Meniu
Căutați aici
”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg
Informatizarea și tehnologiile nu schimbă doar vieți în bine, ci aduc noi provocări. Două exemple semnificative în cele ce urmează. Danemarca – outside...Citeste mai departe » Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE
Comisia Europeană a selectat recent consorțiul care va oferi suport tehnic pentru sistemul critic de business folosit în construirea bugetului Uniunii Europene. SIVECO...Citeste mai departe » Unde, cât și cine mai inovează în România
România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc...Citeste mai departe » RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență
România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung...Citeste mai departe » România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?
În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria...Citeste mai departe » Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei
KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce...Citeste mai departe » Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu
Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice,...Citeste mai departe » RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători
Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie. Este un produs de economisire pentru pensie modern, care...Citeste mai departe » Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud
Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia,...Citeste mai departe » Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale
Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI...Citeste mai departe » Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii
Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane (...Citeste mai departe » O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT
O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea...Citeste mai departe » Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award
Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care...Citeste mai departe » Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj
Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot...Citeste mai departe » Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020
Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei),...Citeste mai departe » Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare
Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii...Citeste mai departe » Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele
Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de...Citeste mai departe » Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest
În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu...Citeste mai departe » Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene
Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură,...Citeste mai departe » Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri
Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de...Citeste mai departe » Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români
În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este...Citeste mai departe » Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare
Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o...Citeste mai departe » Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați
Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști...Citeste mai departe » Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate
Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna...Citeste mai departe » O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european
Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată...Citeste mai departe » Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome
România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare...Citeste mai departe » Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României
În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații,...Citeste mai departe » Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă
Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul...Citeste mai departe » România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică
Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și...Citeste mai departe » IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE
Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat...Citeste mai departe » Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”
Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe...Citeste mai departe » Cum poți face cercetare clinică în România
Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până...Citeste mai departe » Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara
Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie,...Citeste mai departe » Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt...Citeste mai departe » Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat
România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără...Citeste mai departe » Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului
Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale...Citeste mai departe » România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități
Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările...Citeste mai departe » Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D
Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească...Citeste mai departe » Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații
Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici...Citeste mai departe » Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB
În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată...Citeste mai departe » România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor
România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15%...Citeste mai departe » 
România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor
de Marin Pana 28.9.2015
România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din numărul total la nivelul statelor UE.
Deși devansăm, astfel, șapte țări, suntem sub Cehia, la o cotă de 1 la 3 în raport cu Ungaria și de 1 la 5 în raport cu Polonia.
(CLICK PENTRU MĂRIRE)
De remarcat că mai mult de jumătate dintre patentele de înaltă tehnologie sunt înregistrate de Germania ( 33,3%, adică exact o treime din total) și Franța ( 21,8%).
Componentele tandemelor nordice Suedia – Finlanda și Belgia – Olanda depășesc cu mult nivelul consemnat țări sudice mult mai mari precum Italia sau Spania, ceea ce arată destul de elocvent care este sursa perpetuării decalajelor de productivitate.
Din păcate sau din fericire, cunoștințele dobândite sunt transmise pe calea multinaționalelor iar transpunerea lor în procesele de producție se face, din motive de costuri cu forța de muncă, și în țări precum România, situată la un nivel de inovare de 1 la 200 în raport cu Germania sau de 1 la 150 în raport cu Franța.
Consecințe în aplicabilitate: Ultimul loc în UE la productivitatea resurselor
Chiar și așa, România se situa pe ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor pe kilogram de materie primă utilizat, cu doar 0,63 echivalent euro pe kilogram în anul 2013.
În plus, ea era singura țară, în afară de Estonia, în care productivitatea resurselor a scăzut față de valoarea consemnată în 2002.
Or, capacitatea de a utiliza eficient materiile prime ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție.
Influențele se văd în productivitatea muncii și în poluarea mediului înconjurător (în funcție de cantitatea de deșeuri rezultate din procesele de fabricație dar și de tehnologiile utilizate – a se citi investițiile în asigurarea unui mediu înconjurător curat).
Din această perspectivă, România nu se mai află undeva peste jumătatea mediei UE, precum la PIB/locuitor, ci la la mai puțin de o treime din media Uniunii și o șesime din performanța înregistrată de campioana în materie, Olanda (vezi tabelul).
(CLICK PENTRU MĂRIRE)
NOTĂ:
Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate).
Pentru asigurarea comparabilității între diferite țări, se utilizează PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard iar pentru a se urmări corect evoluția în timp se folosește PIB/locuitor în termeni reali, ajustat după volum la prețurile unui an de referință.
(CLICK PENTRU MĂRIRE)
De reținut, productivitatea resurselor a coborât semnificativ în România între 2002 și 2008. Aceasta sugerează o dezvoltare cu accente extensive și nu una intensivă, cu grijă față de tehnologiile folosite și utilizarea resurselor, precum și o valoare adăugată ceva mai mică a noilor produse față de cele deja aflate în producție. Revenirea ulterioară a mai remediat situația, dar ne plasează pe penultimul loc la acest capitol.
În aceste condiții, putem să mizăm pe creativitatea tradițional slab remunerată a poporului român sau să asigurăm și recompensarea pe măsură a ”creierelor” care nu părăsesc țara.După cum putem aștepta să vină aleator investiții străine mai performante în loc să oferim un regim mai favorabil prin măsuri fiscale și facilități oferite ( locație, infrastructură etc.) doar acelora care întrunesc anumite condiții de ameliorare a competitivității României. Dar o fi bine ?
Un raspuns
Lăsați un comentariu
21.10.2015, 11:15 pm
Uite ca aflat un subiect foarte bun scris intr-o maniera greu de aflat in internetul romanesc. Acum, dupa ce am gasit acest articol, doresc sa va spun ca in acest weekend trecem la ora de iarna, o stiati deja. Daca tot se schimba ora, atunci reglati-va ceasul dupa ora exacta pentru a nu uita sa ajungeti la timp unde aveti de mers. Multumesc!