”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Unde, cât și cine mai inovează în România

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Cum poți face cercetare clinică în România

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor


România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor
de Marin Pana 28.9.2015
România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din numărul total la nivelul statelor UE.
Deși devansăm, astfel, șapte țări, suntem sub Cehia, la o cotă de 1 la 3 în raport cu Ungaria și de 1 la 5 în raport cu Polonia.
De remarcat că mai mult de jumătate dintre patentele de înaltă tehnologie sunt înregistrate de Germania ( 33,3%, adică exact o treime din total) și Franța ( 21,8%).
Componentele tandemelor nordice Suedia – Finlanda și Belgia – Olanda depășesc cu mult nivelul consemnat țări sudice mult mai mari precum Italia sau Spania, ceea ce arată destul de elocvent care este sursa perpetuării decalajelor de productivitate.
Din păcate sau din fericire, cunoștințele dobândite sunt transmise pe calea multinaționalelor iar transpunerea lor în procesele de producție se face, din motive de costuri cu forța de muncă, și în țări precum România, situată la un nivel de inovare de 1 la 200 în raport cu Germania sau de 1 la 150 în raport cu Franța.
Consecințe în aplicabilitate: Ultimul loc în UE la productivitatea resurselor
Chiar și așa, România se situa pe ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor pe kilogram de materie primă utilizat, cu doar 0,63 echivalent euro pe kilogram în anul 2013.
În plus, ea era singura țară, în afară de Estonia, în care productivitatea resurselor a scăzut față de valoarea consemnată în 2002.
Or, capacitatea de a utiliza eficient materiile prime ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție.
Influențele se văd în productivitatea muncii și în poluarea mediului înconjurător (în funcție de cantitatea de deșeuri rezultate din procesele de fabricație dar și de tehnologiile utilizate – a se citi investițiile în asigurarea unui mediu înconjurător curat).
Din această perspectivă, România nu se mai află undeva peste jumătatea mediei UE, precum la PIB/locuitor, ci la la mai puțin de o treime din media Uniunii și o șesime din performanța înregistrată de campioana în materie, Olanda (vezi tabelul).
NOTĂ:
Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate).
Pentru asigurarea comparabilității între diferite țări, se utilizează PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard iar pentru a se urmări corect evoluția în timp se folosește PIB/locuitor în termeni reali, ajustat după volum la prețurile unui an de referință.
De reținut, productivitatea resurselor a coborât semnificativ în România între 2002 și 2008. Aceasta sugerează o dezvoltare cu accente extensive și nu una intensivă, cu grijă față de tehnologiile folosite și utilizarea resurselor, precum și o valoare adăugată ceva mai mică a noilor produse față de cele deja aflate în producție. Revenirea ulterioară a mai remediat situația, dar ne plasează pe penultimul loc la acest capitol.
În aceste condiții, putem să mizăm pe creativitatea tradițional slab remunerată a poporului român sau să asigurăm și recompensarea pe măsură a ”creierelor” care nu părăsesc țara.După cum putem aștepta să vină aleator investiții străine mai performante în loc să oferim un regim mai favorabil prin măsuri fiscale și facilități oferite ( locație, infrastructură etc.) doar acelora care întrunesc anumite condiții de ameliorare a competitivității României. Dar o fi bine ?
21.10.2015, 11:15 pm
Uite ca aflat un subiect foarte bun scris intr-o maniera greu de aflat in internetul romanesc. Acum, dupa ce am gasit acest articol, doresc sa va spun ca in acest weekend trecem la ora de iarna, o stiati deja. Daca tot se schimba ora, atunci reglati-va ceasul dupa ora exacta pentru a nu uita sa ajungeti la timp unde aveti de mers. Multumesc!