La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

de Marin Pana 12.7.2017

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar pe o cu totul altă structură pe sexe, potrivit unei analize publicate de Eurostat.

Anul trecut, 89 de milioane de oameni cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani au fost inactivi în Uniunea Europeană. Altfel spus, 27,1% din populaţia europeană în vârstă de muncă s-a situat în afara pieţei muncii, nefiind nici angajată nici înscrisă la oficiile de forţă de muncă.

Persoanele în cauză au fost în proporţie de 35% incluse într-un proces de învăţământ sau de pregătire profesională, 16% erau deja pensionari cu vârsta sub 65 de ani, tot 16% sufereau de diverse boli sau dizabilităţi iar 10% aveau grijă de copii sau de adulţi care nu se puteau descurca singuri.

Femeile constituiau marea majoritate a acestui grup de cetăţeni (aproximativ trei din cinci persoane pe media europeană) iar prepoderenţa lor s-a regăsit în toate statele membre. Studiul a mai relevat că 78% din cei aflaţi în situaţiile descrise mai sus au declarat că nu doresc să lucreze.

De reţinut rolul foarte clar evidenţiat de nivelul de educaţie în asumarea posturii de persoană inactivă. Aproape jumătate (47%) dintre cei cu nivel scăzut de educaţie (cel mult nivel secundar parcurs) cu vârsta între 15 şi 64 de ani erau persoane inactive în 2016, comparativ cu doar 24% dintre cei cu nivel mediu de educaţie şi doar 12% din cei cu nivel de educaţie ridicat ( facultate etc.)

Cele mai mici rate de inactivitate s-au consemnat în Suedia (17,9%), Danemarca (20%) şi Olanda (20,3%), ceea ce confirmă importanţa educaţiei pentru muncă şi explică succesul acestor economii. Deloc întâmplător, primele foste state socialiste care apar în continuare în acest clasament, alături de Germania, Marea Britanie, Austria şi Finlanda sunt cele trei ţări baltice (vezi graficul).

Grafic    Ponderea populaţiei inactive economic în statele europene – 2016 (% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani)

La polul opus s-au situat ţări precum Italia (35,1%), România şi Croaţia ( fiecare cu câte 34,4%), Belgia (32,4%, dar ar fi foarte interesantă o statistică diferenţiată între regiunea francofonă şi cea flamandă) şi Grecia (31,8%). Cum s-ar spune, se pare că avem cea mai nefericită combinaţie pentru apetitul de muncă, suntem şi latini şi balcanici.

În plus, ar mai fi un factor care afectează situaţia din toate ţările europene, şi anume apetitul pentru muncă al persoanelor de sex feminin, cu o puternică componentă psiho-socială ce are efecte economice evidente, aşa cum se poate vedea din tabelul care urmează. Tabel în care verii italieni sunt la fel de inactivi ca şi noi dar verişoarele îi trimit pe primul loc în Europa.

De altfel, se vede clar cum egalitatea grosieră dintre România şi Croaţia este una net diferenţiată atunci când se merge în structură. Unde se poate evidenţia o diferenţă dublă la noi între rata de inactivitate la femei faţă de cea consemnată la bărbaţi. Croaţii fiind adevăraţii campioni ai inactivităţii în UE, sub acoperirea unui standard de diferenţiere socială pe sexe mai apropiat de bulgari sau, dacă vreţi, de olandezi.

Ungaria, Polonia şi Cehia, situate mai aproape de media UE ca rata totală de inactivitate se află undeva într-o situaţie intermediară între noi şi bulgari. Interesant, diferenţa dintre Cehia şi Danemarca este dată, practic integral, de comportamentul femeilor. Ceea ce ar fi de reţinut şi pentru noi, dacă vrem să atingem obiectivul de 70% rată de activitate stabilit prin strategia Europa 2020.

Una peste alta, după cum era de aşteptat, cheia hărniciei (la care excelează în UE bărbaţii olandezi, traşi înapoi de partea feminină) este dată de egalitatea cât mai aproape de viaţa reală şi pe partea de obligaţii între sexe, nu doar pe partea de drepturi, după cum ilustrează situaţia din Suedia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult