La obiect

Raport al Băncii Naţionale a Austriei: Românii – datorii mici, dar risc de neplată mare

România are cea mai mică pondere în PIB a îndatorării gospodăriilor, sub 15%, potrivit unui raport inclus în publicaţia electronică Focus on European Integration Q1/19… Mai mult

10.03.2019

Chestiunea

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1… Mai mult

09.03.2019

La obiect

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen… Mai mult

07.03.2019

La obiect

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală… Mai mult

07.03.2019

Cronicile

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

de Adrian N Ionescu , 7.5.2018

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5% (de la 2,25%).

Majorarea dobânzii a survenit în pofida auspiciilor care păreau potrivnice acestei eventualităţi, în urma întâlnirii de săptămâna trecută dintre guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Este a treia majorare din acest an, celelalte două având loc în ianuarie, cu câte 25 de puncte de bază, de la nivelul de 1,75%, la care începuse anul 2018.

Consiliul de administraţie al BNR a luat în unanimitate decizia de majorare a ratei dobânzii de referinţă, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„Armonizarea” guvern – BNR

Totodată, BNR susţine în continuare „armonizarea” politicilor guvernamentale cu cele monetare, potrivit declaraţiilor gubvernatorului BNR de luni.

Guvernul și Parlamentul vin cu votul popular și spun: asta vrea societatea românească. Putem noi să venim să spunem că nu vrea asta societatea? Este o necesitate – datorită migrației forței de muncă salariile cresc. Dânșii spun ce vrea votul popular, noi spunem cât poate economia. E bine să ne întâlnim undeva în această discuție!”, a declarat Mugur Isărescu

Nu spun ca acum armonizarea e totală, dar stăm mai bine”, a spus guvernatorul BNR, întrebat despre discuțiile avute la Camera Deputaților cu președintele acesteia.

„Votul popular” și economia

Pe de altă parte, între „votul popular” și ceea ce „vrea economia” intervine prudenţa firească a BNR, care, „ca orice bancă centrală”, caută să evite eventuale ajustări dureroase ale dezechilibrelor, potrivit declaraţiilor lui Mugur Isărescu.

„Noi suntem mai prudenţi, pentru că exdecentul de cerere nu este comensurabil. Nu poţi să spui exact cât este de mare decât când apare, ca turnesolul, în balanţa de cont curent. Acolo nu mai poţi să minţi și atunci e cam târziu, sunt deja persiuni asupra cursul, dobânzii și corcția poate să fie durereaoasă”.

Aceasta este „judecata BNR ca și a băncilor centrale: este mai greu sa corectezi cererea tăind, prin majorarea dobânzii, a impozitelor. De aceea suntem mai prudenţi, ca să nu ajungă societatea sa facă aceste corecţii dureroase”, a explicat guvernatorul BNR.

Unde se duce dobânda?

Guvernatorul BNR a reamintit că „epoca – pentru că a fost o epocă, aproape 10 ani – a dobânzilor foarte scăzute şi real negative a trecut”.

Normalizarea regimului dobânzilor, în sensul „clasic, că se va ajunge la dobânzi pozitive, este un proces pe care nu-l putem contura în viitor, dar datorită faptului că în Europa sunt încă dobânzi real negative şi la noi rata dobânzii este sub rata inflaţiei”, a adăugat Mugur Isărescu.

În consecinţă, „cei care fac judecăţi de tipul „vor creşte dobânzile în România pentru că trebuie să ajungă la rata inflaţiei” greşesc, întrucât vom păstra şi noi un ecart, nu ştiu dacă va fi ca în Europa, pieţele ne vor spune. Acolo e cam de două procente între rata inflaţiei şi dobânzi. Nu ştiu dacă în România va fi tot de două procente. Deocamdată, e tot de două procente dacă vă uitaţi la cifre, dar se va păstra acest ecart”, a mai spus guvernatorul BNR.

„Ce aş vrea eu să se întâmple nu înseamnă că se va întâmpla, nu am împuternicirea Consiliului dar sunt guvernatorul Băncii Naţionale. Aş vrea ca această curbă a inflaţiei, pe care o s-o vedeţi miercuri (în raportul BNR cu acest subiect, n.r), să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă şi cândva se vor întâlni la un nivel care să fie foarte apropiat de ce va fi în Europa“, a mai explicat Mugur Isărescu.

Argumentele BNR

„Noul scenariu al prognozei (privind inflația) reconfirmă perspectiva creșterii ușoare și a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului țintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului”, potrivit comunicatului BNR.

Totodată, „incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea:

  • prețurilor administrate,
  • a condiţiilor de pe piaţa muncii și
  • a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului.

Relevante sunt și ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

Alte repere:

  • Rata anuală a inflației a continuat să crească până la 4,95%, în luna martie 2018, de la 4,72%  în luna anterioară.
  • Plusul de ritm (inflaţionist) a fost generat preponderent de acţiunea factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă de majorarea preţului combustibililor, dar şi de componenta de bază a inflaţiei CORE 2 ajustat, a cărei rată anuală şi-a continuat ascensiunea până la 3,0% în luna martie, de la 2,9% în februarie.
  • Avansul indicelui inflaţiei CORE2 ajustat reflectă:
    • presiunile din partea excedentului de cerere agregată din economie,
    • majorarea costurilor de producție (forţă de muncă, utilităţi),
    • unele influenţe ale dinamicii cursului de schimb al leului, dar şi
    • continuarea ajustării ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.
  • Contribuția negativă a exportului net la avansul PIB real a rămas nemodificată.
  • Deteriorarea balanţei bunurilor şi serviciilor şi, în consecință, adâncirea deficitului de cont curent în primele două luni ale anului 2018 faţă de perioada similară a anului anterior.
  • Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului.
  • Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna martie la nivelul de 6,1%. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 63,6% (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).
  • Creditul acordat populaţiei şi-a intensificat creşterea anuală (9,4%) cu aportul dominant al creditelor pentru consum.

BNR a mai luat și deciziile:

  • Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an de la 1,25% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an de la 3,25% pe an începând cu data de 8 mai 2018;
  • Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Băncile explică

Decizia BNR pare să fie departe de a fi o concesie care să pună în umbră independenţa băncii centrale, mai ales că înăsprirea politicii monetare este ilustrată nu numai creşterea dobânzii de referinţă, ci şi de cea a dobânzilor la facilităţile de depozit, respectiv de credit (de ultimă instanţă) acordate băncilor.

„Decizia de azi nu e o surpriză, mi se pare perfect concordantă cu contextul macroeconomic şi de piaţă, atât cel local, cât şi cel global.

Mie unuia decizia îmi demonstrează că independenţa Băncii Naţionale în urmărirea mandatului său (de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu) este în plină funcţiune, aşa cum ar fi şi normal să fie”, a declarat Horia Braun Erdei (FOTO), economistul şef al BCR, pentru cursdeguvernare.ro.

Decizia de luni de creştere a dobânzii de politică era aşteptată încă de luna trecută, din cauza continuării febrei inflaționiste.

Totuși, BNR a preferat atunci să mențină nivelul neschimbat și să continue atragerea de lichidități din piață, în scopul stimulării creșterii dobânzilor de pe piață.

„Credem că creșterea inflației din primul trimestru, ca și evoluțiile prețurilor petrolului mai înalte decât așteptările pot implica revizuirea țintei de inflație. Chiar dacă nu va fi revizuită, ținta actuală de 3,5%, ca și tendința ascendentă a inflației CORE (fără prețuri administrate, n.r.) oferă suficient temei (pentru creșterea dobânzii), argumenta o notă a BCR Cercetare de săptămâna trecută.

Potrivit Băncii Transilvania, decizia de majorare a ratei de dobândă de politică monetară a fost determinată nu numai de:

  • nivelul ridicat al inflației (și importanța ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt) şi de
  • deteriorarea echilibrelor macroeconomice, dar şi de
  • necesitatea construirii de spațiu de manevră de intervenție la momentul incidenței unor șocuri economice adverse în economie.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.5.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Fondul european de apărare: 525 de milioane de euro pentru Eurodrone și alte proiecte 

Iulian Soare

Comisia a adoptat marți câteva programe de lucru în vederea cofinanțării unor proiecte industriale comune în domeniul apărării, în valoare de până la 500 de… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Sunt ”aproape hotărât” să convoc referendum odată cu alegerile europarlamentare

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis  a anunțat marți că este „aproape hotărât” să convoace un referendum odată cu alegerile europarlamentare, pe 26 mai. „S-a vorbit mult despre… Mai mult

Stiri

Michel Barnier: Toată lumea să se pregătească și pentru scenariul unui Brexit fără acord

Iulian Soare

Negociatorul șef UE pentru Brexit,  Michel Barnier, a anunțat marți că ”toată lumea, și UE și Marea Britanie, trebuie să se pregătească pentru scenariul unui… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: O creștere economică obținută cu prețul unor deficite excesive ar putea destabiliza economia

Vladimir Ionescu

O expansiune a PIB-ului obținută cu prețul unui deficit fiscal sau de cont curent excesiv este de natură să destabilizeze parcursul pozitiv al unei economii,… Mai mult

Stiri

Papa Francisc a autorizat beatificarea a șapte episcopi români greco-catolici

Razvan Diaconu

Papa Francisc a autorizat marți Congregația pentru Cauzele Sfinţilor să promulge, printre alte decrete, un decretul privind recunoaşterea martiriului slujitorilor lui Dumnezeu Valeriu Traian Frenţiu,… Mai mult

Stiri

Preşedintele Kazahstanului demisionează după 30 de ani la putere

Vladimir Ionescu

Nursultan Nazarbayev, preşedintele Kazahstanului, a anunțat marţi că îşi dă demisia după trei decenii în care s-a aflat la putere, scrie Reuters. În vârstă de 78… Mai mult

Stiri

România a încheiat 2018 pe primul loc în clasamentul european al creșterii costului orar al forței de muncă

Vladimir Ionescu

Costul orar al forței de muncă din România a înregistrat în ultimul trimestru din 2018 cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, avansul fiind de… Mai mult