România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

de Mariana Bechir | 28.3.2016 .

proprietate intelectualaBinecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea.
Statistic, situația arată tot mai rău – în 2014 au fost înregistrate 1.036 de cereri de brevete, comparativ cu 1.418 în 2010 sau 1.463 în 2011.

O veste bună: Experții din domeniu au sesizat însă câteva modificări care ar putea indica o creștere a calității acestora și, mai ales a mentalității celor plătesc bani mulți pentru a-și proteja o idee industrială inovatoare – brevetele nu mai sunt inutile trofee etalate în vitrină, ci o posibilă sursă de bani, de dezvoltare a afacerii.

Invenția ”de pus la breloc” și invenția cu potențial

Teoretic, toate invențiile protejate prin brevet au potențial economic, însă practic, lucrurile stau altfel.

Se face o evaluare a invenției atât sub aspectul valorii de înlocuire (ce ar însemna producerea unui obiect pe altă cale decât cea prevăzută de invenție), cât și una a poziției de piață (dacă se cere sau nu se cere respectivul produs pe piață, cât costă implementarea, ce profit aduce etc.).

tudor iclanzanProfesor doctor inginer Tudor Iclănzan (foto) a predat 40 de ani la Universitatea Politehnică Timișoara, acum are cabinet propriu de consultant în drept industrial, acordă consultanță Universității (pentru cadrele universitare și studenți) și consultanță gratuită tuturor celor interesați din Timiș, prin Biroul regional al OSIM de care se ocupă.

“Exisă o literatură oficială de specialitate în care se vorbește triumfalist despre brevete, dar unii fac brevete doar ca să le pună ca diplome pe perete și să le arate la așa-zisele saloane de invenție unde fiecare invenție primește o medalie.

Problema este dacă produc bani. Suntem furați de aspecte formale, nu vedem fondul. Cele de fond presupun resurse umane și aici suntem deficitari. Nu avem oameni pregătiți pentru transfer de tehnologie.

Totul se constată în rezultatele slabe ale centrelor de transfer tehnologic (câte trec din proprietatea inventatorului în cea a unei firme care aplică brevetul – n. red.)”, explică profesorul Iclănzan.

Acesta deține el însuși 24 de brevete, dar recunoaște cu o sinceritate dezarmantă: “Dacă mă uit în urmă, vreo șapte sunt niște prostii pe care nu știu cum să le retrag. Așa gândeam atunci, cum gândesc acum, încă, mulți alții”.

De-a lungul timpului, a reușit să aplice cinci dintre aceste invenții, ultimele două în urmă cu trei ani.

Cel mult 5% din invenții ajung să fie aplicate

Doctor Mircea Frunză, de la Institutul Național de Inventică Iași, care găzduiește și centrul regional de promovare a protecției industriale,  spune că în România a existat până de curând un cult brevetelor,  dar încet se schimbă optica în domeniu.

Acum se observă că România se mișcă spre statistica mondială din domeniu, potrivit căreia doar aproximativ 4% din brevetele de invenție ajung boom-uri economice. 

Cele mai multe brevete sunt însă de inovare.

Ioan Țoțu, fost cercetător la Universitatea Transilvania din Brașov și acum consultant în proprietate industrială, care se ocupă și de Centrul regional Brașov de consultanță OSIM (primul înființat din centrele regionale care acordă consultanță gratuită pentru persoanele fizice și juridice din zonă) spune că ponderea celor care ajung să fie implementate depinde și de mediul economic. “Maximum 5%  se și aplică, iar acestea sunt ale unor firme private”, spune Ioan Țoțu.

Sunt, de obicei, firme autohtone, pentru că străinii și le protejează în țările de origine și vin cu ele în România.

“În general sunt oameni din firme românești, specialiști, nu cercetători, care au niște idei, le aplică și le dezvoltă, fie apelând la un colectiv de cercetare (mai rar), fie la angajați proprii. Ei pun la punct o idee care dă rezultate deosebite și atunci se gândesc, la un moment dat, să și-o protejeze, și vin la noi pentru consiliere.

Au descoperit ceva interesant, căutând soluții pentru problemele lor și apoi își protejează ideea”, explică Ioan Țoțu.

Dacă se întâmplă să existe deja un brevet înregistrat pe descoperirea firmei respective, consultantul îi sfătuiește să meargă mai departe, să inoveze făcând un pas înainte.

“La noi se face, într-un fel, mult reverse engineering, se ia produsul, se studiază cum funcționează și apoi se face un produs mai bun.

Toate marile firme din Occident au un compartiment care studiază și supraveghează ce se întâmplă pe piața de invenții în domeniul lor”, mai spune Ioan Țoțu.

firme care introduc procese inovatoare

Sursa: Raport al Comisiei Europene

Cine finanțează brevetele, cine le aplică

Carmen Neacșu, unul dintre cei doar 153 de consilieri autorizați în țară pentru brevete, crede că nu sunt valorificate prea multe invenții pentru că nu există interes din partea investitorilor, a instituțiilor publice, a unor organisme care ar putea să le folosească.

“Și în străinătate este foarte greu să găsești firma care să fie dispusă să investească într-o soluție care nu este deja brevetată, este numai propusă spre brevetare și nu are garanția că va ieși brevetul. Aici este punctul nevralgic”, explică ea.

Rata de succes este foarte mică, la modul general, dar se înregistrează un succes ridicat la firmele care accesează fonduri europene și își dezvoltă propria afacere pe brevetul respectiv.

“Au învățat care sunt programele pe care le pot accesa, care le sunt de folos, au învățat să scrie cereri de finanțare și au obținut bani, și încet, încet au crescut.

Este cea mai la îndemână și ușor de realizat, și cu cea mai mare rată de succes – 80%.

Caietele de sarcini ale programelor care finanțează dezvoltarea firmelor pe bază de idei inovative sunt în așa fel întocmite, încât, de la bun început, finanțarea nu se dă decât dacă soluția este brevetabilă.

Știi de la început că vei obține finanțarea fiindcă soluția este brevetabilă și acest lucru este garantat de un raport de cercetare cu opinie scrisă de la OSIM”, mai spune Carmen Neacșu.

Speranța – cumpărătorul străin

Se mai poate aplica un brevet, și aceasta este o modalitate care va fi probabil tot mai des întâlnită fiindcă s-au dezvoltat verigile intermediare, dacă acesta se vinde unui producător puternic din domeniu.

La Iași, un scaun al unei făbricuțe mici a fost cumpărat de IKEA, după protejarea proprietății industriale.

Acum, la Carmen Neacșu se află o soluție destinată turnurilor de control ale traficului aerian, pe care experta o consideră revoluționară în domeniu. Ideea aparține unei persoane fizice, care nu provine din domeniu, și este una din cele cu potențial uriaș de valorificare.

Ideea este protejată și urmează și brevetarea, iar Carmen Neacșu l-a sfătuit pe inventator să înceapă negocierile cu companii aeriene arabe, imediat după înregistrarea cererii.

aplicatii pentru patente PCT

Sursa: Raport al Comisiei Europene

Documentarea din invenții

Nu este însă cea mai bună soluție, întotdeauna, atrage atenția Carmen Neacșu, reprezentanta Centrului regional de promovare proprietate industrială Maramureș. “Firmele mari au putere financiare și pot să modifice o invenția și să o transforme într-un brevet propriu, pentru că au specialiști, știu cum se face asta și au departamente de transfer de tehnologie proprii care cu asta se ocupă.

Ele sunt cele care culeg informația și stabilesc management invențiilor în firma respectivă”, spune consiliera ]n proprietate industrială.

Tot din brevete și din documentație își pot selecta și specialiști.

Carmen Neacșu a întâlnit oameni care au fost păcăliți de mari companii. De exemplu, un inventator s-a adresat singur, fără să fie consultatat și fără să-și fi protejat ideea, unui mare concern auto german care l-a refuzat, dar uletrior a aplicat soluția românului.

20 de ani pentru ca inventatorii să înțeleagă că important este să aplici invenția. Crizele ajută

carmen neacsu consilier <a class=proprietate industriala" width="170" height="152" srcset="http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2016/03/carmen-neacsu-consilier-proprietate-industriala.png 250w, http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2016/03/carmen-neacsu-consilier-proprietate-industriala-104x93.png 104w" sizes="(max-width: 170px) 100vw, 170px" />Carmen Neacșu (foto) lucrează de 15 ani în domeniu, este inginer, a făcut cursuri de marketing și apoi s-a specializat pe consiliere în proprietate industrială. A văzut și ea cum a evoluat nu numai domeniul ei, ci și întreaga economie, între cele două fiind o strînsă legătură.

În această perioadă a avut loc o schimbare importantă de mentalitate, și acesta este cel mai mare câștig: “A fost nevoie de peste 20 de ani ca să convingi inventatorii că nu este suficient să ai un brevet, un titlul de proprietate, ci trebuie să obții ceva, să îl valorifici – ori să pui în practică soluția respectivă, ori să faci bani cu ea vânzând-o”, spune Carmen Neacșu.

Când a început activitatea pe acest segment foarte restrâns, nu treceau pe la ea mai mult de una – două cereri de brevetare pe an. Acum sunt zeci de astfel de proiecte, tot mai valoroase:

“Când s-a intrat în criză a început schimbarea – 2008, 2009, 2010, aceștia au fost anii care au generat o modificare totală de mentalitatea.

În general, în perioade de criză, de recesiune economică, se caută soluții care să te ajute să ieși din impas. Este ca un fel de bombă creativă. Atunci s-a produs și modificarea ca număr de brevete, de cereri de brevetare.

Este o creștere majoră – înainte de 2008, mai mult de o cerere de brevet, două, pe an, nu erau. Acum sunt de ordinul zecilor, de care am eu știință, dar mai sunt multe care nu trec pe la mine”, mai spune Carmen Neacșu.

În cei 15 a trăit confirmarea a ceea ce citise în literatura de specialitate:

“Când cererile de brevet cresc, înseamnă că este nevoie de brevete care să rezolve niște probleme economice. Soluțiile inovatoare pot face asta.

Brokeraj de invenții

În urmă cu câțiva ani, la Brașov și-a făcut apariția, pentru culegerea de date, prima entitate de brokeraj tehnologic,  care face match-making între companiile interesate de inovare sau care caută soluții pentru problemele lor, pe de o parte, și între inventatori, de cealaltă parte.

La fel ca și agențiile imobiliare, acestea introduc în baza de date invențiile cu potențial economic ale celor care ar fi dispuși, dacă se găsește cumpărător, să-și vândă dreptul de proprietate.

Evenimente de genul match-making se organizează mereu la Salonul de Inventică de la Geneva, pentru a ajuta acest transfer tehnologic, dar în toate țările există firme specializate care se ocupă cu așa ceva.

Cei ajunși la Brașov în căutare de invenții erau de la o mare casă de avocatură.

Ei merg dincolo de ceea ce facem noi, care acordăm consultanță pentru brevetare. Ei ajută mediul de afaceri să le aplice, contactează proprietarii invențiilor și potențialii investitori“, explică Ioan Țoțu, fost cercetător și acum consultant în proprietate industrială, care se ocupă și de Centrul regional Brașov de consultanță OSIM.

Ioan Țoțu a văzut pentru prima oară un astfel de departament de brokeraj la Camera de Comerț și industrie din Hamburg, în 2006.

Unul dintre exemplele oferite este cel al unei firme de textile care căuta un colorant rezistent pentru un anumit tip de fibre și a găsit ceea ce dorea la acest departament. Uneori invenția nu este tocmai potrivită în acel moment, dar se poate adapta la dorința clientului respectiv.

În acel caz concret, după compania din domeniul textilelor, au apărut și cereri de vopsea pentru nave.

Dacă dintr-o sută de brevete intermediate se aplică unul pe an, este deja profitabil, spune Ioan Țoțu.

brevete osim

Sursa: OSIM. Anul de referință – 2014

Infrastructura de consiliere

  • În România existau în februarie 2016 doar 286 de consilieri în proprietate industrială, din care doar 153 erau autorizați pe brevete de invenții.
  • 200 de consilieri sunt în București (cei mai mulți lucrează în firme care se ocupă de așa ceva și mari case de avocatură). Sunt doar câteva firme care au consilier pe brevete. Printre acestea, OMV Petrom SA, Aerostar SA, Arctic SA și Biotehnos SA (farmaceutice).
  • 3 consilieri lucrează în cabinetul Nestor Nestor Diculescu Kingston Peterson, iar unul la Mușat și Asociații.
  • Un consilier în brevete este angajat și la Clubul Sportiv al Armatei Steaua (angajat, probabil, după ce a apărut conflictul cu Gigi Becali).
  • În 20 de județe nu există niciun consilier

Unde pot fi găsiți consilieri care acordă ajutor gratuit (lucrează în centrele regionale ale OSIM, fiind colaboratori ai instituției), dar numai până într-un anumit punct, după care urmează discuția doar cu specialiștii OSIM:

hartă consilieri gratuiți

(CLICK AICI PENTRU MAI MULTE INFORMAȚII)

 

Înregistrarea unui brevet la OSIM:

  • un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie cu caracter tehnic având ca obiect un produs sau un procedeu, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială (“perpetuum mobile” nu este brevetabil, fiindcă funcționarea lui contravine legilor fizicii)
  • durata procedurii este de 2 – 5 ani (există și procedură de urgență, cu taxe duble)
  • protecția începe cu cea provizorie, după înregistrarea cererii de brevetare
  • durata unui brevet este de 20 de ani

110 ani de la primul brevet din România

  • România este a treia țară europeană care a avut o legislație a mărcilor (în 1893).
  • Prima lege românească a intrat în vigoarea brevetelor – 1906, când s-a înființat OSIM și regele Carol I a semnat primul brevet regal. Avema până în 1940 aveam proprietatea intelectuală.

În 2014, potrivit datelor de la OSIM, s-au depus 1.036 de cereri de înregistrare de brevete de invenție, din care 952 au fost cereri depuse de persoane fizice sau juridice române, iar 84, de către persoane străine.

cereri brevete osim 2014

Sursa: OSIM. Anul de referință – 2014

Publicat la data de 28.3.2016 .

3 comentarii

  1. POPA FLORIN
    29.3.2016, 6:54 pm

    Iata un articol, nu numai interesant dar si deosebit de util.
    Intamplator sau nu, cunosc bine domeniul. Am o istorie de 34 de ani ca examinator de brevete si nu numai, la OSIM. Acum sunt tanar pensionar, inca implicat in aceasta fascinanta activitate. Toate adevarurile spuse in cadrul articolului imi sunt cunoscute si nu odata am transmis ideea, expusa in articol, de a se degreva inventatorii de incarcatura economica a brevetului. “Inventatorul om de afaceri” reprezinta un concept si o mantalitate intalnite in secolul 19 in spacial in SUA si, conform unor tari precum India, Brazilia si chiar Rusia, ele pot reapare in secolul 21 in care inventatorilor trebuie sa li se acorde atentia necesara ca unor eroi. De catre cine? In primul rand de catre mass media si apoi, pe baza notorietatii, cine stie … In concluzie felicitari pentru frumoasa indrazneala de a propune citirea unui astfel de articol.

  2. Padurariu Petru
    1.3.2017, 11:03 pm

    Buna seara.
    Sunt interesat pentru o discutie personala privind brevetele de inventie, cu d-l Popa Florin.
    Va rog frumos, daca se poate, as dori sa primesc date de contact la adresa de e-mail.
    petru.padurariu@gmail.com

  3. Deaconescu Ion
    8.9.2017, 1:33 pm

    Buna ziua,
    Am o inventie privind un medicament pentru terapia adenomocarcinomului si cancerului de colon.Inventie se afla in etapa de examinarea de fond la OSIM ROMANIA.Este nevoie de finantare pentru cercetare si realizare medicamentului.Exista interes?…
    Medicamentul propus prin inventia mea actioneaza doar pe baza propietatilor sale fizice, motiv pentru care nu prezinta reactii adverse,sunt modest cand spun ca este genial.

Lasa un comentariu


”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Informatizarea și tehnologiile nu schimbă doar vieți în bine, ci aduc noi provocări. Două exemple semnificative în cele ce urmează. Danemarca – outside the...Citeste mai departe »

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Comisia Europeană a selectat recent consorțiul care va oferi suport tehnic pentru sistemul critic de business folosit în construirea bugetului Uniunii Europene. SIVECO România...Citeste mai departe »

Unde, cât și cine mai inovează în România

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc în...Citeste mai departe »

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »