La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

de Marin Pana 24.10.2017

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la Zona Euro ( 3% din PIB) şi venit spre această valoare critică după o evoluţie de ajustare a minusului din finanţele publice pe parcursul celor trei ani precedenţi, 2013 – 2015, în care s-a încadrat lejer la această cerinţă.

Doar două state membre ale Uniunii au mai consemnat valori exagerat de mari ale deficitului bugetar, verişoarele latine mai mari şi mai dezvoltate Spania (-4,5%) şi Franţa (-3,4%). Dar ele au plecat în 2013 de la niveluri mult mai mari şi au făcut un efort constant de scădere a deficitului bugetar în fiecare an SPRE limita de 3% (vezi tabelul).

Prin contrast cu toate ţările şi pe sistemul „la noi, ca la nimeni”, am dat cu piciorul la eforturile de a menţine echilibrul bugetar în termenii asumaţi prin deja celebrul MTO ( obiectiv pe termen mediu de -1% din PIB, prescurtarea venind din „medium term objective” în lb.engleză). Obiectiv cerut insistent pentru disciplinarea financiară  a banilor utilizaţi de stat, mai ales de Germania.

Stat care chiar a dovedit că face ce spune şi cere altora, în preajma ei fiind acum aliniate toate statele relativ recent intrate în UE şi provenite din fostul bloc estic cu excepţia României. Mai latini din fire, la fel ca grupul franco-spaniolo-italiano-portughez ( ceea ce ar trebui să ne dea de gândit din perspectiva unei necesităţi de ajustare în prealabil a mentalităţilor societăţii până să reuşim disciplinarea financiară), noi am ales, cum ar fi spus Conu’ Iancu, să avem şi noi „faliţii noştri”.

De remarcat faptul că nu mai puţin de zece state membre UE au consemnat în 2016, acelaşi an în care România a inversat puternic trendul de ajustare a deficitului bugetar, un buget public echilibrat sau excedentar, după modelul german. Model la care s-au conformat cam toţi, cu excepţia celorlalţi germani din Austria, duopă un mic puseu de răzvrătire ce i-a trimis la un rezonabil -1,6% din PIB după posibilităţi.

Mai de voie, mai de nevoie, balcanica Grecie a trebuit să strângă până la urmă cureaua pentru a se achita de feeria cheltuielilor nechibzuite de dinaintea crizei şi a ajuns acum la un neverosmil (pentru ea) excedent al finanţelor publice. Ceea ce arată că nota de plată a exceselor populiste vine încet dar implacabil.

Poate că ar trebui să luăm aminte că facem parte cu bune şi rele dintr-o Uniune Europeană. În care nu suntem de capul nostru şi care nu agreează schimbările de macaz. Schimbări cu care noi suntem familiarizaţi în decursul istoriei, dar nu sunt prea bine primite de o abordare mai sobră a banilor publici.

Mai ales că, după isprăvile de reducere continuă a fiscalităţii ne-am dus spre pragul de 30% venituri publice în PIB ( cel mai redus nivel din UE, unde media e la peste 45% din PIB), INCLUSIV banii veniţi să ne ajute la dezvoltare de la contribuabilii europeni mai responsabili ca noi.

Nu ne-am dori să se prindă că ne dau (şi deja mizăm pe aceşti bani europeni, tot mai importanţi ca pondere), sub diverse forme, undeva cam 3% din PIB. Asta pentru ca noi să acordăm politicianist tot felul de majorări de venituri care, dacă le cumulăm, ne iese tot cam 3% din PIB. Adică, per total, am vrea să trăim mai bine cu deficitul nostru pe banii lor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.10.2017

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult