Trei proiecte fundamentale de reglementare fiscală în Uniunea Europeană ar trebui să înregistreze progrese relevante în prima jumătate a anului viitor, când România va deţine Preşedinţia Consiliului UE, potrivit experţilor de la EY România.
„Primul semestru al anului 2019 va avea o agendă încărcată din punctul de vedere al reglementărilor fiscale. Sunt trei teme în care sunt aşteptate progrese relevante, astfel încât directivele în cauză să fie finalizate sau să se apropie de finalizare”, a declarat joi Alex Milcev, liderul departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România.
Cele trei teme fiscale care vor fi pe agenda fiscală a preşedinţiei române a Consiliului UE sunt:
- Impozitarea comerţului digital;
- Reformarea sistemului TVA în UE;
- Schimbarea sistemului de impozitare a profitului.
1. Impozitarea comerţului digital
Se va introduce o nouă abordare, prin conceptul de „prezenţă virtuală impozabilă”, care va reduce semnificaţia fiscală a sediului permanent.
„Urmează să se stabilească regulile de impozitare a comerţului digital în funcţie de volumul de activitate.” (…) În principiu, reglementarea va fi avantajoasă pentru România, ca și pentru UE în general în relația cu SUA”, spune Alex Milcev (FOTO).
Totuși, avantajele scad când vine vorba de platformele digitale românești de vânzări (ale unor firme cu sediul permanent în România), care se extind în țări cu populație românească ca Spania sau Italia.
Comisia Europeană (CE) a prezentat, în martie, două propuneri legislative distincte care au scopul de a asigura „o legătură reală între locul în care sunt realizate profiturile digitale și locul în care sunt impozitate”.
(Citiți și: Comisia Europeană: Detaliile privind impozitarea veniturilor giganților digitali)
2. Reformarea sistemului TVA în UE
Sunt așteptate și progresele în reglementarea spațiunului unic european privind TVA, prin introducerea sistemului TVA final sau definitiv în locul celui „intermediar” din prezent.
„Statele membre vor fi libere în continuare să stabilească propriile cote procentuale de TVA, dar modul de calcul va fi unul unitar în toată Uniunea”, spune Alex Milcev.
Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a dezbătut încă din octombrie marți o propunere a Comisiei Europene privind normele pentru un sistem de TVA definitiv, pentru ca acesta să devină mai simplu, rezistent la fraudă și favorabil întreprinderilor.
(Citiți și: Sistemul ”TVA definitiv”: Noile norme UE pentru creşterea rezistenţei la fraudă)
Totodată, cotele reduse sau zero de TVA se vor putea aplica tuturor produselor, (exceptând combustibilii, serviciile financiare, armele, alcoolul sau ţigările.
În schimb, va trebui ca statele membre UE să menţină în continuare o medie ponderată a TVA de cel puţin 12% şi să aplice o cotă redusă doar pentru un număr limitat de produse.
(Citiți și: Reforma TVA: Comisia Europeană pregătește un mecanism de reducere sau chiar eliminare a taxei)
3. Baza consolidată de impozitare a profitului
Autoritățile europene au declanșat deja o campanie aprofundată de reformare a impozitării profitului.
Această reformă se va limita, deocamdată, doar prin stabilirea unei baze comune de impozitare pentru multinaționale, având în vedere opoziția puternică a unor state membre puternice față de o eventuală redistribuire a profitului propriu zis, potrivit expertului citat.
(Citiți și: Planul UE de armonizare fiscală poate avea efecte negative asupra României. Bucureștiul – total nepregătit)
La nivel instituțional european, „există cerințe clare de realizare a unor progrese în reglementările pe cele trei teme”, (…) chiar dacă nu sunt și termene precise. Progresele pot fi vizibile sau nu, și în funcție de asta se va evalua eficacitea României la cârma Consiliului UE.
Consiliul Uniunii Europene şi Consiliul European
Consiliul Uniunii Europene este instituția care reprezintă guvernele statelor membre. Cunoscut informal și sub denumirea de „Consiliul UE”, organismul este locul în care miniștrii din toate țările UE se reunesc pentru a adopta legi și pentru a coordona politici.
Pe de altă parte, spre deosebire de Consiliul UE , o altă instituţie numită Consiliul European definește orientarea și prioritățile politice generale ale Uniunii Europene. Acesta este compus din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre.
Consiliul European nu poate sa adopte acte legislative, în vreme ce Consiliul UE negociază și adoptă legislaţia UE.
Președinția Consiliului UE se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. În cursul acestei perioade de 6 luni, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.
Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”, după un sistem introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009.
Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.
România va face parte din trioul în care este precedată de Austria, până la 31 decembruie 2018, și este urmată de Finlanda, de la 1 iuline 2019.
