vineri

29 martie, 2024

12 iulie, 2017

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar pe o cu totul altă structură pe sexe, potrivit unei analize publicate de Eurostat.

Anul trecut, 89 de milioane de oameni cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani au fost inactivi în Uniunea Europeană. Altfel spus, 27,1% din populaţia europeană în vârstă de muncă s-a situat în afara pieţei muncii, nefiind nici angajată nici înscrisă la oficiile de forţă de muncă.

Persoanele în cauză au fost în proporţie de 35% incluse într-un proces de învăţământ sau de pregătire profesională, 16% erau deja pensionari cu vârsta sub 65 de ani, tot 16% sufereau de diverse boli sau dizabilităţi iar 10% aveau grijă de copii sau de adulţi care nu se puteau descurca singuri.


Femeile constituiau marea majoritate a acestui grup de cetăţeni (aproximativ trei din cinci persoane pe media europeană) iar prepoderenţa lor s-a regăsit în toate statele membre. Studiul a mai relevat că 78% din cei aflaţi în situaţiile descrise mai sus au declarat că nu doresc să lucreze.

De reţinut rolul foarte clar evidenţiat de nivelul de educaţie în asumarea posturii de persoană inactivă. Aproape jumătate (47%) dintre cei cu nivel scăzut de educaţie (cel mult nivel secundar parcurs) cu vârsta între 15 şi 64 de ani erau persoane inactive în 2016, comparativ cu doar 24% dintre cei cu nivel mediu de educaţie şi doar 12% din cei cu nivel de educaţie ridicat ( facultate etc.)

Cele mai mici rate de inactivitate s-au consemnat în Suedia (17,9%), Danemarca (20%) şi Olanda (20,3%), ceea ce confirmă importanţa educaţiei pentru muncă şi explică succesul acestor economii. Deloc întâmplător, primele foste state socialiste care apar în continuare în acest clasament, alături de Germania, Marea Britanie, Austria şi Finlanda sunt cele trei ţări baltice (vezi graficul).

Grafic    Ponderea populaţiei inactive economic în statele europene – 2016 (% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani)


La polul opus s-au situat ţări precum Italia (35,1%), România şi Croaţia ( fiecare cu câte 34,4%), Belgia (32,4%, dar ar fi foarte interesantă o statistică diferenţiată între regiunea francofonă şi cea flamandă) şi Grecia (31,8%). Cum s-ar spune, se pare că avem cea mai nefericită combinaţie pentru apetitul de muncă, suntem şi latini şi balcanici.

În plus, ar mai fi un factor care afectează situaţia din toate ţările europene, şi anume apetitul pentru muncă al persoanelor de sex feminin, cu o puternică componentă psiho-socială ce are efecte economice evidente, aşa cum se poate vedea din tabelul care urmează. Tabel în care verii italieni sunt la fel de inactivi ca şi noi dar verişoarele îi trimit pe primul loc în Europa.

De altfel, se vede clar cum egalitatea grosieră dintre România şi Croaţia este una net diferenţiată atunci când se merge în structură. Unde se poate evidenţia o diferenţă dublă la noi între rata de inactivitate la femei faţă de cea consemnată la bărbaţi. Croaţii fiind adevăraţii campioni ai inactivităţii în UE, sub acoperirea unui standard de diferenţiere socială pe sexe mai apropiat de bulgari sau, dacă vreţi, de olandezi.

Ungaria, Polonia şi Cehia, situate mai aproape de media UE ca rata totală de inactivitate se află undeva într-o situaţie intermediară între noi şi bulgari. Interesant, diferenţa dintre Cehia şi Danemarca este dată, practic integral, de comportamentul femeilor. Ceea ce ar fi de reţinut şi pentru noi, dacă vrem să atingem obiectivul de 70% rată de activitate stabilit prin strategia Europa 2020.

Una peste alta, după cum era de aşteptat, cheia hărniciei (la care excelează în UE bărbaţii olandezi, traşi înapoi de partea feminină) este dată de egalitatea cât mai aproape de viaţa reală şi pe partea de obligaţii între sexe, nu doar pe partea de drepturi, după cum ilustrează situaţia din Suedia.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: