Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

de Marin Pana | 12.7.2017 .

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar pe o cu totul altă structură pe sexe, potrivit unei analize publicate de Eurostat.

Anul trecut, 89 de milioane de oameni cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani au fost inactivi în Uniunea Europeană. Altfel spus, 27,1% din populaţia europeană în vârstă de muncă s-a situat în afara pieţei muncii, nefiind nici angajată nici înscrisă la oficiile de forţă de muncă.

Persoanele în cauză au fost în proporţie de 35% incluse într-un proces de învăţământ sau de pregătire profesională, 16% erau deja pensionari cu vârsta sub 65 de ani, tot 16% sufereau de diverse boli sau dizabilităţi iar 10% aveau grijă de copii sau de adulţi care nu se puteau descurca singuri.

Femeile constituiau marea majoritate a acestui grup de cetăţeni (aproximativ trei din cinci persoane pe media europeană) iar prepoderenţa lor s-a regăsit în toate statele membre. Studiul a mai relevat că 78% din cei aflaţi în situaţiile descrise mai sus au declarat că nu doresc să lucreze.

De reţinut rolul foarte clar evidenţiat de nivelul de educaţie în asumarea posturii de persoană inactivă. Aproape jumătate (47%) dintre cei cu nivel scăzut de educaţie (cel mult nivel secundar parcurs) cu vârsta între 15 şi 64 de ani erau persoane inactive în 2016, comparativ cu doar 24% dintre cei cu nivel mediu de educaţie şi doar 12% din cei cu nivel de educaţie ridicat ( facultate etc.)

Cele mai mici rate de inactivitate s-au consemnat în Suedia (17,9%), Danemarca (20%) şi Olanda (20,3%), ceea ce confirmă importanţa educaţiei pentru muncă şi explică succesul acestor economii. Deloc întâmplător, primele foste state socialiste care apar în continuare în acest clasament, alături de Germania, Marea Britanie, Austria şi Finlanda sunt cele trei ţări baltice (vezi graficul).

Grafic    Ponderea populaţiei inactive economic în statele europene – 2016 (% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani)

La polul opus s-au situat ţări precum Italia (35,1%), România şi Croaţia ( fiecare cu câte 34,4%), Belgia (32,4%, dar ar fi foarte interesantă o statistică diferenţiată între regiunea francofonă şi cea flamandă) şi Grecia (31,8%). Cum s-ar spune, se pare că avem cea mai nefericită combinaţie pentru apetitul de muncă, suntem şi latini şi balcanici.

În plus, ar mai fi un factor care afectează situaţia din toate ţările europene, şi anume apetitul pentru muncă al persoanelor de sex feminin, cu o puternică componentă psiho-socială ce are efecte economice evidente, aşa cum se poate vedea din tabelul care urmează. Tabel în care verii italieni sunt la fel de inactivi ca şi noi dar verişoarele îi trimit pe primul loc în Europa.

De altfel, se vede clar cum egalitatea grosieră dintre România şi Croaţia este una net diferenţiată atunci când se merge în structură. Unde se poate evidenţia o diferenţă dublă la noi între rata de inactivitate la femei faţă de cea consemnată la bărbaţi. Croaţii fiind adevăraţii campioni ai inactivităţii în UE, sub acoperirea unui standard de diferenţiere socială pe sexe mai apropiat de bulgari sau, dacă vreţi, de olandezi.

Ungaria, Polonia şi Cehia, situate mai aproape de media UE ca rata totală de inactivitate se află undeva într-o situaţie intermediară între noi şi bulgari. Interesant, diferenţa dintre Cehia şi Danemarca este dată, practic integral, de comportamentul femeilor. Ceea ce ar fi de reţinut şi pentru noi, dacă vrem să atingem obiectivul de 70% rată de activitate stabilit prin strategia Europa 2020.

Una peste alta, după cum era de aşteptat, cheia hărniciei (la care excelează în UE bărbaţii olandezi, traşi înapoi de partea feminină) este dată de egalitatea cât mai aproape de viaţa reală şi pe partea de obligaţii între sexe, nu doar pe partea de drepturi, după cum ilustrează situaţia din Suedia.

Publicat la data de 12.7.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română