Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

de Marin Pana | 12.7.2017 .

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar pe o cu totul altă structură pe sexe, potrivit unei analize publicate de Eurostat.

Anul trecut, 89 de milioane de oameni cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani au fost inactivi în Uniunea Europeană. Altfel spus, 27,1% din populaţia europeană în vârstă de muncă s-a situat în afara pieţei muncii, nefiind nici angajată nici înscrisă la oficiile de forţă de muncă.

Persoanele în cauză au fost în proporţie de 35% incluse într-un proces de învăţământ sau de pregătire profesională, 16% erau deja pensionari cu vârsta sub 65 de ani, tot 16% sufereau de diverse boli sau dizabilităţi iar 10% aveau grijă de copii sau de adulţi care nu se puteau descurca singuri.

Femeile constituiau marea majoritate a acestui grup de cetăţeni (aproximativ trei din cinci persoane pe media europeană) iar prepoderenţa lor s-a regăsit în toate statele membre. Studiul a mai relevat că 78% din cei aflaţi în situaţiile descrise mai sus au declarat că nu doresc să lucreze.

De reţinut rolul foarte clar evidenţiat de nivelul de educaţie în asumarea posturii de persoană inactivă. Aproape jumătate (47%) dintre cei cu nivel scăzut de educaţie (cel mult nivel secundar parcurs) cu vârsta între 15 şi 64 de ani erau persoane inactive în 2016, comparativ cu doar 24% dintre cei cu nivel mediu de educaţie şi doar 12% din cei cu nivel de educaţie ridicat ( facultate etc.)

Cele mai mici rate de inactivitate s-au consemnat în Suedia (17,9%), Danemarca (20%) şi Olanda (20,3%), ceea ce confirmă importanţa educaţiei pentru muncă şi explică succesul acestor economii. Deloc întâmplător, primele foste state socialiste care apar în continuare în acest clasament, alături de Germania, Marea Britanie, Austria şi Finlanda sunt cele trei ţări baltice (vezi graficul).

Grafic    Ponderea populaţiei inactive economic în statele europene – 2016 (% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani)

La polul opus s-au situat ţări precum Italia (35,1%), România şi Croaţia ( fiecare cu câte 34,4%), Belgia (32,4%, dar ar fi foarte interesantă o statistică diferenţiată între regiunea francofonă şi cea flamandă) şi Grecia (31,8%). Cum s-ar spune, se pare că avem cea mai nefericită combinaţie pentru apetitul de muncă, suntem şi latini şi balcanici.

În plus, ar mai fi un factor care afectează situaţia din toate ţările europene, şi anume apetitul pentru muncă al persoanelor de sex feminin, cu o puternică componentă psiho-socială ce are efecte economice evidente, aşa cum se poate vedea din tabelul care urmează. Tabel în care verii italieni sunt la fel de inactivi ca şi noi dar verişoarele îi trimit pe primul loc în Europa.

De altfel, se vede clar cum egalitatea grosieră dintre România şi Croaţia este una net diferenţiată atunci când se merge în structură. Unde se poate evidenţia o diferenţă dublă la noi între rata de inactivitate la femei faţă de cea consemnată la bărbaţi. Croaţii fiind adevăraţii campioni ai inactivităţii în UE, sub acoperirea unui standard de diferenţiere socială pe sexe mai apropiat de bulgari sau, dacă vreţi, de olandezi.

Ungaria, Polonia şi Cehia, situate mai aproape de media UE ca rata totală de inactivitate se află undeva într-o situaţie intermediară între noi şi bulgari. Interesant, diferenţa dintre Cehia şi Danemarca este dată, practic integral, de comportamentul femeilor. Ceea ce ar fi de reţinut şi pentru noi, dacă vrem să atingem obiectivul de 70% rată de activitate stabilit prin strategia Europa 2020.

Una peste alta, după cum era de aşteptat, cheia hărniciei (la care excelează în UE bărbaţii olandezi, traşi înapoi de partea feminină) este dată de egalitatea cât mai aproape de viaţa reală şi pe partea de obligaţii între sexe, nu doar pe partea de drepturi, după cum ilustrează situaţia din Suedia.

Publicat la data de 12.7.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română