de securitate, capacitățile lor și cum pot lucra împreună. Statele Unite sunt bucuroase să joace un rol de sprijin în această privință.”
Agenda diplomatică a României în chestiunea flotei la Marea Neagră
Chestiunea flotei comune România-Bulgaria-Turcia a prins treptat consistență în pozițiile oficiale. Subiectul a fost discutat în martie cu Turcia, atât ministrul Apărării Mihnea Motoc cât și președintele Iohannis efectuând vizite la Istambul și la Ankara.
Tot în martie, premierul Cioloș s-a întâlnit la Bruxelles cu secretarul general NATO Jens Stoltenberg, după întâlnire oficialul român anunțând că România va lua inițiativa întăririi cooperării cu partenerii NATO din regiune, Bulgaria și Turcia.
De precizat că începând din luna februarie până în prezent conceptul de flotă la Marea Neagră a fost vehiculat cu mai multe nuanțe: flotă comună a celor trei state estice cu sprijin NATO și SUA, flotă NATO sau flotă permanentă NATO.
Ideea unei flote permanente NATO la Marea Neagră a fost inclusă oficial de președintele Iohannis, în luna mai 2016, printre obiectivele României pentru summitul de la Varșovia.
3 răspunsuri
Mai mare rușinea! Încep sa-i cred pe cei ce spun ca președintele Johannis, „..își organizează deplasările externe in scop turistic”: de ce sa mai faci o vizita oficiala, la cel mai înalt nivel, daca in prealabil, pe canale diplomatice, nu s-a convenit asupra obiectivelor politice pentru care exista puncte de vedere comune?
La Marea Neagra sint 3 tari membre NATO .
Pacat ca doar una singura are trupe , nave , submarine , avioane cu care poate controla „ce misca” in aer , apa si sub apa in Marea Neagra . 24 ore/24 si 365 zile /an . NU E Romania si nici Bulgaria . 🙂
Bulgaria e mai degraba o „filiala” rusa teoretic independenta .
Romania e si ea un unicat . Singura care a indraznit (la anexarea Crimei de Putin) sa strige : „sa vina NATO sa ne apare”.
Evident nu era un strigat de lupta . Era un urlet de frica si disperare . Nu a fost inventat nici macar de sindicatul lui Dogaru sau de fostii ministri Dobritoiu sau Oprea . Toti erau prea preocupati( si de ani de zile) in sugerea cit mai intensa a banilor pentru pensile lor speciale in detrimentul modernizarii , inzestrari armatei . Destul sa vezi la ce varste au fost pensionati si cu ce pensi , cit cheltuim anual pe aceste pensi pomana dar numite „speciale” si cit pe modernizarea fortelor armate . Patrioti in adevaratul sens al cuvintului 🙂
Un mare tantalau si gogoman pe deasupra KJ asta ! Daca eu ca persoana platitoare de taxe in Romania stiu ca nu te poti baza pe bal(e)gari, dar tu ca presedinte cu servicii secrete la discretie ? cu (p) mic. Nici nu-i de mirare ca la lansarea scutului de la Deveselu au venit persoane politice americane din esalon inferior. NU meriti KJ-ule altceva !