Băncile nu au întârziat să scumpească costul creditării reciproce, după ce Banca Națională a României (BNR) a decis, luni, a treia majorare din acest an a ratei dobânzii de politică monetară, până la 2,50%.
Mediile dobânzilor interbancare (indicii ROBOR) au înregistrat creșteri considerabile, marți față de luni, cu 13 – 17 puncte de bază, până la 2,68%, la termenul de 3 luni și dincolo de 2,80% la scadențele mai lungi.
ROBOR la 12 luni a ajuns la 2,86%, în condițiile în care ultima rată a inflației a fost de 4,95% în martie.
Majorarea ratei de referinţă a BNR este menită să îmblânzească inflația, care ar urma să se plafoneze și să se reducă până aproape de limita superioară a intervalului țintiţi de BNR (3,5%).
Sunt cele mai mari ale indicilor ROBOR din iunie 2014 încoace:
„Nu vrem să ajungă ROBOR la 4%, de asta dăm și inflația jos”, a răspuns guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o întrebare a jurnaliștilor, luni, la prezentarea deciziilor consiliului de administrație al băncii centrale.
Pe de altă parte, Mugur Isărescu a avertizat că pentru a se ajunge la dobânzi real pozitive (peste inflație) este un proces dificil, pentru că în Europa sunt încă dobânzi real negative.
„Cei care fac judecăţi de tipul „vor creşte dobânzile în România pentru că trebuie să ajungă la rata inflaţiei” greşesc, întrucât vom păstra şi noi un ecart, nu ştiu dacă va fi ca în Europa, pieţele ne vor spune”, a declarat guvernatorul BNR.
(Citiți și: „Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință)
„Aş vrea ca această curbă a inflaţiei, pe care o s-o vedeţi miercuri (în raportul BNR cu acest subiect, n.r), să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă şi cândva se vor întâlni la un nivel care să fie foarte apropiat de ce va fi în Europa“, a mai explicat Mugur Isărescu, precizând că nu vorbește în numele consiliului de administrație al BNR.
Indicii ROBOR sunt ratele mediii aritmetice ale dobânzilor la care bancile româneşti se împrumută între ele în lei.
