Salariile profesorilor și medicilor, din perspectiva practicii europene

de Marin Pana | 18.8.2015 .

mediciCel mai bun reper pentru a stabili cât ar trebui să fie de mari salariile profesorilor și medicilor îl reprezintă PIB/locuitor, care sintetizează nivelul de trai și capacitatea economiei de a susține efortul bugetar necesar pentru plata acestor salarii.
În context și din perspectivă regională, România se plasează oarecum  echilibrat raportat la PIB/locuitor pe segmentul de învățământ, dar are foarte mult de suferit pe partea de sănătate.

Salariile în Educație

Din perspectiva plății cadrelor didactice, țara noastră se plasează departe de Franța, modelul nostru cultural occidental și de Polonia, statul cu care ne asemănăm cel mai bine din punct de vedere al dimensiunilor și structurii economice din fostul bloc estic. Surprinzător, însă, stăm ceva mai bine decât Ungaria și Cehia, dacă ne uităm la raportul dintre sumele acordate și posibilitățile economice.

tael 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

În contextul raportării la PIB/locuitor, decizia de majorare cu 73% în mai multe tranșe a salariilor din educație apare ca hazardată ca dimensiune. Chiar și alegerea variantei franco-polone ar duce la o majorare de circa 50%, de la un nivel de circa 80% din PIB/locuitor spre 120% din PIB/locuitor, creșterea economică din următorii doi ani neavând cum să acopere diferența până la 73%.

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Mai mult, ar trebui să ne fixăm bine în minte faptul că Franța se situează undeva la 50% din PIB încasări bugetare ( peste media UE de 45,3% din PIB) iar Polonia pe la 40% din PIB, în timp ce noi nu reușim de multă vreme să trcem de 32% – 33% din PIB iar măsurile de relaxare fiscală propuse în noul cod fiscal ne vor trimite spre 30% din PIB bani la dispoziția bugetului.

Pentru a urma modelul francez ar trebui să majorăm cu 50% încasările actuale din impozite și taxe iar pentru efortul polonez alocat educației ne-ar trebui un spor de 20% pe partea de fiscalitate. Întreprinderi greu și de gândit ca așezare a poverii, darămite de transpus în practică.

De reținut, ar fi, însă, situația în care se găsesc cei aleg cariera didactică și sunt la început de drum. România, Letonia și Lituania sunt singurele state UE în care salariul minim la toate nivelurile de educație reprezintă mai puțin de 50% din PIB/locuitor. În jur de 60% se mai poziționează doar Polonia și Slovacia. La polul opus se situează Germania (152%), dar România nu este Germania.

Simplificat, pentru a fi pe înțelesul tuturor, la un PIB de 160 miliarde euro și o populație de 20 milioane persoane ar rezulta un reper de 8.000 de euro pe locuitor. Adică, la un curs de 4,50 lei/euro, 36.000 lei pe an sau 3.000 lei brut pe lună, traductibili în 2.100 lei net. Asta pentru paritatea veniturilor cadrelor didactice cu PIB/locuitor și la o medie actuală cu tot personalul din domeniu de 1.607 lei net pe luna iunie 2015.

Salariile în Sănătate

Tot de la acest reper ar trebui să pornim și în ceea ce privește salariile medicilor și, în general, cele din sectorul sanitar. Pentru referință simplificată din perspectivă farnceză, un medic generalist ar fi normal să câștige cam cu 50% mai mult decât un învățător iar o asistentă medicală cu competențe serioase în domeniu cam cât un învățător.

Lăsând la o parte eternul clișeu că toți câștigă prea puțin față de nevoile de trai, de pregătirea necesară și de munca depusă, surprinde faptul că, la noi, media veniturilor salariale din sănătate și asistență socială se situează sub cea din învățământ (1.571 lei în aceeași lună iunie 2015). Practic, un medic bugetar (atenție, medic, nu cadru sanitar) trebui să câștige în medie, pe baza rezultatelor economice din România, cam 4.500 lei brut sau 3.200 lei net pe lună.

La nivelul medicilor, comparabilitatea la nivel european este și mai dificil de făcut din cauza sistemelor diferite de plată și a modalităților de raportare. Cu toate acestea, am găsit un raport al Federației Europene a Medicilor Salariați datând din 2011 care încerca să facă lumină în această privință. În acest raport, România figura la coada salariilor plătite la nivelul UE, atât exprimat în euro cât și ca putere de cumpărare standard (ajustat cu nivelul prețurilor din fiecare țară).

Nu mai insistăm asupra nivelului de salarizare din Occident, de 8 -10 ori mai mare exprimat în euro și de 4 – 5 ori mai mare dacă se ia în calcul puterea de cumpărare. Asta, deoarece în mod clar, atenția acordată cadrelor medicale este cu mult mai mare acolo iar decalajul izvorât din posibilitățile bugetare mult amplificat de nepăsarea autohtonă în materie de sănătate. Altminteri, ”mai bună decât toate”.

Ne putem uita, însă la sora mai mare și mai înțeleaptă, situată ceva mai înainte ca dezvoltare economică, Polonia. Maximumul nostru de salarizare este echivalent cam cu media lor iar un medic polonez rămas în țara lui are un nivel de trai cam cu 60% mai bun decât omologul său român, deși decalajul de PIB/locuitor este doar ceva mai mare de 20% :

tabel 3

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Nu e o mare fericire nici acolo, dar se poate spune că statul polonez asigură un minim decent de trai pentru medici. Nivel de la care ar trebui să pornim și noi în ipoteza că medicii nu se vor baza pe șpagă pentru a putea să-și ducă traiul zilnic. Practic, aici avem prioritatea zero a politicii bugetare, mai ales în condițiile hemoragiei de personal calificat și care nu a apucat să prindă rădăcini în clinicile de stat.

Să mai amintim de faptul că suntem campioni europeni la mortalitate infantilă și că am ajuns să avem un județ întreg fără medic pediatru. Ne pasc epidemii din cauza educației precare, ce a lăsat procentaje importante dintre tineri nevaccinați, se moare prematur din lipsa prevenției făcute la timp iar accesul la un consult de specialitate, teoretic gratuit, este o aventură.

Din păcate, nu am auzit pe nimeni să vorbească despre majorarea semnificativă salariilor din sectorul sanitar, adică acolo unde ar trebui realmente să se vină cu creșteri în jur de 73%. Fie și cu prețul majorării contribuțiilor către Fondul Național Unic (?!) de Asigurări de Sănătate înapoi la cota de 14%, dacă tot ne-am relaxat cu cinci puncte procentuale CAS-ul și vrem să ne relaxăm pe vreo alte șase domenii. Ceea ce ne spune că iar am ales greșit prioritățile.

Publicat la data de 18.8.2015 .

Un raspuns

  1. Emil
    21.8.2015, 5:07 pm

    Fara o imagine de ansamblu e greu de cantarit.
    PS In celebra Finlanda, cum este? Asa ca o simpla curiozitate 🙂

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română