România și împrumuturile de la FMI-UE-BM: Efortul de rambursare și lămuririle necesare

de Marin Pana | 16.8.2016 .

În contextul alegațiilor referitoare la împrumutul primit în anul 2009 din partea troicii FMI – UE – Banca Mondială, pentru cei interesați de a judeca pe baza datelor concrete și nu a impresiilor create mai mult sau mai puțin abil, am considerat utilă prezentarea sumară a cifrelor implicate în această acțiune și a consecințelor concrete pentru finanțele României.

Intenția declarată pentru a alimenta conturile țării cu aproape 20 de miliarde de euro, la dobânzi mult sub cele care puteau fi obținute pe piețele private de capital, a fost aceea de a conferi putere de negociere pe aceste piețe și putere de intervenție pe cele autohtone, destul de vulnerabile la eventuale speculații, după cum se demonstrase spre finele lui 2008.

Pe scurt, cu toate poticnirile politicianiste de rigoare, operațiunea s-a derulat până la capăt. Acordul a fost reînnoit în alte condiții, de tip preventiv după care nu a mai fost nevoie nici să se apeleze la ultima tranșă din suma convenită inițial cu FMI și nici să se tragă nimic din sumele stabilite prin acordul de tip preventiv.

Cât ne-ar fi costat în plus dacă ar fi trebuit să intrăm pe piețele private de capital fără a primi girul FMI pentru politicile întreprinse în țară și cu ce riscuri de stabilitate a sistemului financiar ne-am fi confruntat e greu de spus (ține de istoria contrafactuală).

De reținut, 2013 a fost anul de vârf al plățile efectuate de BNR pentru returnarea împrumutului de la FMI, cu plăți în contul datoriei principale ( în afară de dobânzi) de 3,2 miliarde euro. Cu toate acestea, banca centrală a reușit să păstreze rezerva valutară în apropierea plafonului de 35 miliarde euro, un efect colateral fiind nerealizarea de profit, așa cum obținuse în anii anteriori.

tabel1Se poate observa că și Ministerul Finanțelor a avut de plătit către FMI aproape două miliarde euro. În mod normal, această sumă nu ar fi trebuit să ajungă la Ministerul Finanțelor dar provine din tranșele aprobate de FMI a fi folosite cu caracter excepțional pentru plata pensiilor și salariilor bugetarilor la finele anului 2009.

De reținut, schimbarea parțială de destinație a banilor a fost posibilă deoarece prin gestionarea banilor făcută de către BNR nu a necesitat până la urmă întreaga sumă contractată din partea FMI. Nu s-a mai tras nici ultima tranșă programată, de circa 1 miliard de euro. Astfel, suma care s-a dus către Ministerul Finanțelor a urcat la peste 40% din suma totală a împrumutului stabilit inițial la aproape 20 de miliarde de euro.

Banii primiți de MF de la UE și Banca Mondială, șase miliarde de euro în total, au fost până în 2014 doar purtători de dobânzi. Rambursarea banilor europeni a început în 2015 dar a fost stopată temporar în 2016 prin calendarul agreat, foarte probabil din motive electorale, după care va fi reluată. Plățile ratelor principale către BM se vor face de-abia în 2022-2023.

tabel2

Dacă cu FMI am încheiat socotelile prin plățile făcute în marea lor majoritate de către BNR în afara bugetului public, diminuarea soldului datoriei către UE și BM arată plățile din principal care vor trebui făcute de Ministerul Finanțelor către aceste instituții.

În tabel aveți imaginea efortului bugetar care va trebui făcut în perioada 2015 – 2023 pentru stingerea efectelor împrumutului contractat în 2009.

tabel3

Din acest punct de vedere, 2018 se anunță deja ca un vârf de plată, pentru ca în anul electoral 2020 și în 2021 să nu avem de restituit sume din principalul împrumutului către BM.

Această dispunere a plăților va ajuta la echilibrarea bugetară în preajma alegerilor, când presiunea din partea electoratului pentru acordarea de beneficii din partea statului este mai mare dar, totodată va îngreuna situația în perioadele imediat următoare.

De observat, însă, cum se întind pe 14 ani consecințele unor măsuri aventuriste de creștere a veniturilor în 2008 (an electoral, ca și acum), când politicienii noștri sărbătoreau ritmuri de creștere a PIB nemaiatinse din vremea socialismului și visau la o creștere de 6,5% în 2009. An încheiat mai mult decât exact pe dos, cu o cădere a PIB de aproape 7 puncte procentuale.

Acum, important este ca și Ministerul Finanțelor să repete performanța BNR, care a păstrat rezerva valutară cam la același nivel în anii efortului de rambursare. Adică să plătească banii împrumutați fără a crește datoria publică și/sau deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB. Eventual să încerce să se apropie și de ținta de -1% din PIB, angajată de România prin programul fiscal pe vremea când aveam nevoie de girul FMI și sugerată indirect de politica de zero deficit dusă de locomotiva europeană, Germania.

Publicat la data de 16.8.2016 .

5 comentarii

  1. Ștefan A.
    16.8.2016, 10:08 pm

    “să plătească banii împrumutați fără a crește datoria publică și/sau deficitul bugetar ”

    Teoretic ar fi ideal dar practica “ne omoara”.
    Exemple (date MFP )
    2013 : deficit bugetar = 15,771 miliarde lei (dobanda platita la datoria publica = 10,756 miliarde)
    2014 : deficit bugetar = 12,493 miliarde lei (dobanda platita la datoria publica = 10,199 miliarde )
    2015 : deficit bugetar = 10,361 miliarde lei (dobanda platita la datoria publica = 9,571 miliarde )

    Se vede clar ca NU DOAR 100% DIN DOBANDA E PLATITA PRIN NOI IMPRUMUTURI . Inclusiv unele cheltuieli curente bugetare sint achitate cu noi imprumuturi .
    Si asta , in viziunea UE , e un semnal clar de “deraiere” a finantelor publice .

    Ca comparatie , Italia achita doar 50 % din dobanda la datoria publica prin noi imprumuturi . Restul e achitat din incasarile fiscale bugetare anuale. ( aici vorbim de o datorie de stat enorma care produce zeci de miliarde de euro anual de dobanzi de platit si care au un impact colosal in presiunea fiscala , nivel de trai al cetatenilor )
    In Romania in schimb copiem exact , identic “modelul ” financiar care duce la aceleasi probleme bugetare vazute la altii numiti greci . Aceleasi cauze , (cheltuieli bugetare crescute fara logica an de an ) creaza aceleasi efecte (imposibilitate de a plati macar un leu /euro la dobanda anuala fara noi imprumuturi suverane de stat ) .
    Grecia e exemplu viu dar in Romania nu se stie nici azi ca e mai bine , mai ieftin si mai eficient sa previi “boala financiara” decit sa o tratezi cu imprumuturi peste imprumuturi care nu lasa absolut nici o urma in dezvoltarea unei natiuni dar distrug din start viitorul generatiei tinere care va fi obligata la sacrificii . Sau emigrare anuala , perena si masiva cum e “de facto” .

    • Ștefan A.
      17.8.2016, 9:41 am

      Ca completare :
      http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC30iunie2016.pdf
      In primele 6 luni ale acestui an , deficitul bugetului de stat = 11,08 miliarde lei ( redus in BGC la doar 3,854 miliarde prin “mutarea ” unor bani din alte voci de cheltuiala bugetara . Adica artificiu contabil .)
      Conform datelor din tabel se poate presupune ca dobanda anuala la datoria publica va fi undeva la usor peste 12 miliarde lei . Deficitul bugetar (si asta e deja programat, aprobat si legiferat) la peste 20 miliarde lei .
      Dobanda de platit la datoria publica va reprezenta cam doar 60 % din noile imprumuturi facute de stat in anul 2016 . Restul , consum . “modelul” Grecia fara urma de dubiu dar in scara financiara mai redusa .

  2. EU - 74 - RON
    17.8.2016, 6:08 pm

    Ultima parte a articolului îmi ridică semne de întrebare (la urma urmei cine sunt eu să judec/ să-mi dau cu părerea, dar totuşi): plata datoriei publice sunt cheltuieli ale Bugetului care să afecteze deficitul? Eu zic că nu! A!, dacă vorbim de cheltuielile cu dobînzile, e altceva! Chiar şi acestea sunt date deoparte în cazul calculului deficitului primar. Însă plata principalului împrumuturilor…
    Poţi plăti/ rambursa împrumuturi (mă refer la principal) fără afectarea nivelului datoriei publice. E simplu. Şi foarte mult prezentat chiar şi aici pe CdG: prin rostogolirea datoriei publice! Ai de plătit un miliard ajuns la scadenţă? Foarte simplu! Împrumuţi din altă parte tot un mld. Nivelul datoriei publice? Acelaşi! Deficitul? Acelaşi!

  3. EU - 74 - RON
    17.8.2016, 7:01 pm

    Eeee…şi că tot vorbim de împrumuturi. Împrumuturile Ro. De la FMI sau de oriunde aiurea ar fi ele. N-ar fi interesant de aflat/ totalizat Cine şi Cît ne-a împrumutat? Vorba (concluzie) d-lui Marin:

    ,,Indiferent ce echipă sau jucător …, pe tabelă va rămâne scorul. Scorul obiectiv … Nu cel emoțional, … Pâinea și nu circul.”

    din articolul-comentariu

    http://cursdeguvernare.ro/painea-circul-si-indicatorii-din-ultimii-patru-ani.html

    Eu zic că da! ,,Inspirat şi motivat” de autodeclararea ca cel mai bun posibil viitor premier al Ro de către unul dintre vocalii noştri actori politici, am pregătit din timp o situaţie a datoriilor acumulate pe culori şi guverne politice (mai mult sau mai puţin discutabil alcătuită):

    Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/web/government-finance-statistics/data/database

    butoane: Government finance statistics > Annual/ Quartely > Government (deficit and) debts > criterii/ opţiuni: 1995(anuale)/2000(trimestriale) – 2015/2016, General Government, Ro, Government consolidated gross, Million euro (în lei, inflaţia înregistrată de-a lungul anilor ar încurca teribil expunerea) şi Percentage of GDP.

    Ultima actualizare:22.07.2016. Datele cele mai detaliate sunt trimestriale.

    Datele prezentate în continuare corespund: Perioadă, soldul datoriei publice guvernamentale, procentul Datoriei din PIB:

    – finele anului 1996 (Guvernări FSN (Roman şi Stolojan (sic!-de stînga, nu-i aşa?) 1990-92) şi PSD (Văcăroiu 1993-96) = Sold Total datorie publică directă guvernamentală = 2,3 mld. Euro = 10,6% din PIB; presupunînd că Ro avea datorie zero la finele anului 1989, rezultă FSN+PSD = 2,3 mld. E;

    – finele anului 2000 (Guvernări CDR, Ciorbea, Vasile, Isărescu 1997-2000) = Sold Datorie = 7,5 mld. E = 22,4% din PIB; rezultă PNŢCD+PD+PNL (principalele partide) = 5,2 mld. E; PNŢCD a dispărut, voi responsabiliza fiecare din celelalte două partide cu cîte o treime, respectiv 1,7 mld. E;

    – finele anului 2004 (Guvern PSD, Năstase 2000-04) = Sold D. = 11,8 mld. E = 18,6% din PIB, rezultă o acumulare de datorie de 4,3 mld. E;

    – finele anului 2008 (Guvern PNL, Tăriceanu 2004-08) = Sold D. = 17,2 mld. E = 13,2% din PIB; deşi a guvernat, primii doi ani, alături de PD(L), iar ultimii doi, mascat, alături de PSD, suma de 5,4 mld. E, i-o voi contabiliza PNL-lui/ lui Tăriceanu;

    – finele trim. I 2012 (Guverne PDL – Boc, Ungureanu sub patronajul lui Băse) = Sold datorie = 48,2 mld. E (bine, pînă la finele lui aprilie s-au mai împrumutat vreo 300 mil. E, dar nu mai stăm acum să plîngem…) = 37,2% din PIB; rezultă, cel mai bun Guvern de pînă acum, în 3 ani şi 3 luni, o creştere de 31 mld. E a datoriei publice directe a Ro;

    – finele trim. III 2015 (Guverne Ponta (lăsăm de-o-parte USL-ul) = Sold Datorie = 58,7 mld. E = 37,1% din PIB, rezultă PSD+Ponta = +10,5 mld. E. la Datoria Ro; Ponta a mai ,,domnit” şi în octombrie, dar Eurostatul nu publică date lunare;

    – Sold la finele trim.I 2016 (ultimele date disponibile) = 60,5 mld. E = 37,6% din PIB-ul calculat pe ultimele patru trimestre.

    (!!!ATENŢIE: Împrumuturile luate de către BNR (Autoritatea monetară) (nu-i aşa d-le Marin?) nu sunt clasificate în datoria publică directă guvernamentală!!!! indiciu: http://bnr.ro/page.aspx?prid=12017 )

    Ar trebui să le adun pe ,,culori”, cuantumul datoriilor şi numărul de ani în care au fost acumulate de fiecare în parte. Nu mai stau să scriu. Vă este şi vouă la-ndemînă. Dar: aţi găsit, în toată presa din ţara asta informaţia că PESTE JUMĂTATE DIN DATORIA PUBLICĂ DIRECTĂ GUVERNAMENTALĂ A RO A FOST ACUMULATĂ ÎN DOAR TREI ANI ŞI UN TRIMESTRU DE O SINGURĂ ŞLEAHTĂ POLITICĂ!!! NU! DEONTOLOGIA E INCOMENSURABILĂ!! CE SĂ MAI VORBIM DE ATÎŢIA ŞI ATÎŢIA ANALIŞTI, SPECIALIŞTI, PROFESIONIŞTI, ACADEMICIENI ŞI…ooaah! M-am răcorit!

    Şi: -Cele 31 mld. E au fost Tot?? Neeeeh… Au fost şi alte datorii lăsate…şi, -Ce s-a făcut cu toţi aceşti bani? Vorba cîntecului: ,,…viaţa noastră unde eeeee…viaţa noastră ce-aţi făct cu eeaaa…” Despre acestea o altă postare…mă duc să trag o ţigare, că m-am…

  4. EU - 74 - RON
    3.9.2016, 9:52 pm

    Lorem Ipsum

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Recomandările UE şi cum se joacă România cu focul

Situaţia României din perspectiva Bruxelles-ului, după cum se prezintă în recomandările făcute în urmă cu mai puţin de o lună în cadrul aşa-numitului Semestru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cifrele seci și banii peșin ai iresponsabilității instituționalizate: Riscurile concrete de miliarde de euro ale noii legi a salarizării

Parlamentul a aprobat miercuri noua Lege a salarizării unitare, însă evoluția proiectului de la inițiere și comunicare, și până la votul final nu e...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Atenție la structura forței de muncă: România – cea mai vulnerabilă la automatizare, 62% din locurile de muncă actuale se vor pierde

România este țara europeană unde se va pierde din cauza automatizării cel mai mare număr de joburi – aproximativ 61,93% din locurile de muncă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților

Orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id