La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie… Mai mult

10.06.2018

La obiect

Familiile cu copii: România în context european

Ceva mai puţin de 35% dintre cele circa 7,5 milioane de familii din România au avut copii în întreţinere anul trecut, potrivit datelor publicate de… Mai mult

07.06.2018

Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

de Marin Pana 24.10.2017

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la Zona Euro ( 3% din PIB) şi venit spre această valoare critică după o evoluţie de ajustare a minusului din finanţele publice pe parcursul celor trei ani precedenţi, 2013 – 2015, în care s-a încadrat lejer la această cerinţă.

Doar două state membre ale Uniunii au mai consemnat valori exagerat de mari ale deficitului bugetar, verişoarele latine mai mari şi mai dezvoltate Spania (-4,5%) şi Franţa (-3,4%). Dar ele au plecat în 2013 de la niveluri mult mai mari şi au făcut un efort constant de scădere a deficitului bugetar în fiecare an SPRE limita de 3% (vezi tabelul).

Prin contrast cu toate ţările şi pe sistemul „la noi, ca la nimeni”, am dat cu piciorul la eforturile de a menţine echilibrul bugetar în termenii asumaţi prin deja celebrul MTO ( obiectiv pe termen mediu de -1% din PIB, prescurtarea venind din „medium term objective” în lb.engleză). Obiectiv cerut insistent pentru disciplinarea financiară  a banilor utilizaţi de stat, mai ales de Germania.

Stat care chiar a dovedit că face ce spune şi cere altora, în preajma ei fiind acum aliniate toate statele relativ recent intrate în UE şi provenite din fostul bloc estic cu excepţia României. Mai latini din fire, la fel ca grupul franco-spaniolo-italiano-portughez ( ceea ce ar trebui să ne dea de gândit din perspectiva unei necesităţi de ajustare în prealabil a mentalităţilor societăţii până să reuşim disciplinarea financiară), noi am ales, cum ar fi spus Conu’ Iancu, să avem şi noi „faliţii noştri”.

De remarcat faptul că nu mai puţin de zece state membre UE au consemnat în 2016, acelaşi an în care România a inversat puternic trendul de ajustare a deficitului bugetar, un buget public echilibrat sau excedentar, după modelul german. Model la care s-au conformat cam toţi, cu excepţia celorlalţi germani din Austria, duopă un mic puseu de răzvrătire ce i-a trimis la un rezonabil -1,6% din PIB după posibilităţi.

Mai de voie, mai de nevoie, balcanica Grecie a trebuit să strângă până la urmă cureaua pentru a se achita de feeria cheltuielilor nechibzuite de dinaintea crizei şi a ajuns acum la un neverosmil (pentru ea) excedent al finanţelor publice. Ceea ce arată că nota de plată a exceselor populiste vine încet dar implacabil.

Poate că ar trebui să luăm aminte că facem parte cu bune şi rele dintr-o Uniune Europeană. În care nu suntem de capul nostru şi care nu agreează schimbările de macaz. Schimbări cu care noi suntem familiarizaţi în decursul istoriei, dar nu sunt prea bine primite de o abordare mai sobră a banilor publici.

Mai ales că, după isprăvile de reducere continuă a fiscalităţii ne-am dus spre pragul de 30% venituri publice în PIB ( cel mai redus nivel din UE, unde media e la peste 45% din PIB), INCLUSIV banii veniţi să ne ajute la dezvoltare de la contribuabilii europeni mai responsabili ca noi.

Nu ne-am dori să se prindă că ne dau (şi deja mizăm pe aceşti bani europeni, tot mai importanţi ca pondere), sub diverse forme, undeva cam 3% din PIB. Asta pentru ca noi să acordăm politicianist tot felul de majorări de venituri care, dacă le cumulăm, ne iese tot cam 3% din PIB. Adică, per total, am vrea să trăim mai bine cu deficitul nostru pe banii lor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Joseph Daul, președinte PPE: Cartelul Plahotniuc-Dodon le-a furat cetățenilor Republicii Moldova ultimul lor drept democratic

Victor Bratu

Partidul Popular European (PPE) este revoltat de decizia de invalidare a mandatului primarului ales în mod democratic la Chișinău, Andrei Năstase. În urma anunțului Judecătoriei… Mai mult

Europa

UE răspunde în oglindă în războiul comercial cu SUA: lista produselor americane suprataxate cu 25%. Îngrijorări ale BCE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a decis ca, începând de vineri, o serie de produse americane să fie taxate la vamă cu 25%, valoarea tarifelor ridicându-se la… Mai mult

Stiri

Dan Șova, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare, în Dosarul CET Govora

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de trei ani… Mai mult

Stiri

Refuzul unui loc de muncă anulează dreptul la ajutor social- proiect de lege votat în Camera Deputaților

Razvan Diaconu

Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Decizia, anunță… Mai mult

Europa

Germania şi Franţa analizează ideea unui fond special de stimulare a reformelor structurale în statele UE

Adrian N Ionescu

Reformele structurale din ţările membre UE ar putea fi încurajate prin înfiinţarea unui fond special, care să ofere acestora stimulente financiare în acest scop, potrivit… Mai mult

Stiri

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat. Contextul

Vladimir Ionescu

Simina Tănăsescu (foto), consilier prezidențial pe probleme juridice, a demisionat miercuri, pe fondul controverselor declanșate de o întâlnire pe care a avut-o cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.… Mai mult

Europa

Infrastructura de transport din România are nevoie de 70 mld. euro – dublu față de resurse

Adrian N Ionescu

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 sunt de 36… Mai mult