”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Informatizarea și tehnologiile nu schimbă doar vieți în bine, ci aduc noi provocări. Două exemple semnificative în cele ce urmează. Danemarca – outside...Citeste mai departe »

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Comisia Europeană a selectat recent consorțiul care va oferi suport tehnic pentru sistemul critic de business folosit în construirea bugetului Uniunii Europene. SIVECO...Citeste mai departe »

Unde, cât și cine mai inovează în România

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc...Citeste mai departe »

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung...Citeste mai departe »

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice,...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia,...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane (...Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei),...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură,...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații,...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și...Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie,...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15%...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

de Marin Pana 28.2.2017

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%).

Personalul din acest sector-cheie pentru dezvoltarea pe baze moderne a economiei s-a dublat în Portugalia, Irlanda şi Grecia dar a scăzut în Finlanda ( să ne mai mirăm de căderea Nokia !) şi România ( care nici măcar nu avea de unde să cadă).

Foarte puţin în spatele nostru la ponderea cercetătorilor în forţa de muncă a mai rămas doar Cipru. Noi şi insularii cu turismul şi semiparadisul lor fiscal ce mai suntem sub pragul derizoriu de 0,5%, în timp ce media UE e pe la 1,2% iar Danemarca şi Luxembourg se situează la peste 2% ( nici Finlanda, amintită mai sus, nu a rămas departe).

Ponderea personalului din cercetare-dezvoltare în totalul forţei de muncă (2015), Sursa: Eurostat

Datele au fost prelucrate în echivalent de persoane cu ocupare totală (FTE – full-time equivalent, în lb. engleză), modalitate prin care numărul total de ore de muncă prestate este împărţit la numărul mediu de ore lucrate de o persoană care lucrează cu normă întreagă. De exemplu, un lucrător ce prestează 20 de ore de muncă din cele 40 de ore media săptămânală va fi contabilizat cu o valoare de 0,5.

De reţinut, Ungaria, Polonia şi vecinii bulgari se plasează aproape de media UE, în timp ce Cehia s-a apropiat de nivelul Marii Britanii. Ţară depăşită deja de Slovenia, care a egalat, practic, Franţa, demonstrând că se poate merge pe acest sector mai repede decât economia în general şi tocmai pentru ca economia să recupereze mai rapid decalajele faţă de Occident.

Marea problemă: Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm

Deşi ne plasăm pe locul 27 din 28 când e vorba despre ocuparea în sectorul de cercetare-dezvoltare, poziţia ocupată la nivelul formării acestor specialişti este 16 din 28, la mica distanţă de ţări precum Cehia, Germania şi Polonia. Şi, spre deosebire de Cipru ( care efectiv nu are de unde să vină cu cifre mai bune pe partea de ocupare, la mai puţin de 9 absolvenţi la mie din populaţia de 20-29 de ani), noi ne situăm aproape de nivelul mediu European, cu 16 absolvenţi la mie faţă de 19 absolvenţi la mie ( vezi graficul). Cu observaţia că, din păcate, tendinţa este de scădere.

Ponderea absolvenţilor în ştiinţă şi tehnologie, 2013 -2014, Sursa: Eurostat

Cu alte cuvinte, forţă de muncă cu educaţia necesară am avea, dar nu avem la ce proiecte să o angajăm şi nici cum să păstrăm în ţară, prin oferirea unor condiţii cât de cât comparabile cu cele din Occident. Astfel, asistăm la o hemoragie de specialişti care ar fi trebuit să constituie ”vârful de lance” al economiei, pe care îi regăsim la firme de prestigiu sau universităţi din alte ţări.

Oarecum paradoxal, vina nu aparţine atât statului roman, care figurează în statistica Eurostat cu cea mai mare pondere a angajaţilor din sectorul de cercetare-dezvoltare din UE, respectiv 38%, cât mediului privat. Care mobilizează peste trei cincimi din aceşti specialişti de înaltă calificare  în sari precum Suedia, Austria şi Franţa.

Aşadar, în afară de eterna solicitare a unor facilităţi oferite de stat, ar trebui să fim mult mai atenţi la capacitatea antreprenorială locală în a face viabilă o afacere bazată pe cercetare-dezvoltare. Discrepanţa între medaliile luate sistematic de inventatorii români, oarecum inexplicabil prin dimensiunea ţării şi dotarea cu echipament de laborator, şi cvasiinexistenţa unor produse comercializate în baza acestor invenţii uimeşte şi ne singularizează în Europa.

Factori precum finanaţarea cu garanţii guvernamentale şi modificarea mentalităţilor ( rata de eşec este mult mai mare în sector dar şi profiturile aduse de cele câteva succese pot compensa cu vârf şi îndesat pierderile majorităţii) ar trebui aduşi în atenţia publică şi incluşi în decizia politică de a sări anumite etape şi de a trece spre o societate de secol XXI.

Simpla oferire a unor condiţii rezonabile de viaţă (care să permită concentrarea pe activitatea ştiinţifică, în locul eternelor tracasări cu probleme minore dar stringente) în România ar fi de natură să ne ofere un avantaj strategic în competiţia europeană şi internaţională ce se anunţă tot mai acerbă.

Pentru referinţă, menţionăm că, deja, China singură avea 1,52 milioane de cercetători ( date din 2014) iar SUA număra 1,27 milioane de cercetători (date din 2012).Ceea ce explică eforturile amintite la început de UE şi faţă de care noi ne situăm nu doar la coada plutonului dar şi în contracurent.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.2.2017

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    1.3.2017, 4:42 pm

    1.Unde sa pastrezi astfel de cercetatori, daca absolventii sint angajati doar ca someri la AJOFM iar virfurile intelectuale au loc de munca doar in Vest?
    2.Analiza firmei COFACE a dezvaluit recent, ca “antreprenoriatul roman este incapabil de a trece la o faza superioara” ceruta azi.Pregatirea unei persoane/antreprenor costa 30 – 50 de mii de Euro de catre firme private specializate! Cercetarea si consultanta in acest domeniu exista, dar nu exista intreprinderile care sa o poata suporta.Asa ca cercetatorii pleaca fiindca aici nu au obiectul muncii, adica pentru cine sa cerceteze si aplice rezultatele, nu exista proiecte de lucru, cita vreme Romania nu are un “proiect de tara”, ci doar 53 de strategii teoretice, incapabile de a-i asigura reindustrializarea.
    3.Pina la urma analizele trebuie raportate la numarul de salariati romani din industrie si servicii industriale, deoarece serviciile pentru populatie sint putin pretentioase, datorita saraciei endemice nationale.Apoi, firmele straine isi fac singure orice cercetare necesara.

Lăsați un comentariu


Analize cursdeguvernare

Ăsta paradox românesc! Creştere economică record din scăderi pe sectoarele de bază

Potrivit unui comunicat al Eurostat din 17 noiembrie 2017, România figurează pe luna septembrie a anului curent în fruntea statelor care au înregistrat...Citeste mai departe »

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro,...Citeste mai departe »

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru...Citeste mai departe »

Moment de răscruce: Ultimii în UE la angajaţi bugetari, dar lângă Germania ca industrie în VAB. Încotro o luăm?

România figurează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea bugetarilor în forța de muncă totală, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru...Citeste mai departe »

O măsură de exact trei lei. Cu proiecţia bugetară pe trei ani cum rămâne ?

În pachetul de măsuri fiscale pentru anul 2018, Executivul a anunţat intenţia de majorare cu 70% a deducerilor pentru salariile cele mai mici....Citeste mai departe »