România și împrumuturile de la FMI-UE-BM: Efortul de rambursare și lămuririle necesare

de Marin Pana | 16.8.2016 .

În contextul alegațiilor referitoare la împrumutul primit în anul 2009 din partea troicii FMI – UE – Banca Mondială, pentru cei interesați de a judeca pe baza datelor concrete și nu a impresiilor create mai mult sau mai puțin abil, am considerat utilă prezentarea sumară a cifrelor implicate în această acțiune și a consecințelor concrete pentru finanțele României.

Intenția declarată pentru a alimenta conturile țării cu aproape 20 de miliarde de euro, la dobânzi mult sub cele care puteau fi obținute pe piețele private de capital, a fost aceea de a conferi putere de negociere pe aceste piețe și putere de intervenție pe cele autohtone, destul de vulnerabile la eventuale speculații, după cum se demonstrase spre finele lui 2008.

Pe scurt, cu toate poticnirile politicianiste de rigoare, operațiunea s-a derulat până la capăt. Acordul a fost reînnoit în alte condiții, de tip preventiv după care nu a mai fost nevoie nici să se apeleze la ultima tranșă din suma convenită inițial cu FMI și nici să se tragă nimic din sumele stabilite prin acordul de tip preventiv.

Cât ne-ar fi costat în plus dacă ar fi trebuit să intrăm pe piețele private de capital fără a primi girul FMI pentru politicile întreprinse în țară și cu ce riscuri de stabilitate a sistemului financiar ne-am fi confruntat e greu de spus (ține de istoria contrafactuală).

De reținut, 2013 a fost anul de vârf al plățile efectuate de BNR pentru returnarea împrumutului de la FMI, cu plăți în contul datoriei principale ( în afară de dobânzi) de 3,2 miliarde euro. Cu toate acestea, banca centrală a reușit să păstreze rezerva valutară în apropierea plafonului de 35 miliarde euro, un efect colateral fiind nerealizarea de profit, așa cum obținuse în anii anteriori.

tabel1Se poate observa că și Ministerul Finanțelor a avut de plătit către FMI aproape două miliarde euro. În mod normal, această sumă nu ar fi trebuit să ajungă la Ministerul Finanțelor dar provine din tranșele aprobate de FMI a fi folosite cu caracter excepțional pentru plata pensiilor și salariilor bugetarilor la finele anului 2009.

De reținut, schimbarea parțială de destinație a banilor a fost posibilă deoarece prin gestionarea banilor făcută de către BNR nu a necesitat până la urmă întreaga sumă contractată din partea FMI. Nu s-a mai tras nici ultima tranșă programată, de circa 1 miliard de euro. Astfel, suma care s-a dus către Ministerul Finanțelor a urcat la peste 40% din suma totală a împrumutului stabilit inițial la aproape 20 de miliarde de euro.

Banii primiți de MF de la UE și Banca Mondială, șase miliarde de euro în total, au fost până în 2014 doar purtători de dobânzi. Rambursarea banilor europeni a început în 2015 dar a fost stopată temporar în 2016 prin calendarul agreat, foarte probabil din motive electorale, după care va fi reluată. Plățile ratelor principale către BM se vor face de-abia în 2022-2023.

tabel2

Dacă cu FMI am încheiat socotelile prin plățile făcute în marea lor majoritate de către BNR în afara bugetului public, diminuarea soldului datoriei către UE și BM arată plățile din principal care vor trebui făcute de Ministerul Finanțelor către aceste instituții.

În tabel aveți imaginea efortului bugetar care va trebui făcut în perioada 2015 – 2023 pentru stingerea efectelor împrumutului contractat în 2009.

tabel3

Din acest punct de vedere, 2018 se anunță deja ca un vârf de plată, pentru ca în anul electoral 2020 și în 2021 să nu avem de restituit sume din principalul împrumutului către BM.

Această dispunere a plăților va ajuta la echilibrarea bugetară în preajma alegerilor, când presiunea din partea electoratului pentru acordarea de beneficii din partea statului este mai mare dar, totodată va îngreuna situația în perioadele imediat următoare.

De observat, însă, cum se întind pe 14 ani consecințele unor măsuri aventuriste de creștere a veniturilor în 2008 (an electoral, ca și acum), când politicienii noștri sărbătoreau ritmuri de creștere a PIB nemaiatinse din vremea socialismului și visau la o creștere de 6,5% în 2009. An încheiat mai mult decât exact pe dos, cu o cădere a PIB de aproape 7 puncte procentuale.

Acum, important este ca și Ministerul Finanțelor să repete performanța BNR, care a păstrat rezerva valutară cam la același nivel în anii efortului de rambursare. Adică să plătească banii împrumutați fără a crește datoria publică și/sau deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB. Eventual să încerce să se apropie și de ținta de -1% din PIB, angajată de România prin programul fiscal pe vremea când aveam nevoie de girul FMI și sugerată indirect de politica de zero deficit dusă de locomotiva europeană, Germania.

Publicat la data de 16.8.2016 .

5 comentarii

  1. Ștefan A.
    16.8.2016, 10:08 pm

    “să plătească banii împrumutați fără a crește datoria publică și/sau deficitul bugetar ”

    Teoretic ar fi ideal dar practica “ne omoara”.
    Exemple (date MFP )
    2013 : deficit bugetar = 15,771 miliarde lei (dobanda platita la datoria publica = 10,756 miliarde)
    2014 : deficit bugetar = 12,493 miliarde lei (dobanda platita la datoria publica = 10,199 miliarde )
    2015 : deficit bugetar = 10,361 miliarde lei (dobanda platita la datoria publica = 9,571 miliarde )

    Se vede clar ca NU DOAR 100% DIN DOBANDA E PLATITA PRIN NOI IMPRUMUTURI . Inclusiv unele cheltuieli curente bugetare sint achitate cu noi imprumuturi .
    Si asta , in viziunea UE , e un semnal clar de “deraiere” a finantelor publice .

    Ca comparatie , Italia achita doar 50 % din dobanda la datoria publica prin noi imprumuturi . Restul e achitat din incasarile fiscale bugetare anuale. ( aici vorbim de o datorie de stat enorma care produce zeci de miliarde de euro anual de dobanzi de platit si care au un impact colosal in presiunea fiscala , nivel de trai al cetatenilor )
    In Romania in schimb copiem exact , identic “modelul ” financiar care duce la aceleasi probleme bugetare vazute la altii numiti greci . Aceleasi cauze , (cheltuieli bugetare crescute fara logica an de an ) creaza aceleasi efecte (imposibilitate de a plati macar un leu /euro la dobanda anuala fara noi imprumuturi suverane de stat ) .
    Grecia e exemplu viu dar in Romania nu se stie nici azi ca e mai bine , mai ieftin si mai eficient sa previi “boala financiara” decit sa o tratezi cu imprumuturi peste imprumuturi care nu lasa absolut nici o urma in dezvoltarea unei natiuni dar distrug din start viitorul generatiei tinere care va fi obligata la sacrificii . Sau emigrare anuala , perena si masiva cum e “de facto” .

    • Ștefan A.
      17.8.2016, 9:41 am

      Ca completare :
      http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC30iunie2016.pdf
      In primele 6 luni ale acestui an , deficitul bugetului de stat = 11,08 miliarde lei ( redus in BGC la doar 3,854 miliarde prin “mutarea ” unor bani din alte voci de cheltuiala bugetara . Adica artificiu contabil .)
      Conform datelor din tabel se poate presupune ca dobanda anuala la datoria publica va fi undeva la usor peste 12 miliarde lei . Deficitul bugetar (si asta e deja programat, aprobat si legiferat) la peste 20 miliarde lei .
      Dobanda de platit la datoria publica va reprezenta cam doar 60 % din noile imprumuturi facute de stat in anul 2016 . Restul , consum . “modelul” Grecia fara urma de dubiu dar in scara financiara mai redusa .

  2. EU - 74 - RON
    17.8.2016, 6:08 pm

    Ultima parte a articolului îmi ridică semne de întrebare (la urma urmei cine sunt eu să judec/ să-mi dau cu părerea, dar totuşi): plata datoriei publice sunt cheltuieli ale Bugetului care să afecteze deficitul? Eu zic că nu! A!, dacă vorbim de cheltuielile cu dobînzile, e altceva! Chiar şi acestea sunt date deoparte în cazul calculului deficitului primar. Însă plata principalului împrumuturilor…
    Poţi plăti/ rambursa împrumuturi (mă refer la principal) fără afectarea nivelului datoriei publice. E simplu. Şi foarte mult prezentat chiar şi aici pe CdG: prin rostogolirea datoriei publice! Ai de plătit un miliard ajuns la scadenţă? Foarte simplu! Împrumuţi din altă parte tot un mld. Nivelul datoriei publice? Acelaşi! Deficitul? Acelaşi!

  3. EU - 74 - RON
    17.8.2016, 7:01 pm

    Eeee…şi că tot vorbim de împrumuturi. Împrumuturile Ro. De la FMI sau de oriunde aiurea ar fi ele. N-ar fi interesant de aflat/ totalizat Cine şi Cît ne-a împrumutat? Vorba (concluzie) d-lui Marin:

    ,,Indiferent ce echipă sau jucător …, pe tabelă va rămâne scorul. Scorul obiectiv … Nu cel emoțional, … Pâinea și nu circul.”

    din articolul-comentariu

    http://cursdeguvernare.ro/painea-circul-si-indicatorii-din-ultimii-patru-ani.html

    Eu zic că da! ,,Inspirat şi motivat” de autodeclararea ca cel mai bun posibil viitor premier al Ro de către unul dintre vocalii noştri actori politici, am pregătit din timp o situaţie a datoriilor acumulate pe culori şi guverne politice (mai mult sau mai puţin discutabil alcătuită):

    Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/web/government-finance-statistics/data/database

    butoane: Government finance statistics > Annual/ Quartely > Government (deficit and) debts > criterii/ opţiuni: 1995(anuale)/2000(trimestriale) – 2015/2016, General Government, Ro, Government consolidated gross, Million euro (în lei, inflaţia înregistrată de-a lungul anilor ar încurca teribil expunerea) şi Percentage of GDP.

    Ultima actualizare:22.07.2016. Datele cele mai detaliate sunt trimestriale.

    Datele prezentate în continuare corespund: Perioadă, soldul datoriei publice guvernamentale, procentul Datoriei din PIB:

    – finele anului 1996 (Guvernări FSN (Roman şi Stolojan (sic!-de stînga, nu-i aşa?) 1990-92) şi PSD (Văcăroiu 1993-96) = Sold Total datorie publică directă guvernamentală = 2,3 mld. Euro = 10,6% din PIB; presupunînd că Ro avea datorie zero la finele anului 1989, rezultă FSN+PSD = 2,3 mld. E;

    – finele anului 2000 (Guvernări CDR, Ciorbea, Vasile, Isărescu 1997-2000) = Sold Datorie = 7,5 mld. E = 22,4% din PIB; rezultă PNŢCD+PD+PNL (principalele partide) = 5,2 mld. E; PNŢCD a dispărut, voi responsabiliza fiecare din celelalte două partide cu cîte o treime, respectiv 1,7 mld. E;

    – finele anului 2004 (Guvern PSD, Năstase 2000-04) = Sold D. = 11,8 mld. E = 18,6% din PIB, rezultă o acumulare de datorie de 4,3 mld. E;

    – finele anului 2008 (Guvern PNL, Tăriceanu 2004-08) = Sold D. = 17,2 mld. E = 13,2% din PIB; deşi a guvernat, primii doi ani, alături de PD(L), iar ultimii doi, mascat, alături de PSD, suma de 5,4 mld. E, i-o voi contabiliza PNL-lui/ lui Tăriceanu;

    – finele trim. I 2012 (Guverne PDL – Boc, Ungureanu sub patronajul lui Băse) = Sold datorie = 48,2 mld. E (bine, pînă la finele lui aprilie s-au mai împrumutat vreo 300 mil. E, dar nu mai stăm acum să plîngem…) = 37,2% din PIB; rezultă, cel mai bun Guvern de pînă acum, în 3 ani şi 3 luni, o creştere de 31 mld. E a datoriei publice directe a Ro;

    – finele trim. III 2015 (Guverne Ponta (lăsăm de-o-parte USL-ul) = Sold Datorie = 58,7 mld. E = 37,1% din PIB, rezultă PSD+Ponta = +10,5 mld. E. la Datoria Ro; Ponta a mai ,,domnit” şi în octombrie, dar Eurostatul nu publică date lunare;

    – Sold la finele trim.I 2016 (ultimele date disponibile) = 60,5 mld. E = 37,6% din PIB-ul calculat pe ultimele patru trimestre.

    (!!!ATENŢIE: Împrumuturile luate de către BNR (Autoritatea monetară) (nu-i aşa d-le Marin?) nu sunt clasificate în datoria publică directă guvernamentală!!!! indiciu: http://bnr.ro/page.aspx?prid=12017 )

    Ar trebui să le adun pe ,,culori”, cuantumul datoriilor şi numărul de ani în care au fost acumulate de fiecare în parte. Nu mai stau să scriu. Vă este şi vouă la-ndemînă. Dar: aţi găsit, în toată presa din ţara asta informaţia că PESTE JUMĂTATE DIN DATORIA PUBLICĂ DIRECTĂ GUVERNAMENTALĂ A RO A FOST ACUMULATĂ ÎN DOAR TREI ANI ŞI UN TRIMESTRU DE O SINGURĂ ŞLEAHTĂ POLITICĂ!!! NU! DEONTOLOGIA E INCOMENSURABILĂ!! CE SĂ MAI VORBIM DE ATÎŢIA ŞI ATÎŢIA ANALIŞTI, SPECIALIŞTI, PROFESIONIŞTI, ACADEMICIENI ŞI…ooaah! M-am răcorit!

    Şi: -Cele 31 mld. E au fost Tot?? Neeeeh… Au fost şi alte datorii lăsate…şi, -Ce s-a făcut cu toţi aceşti bani? Vorba cîntecului: ,,…viaţa noastră unde eeeee…viaţa noastră ce-aţi făct cu eeaaa…” Despre acestea o altă postare…mă duc să trag o ţigare, că m-am…

  4. EU - 74 - RON
    3.9.2016, 9:52 pm

    Lorem Ipsum

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »
Valute:
4.5048 lei
4.2225 lei
5.1287 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română