România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor - CursDeGuvernare.ro
duminică

17 octombrie, 2021

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

28 septembrie, 2015

productivitatea resurselorRomânia figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din numărul total la nivelul statelor UE.

Deși devansăm, astfel, șapte țări, suntem sub Cehia, la o cotă de 1 la 3 în raport cu Ungaria și de 1 la 5 în raport cu Polonia.

tabel1
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

De remarcat că mai mult de jumătate dintre patentele de înaltă tehnologie sunt înregistrate de Germania ( 33,3%, adică exact o treime din total) și Franța ( 21,8%).


Componentele tandemelor nordice Suedia – Finlanda și Belgia – Olanda depășesc cu mult nivelul consemnat țări sudice mult mai mari precum Italia sau Spania, ceea ce arată destul de elocvent care este sursa perpetuării decalajelor de productivitate.

Din păcate sau din fericire, cunoștințele dobândite sunt transmise pe calea multinaționalelor iar transpunerea lor în procesele de producție se face, din motive de costuri cu forța de muncă, și în țări precum România, situată la un nivel de inovare de 1 la 200 în raport cu Germania sau de 1 la 150 în raport cu Franța.

Consecințe în aplicabilitate: Ultimul loc în UE la productivitatea resurselor

Chiar și așa, România se situa pe ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor pe kilogram de materie primă utilizat, cu doar 0,63 echivalent euro pe kilogram în anul 2013.

În plus, ea era singura țară, în afară de Estonia, în care productivitatea resurselor a scăzut față de valoarea consemnată în 2002.


Or, capacitatea de a utiliza eficient materiile prime ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție.

Influențele se văd în productivitatea muncii și în poluarea mediului înconjurător (în funcție de cantitatea de deșeuri rezultate din procesele de fabricație dar și de tehnologiile utilizate – a se citi investițiile în asigurarea unui mediu înconjurător curat).

Din această perspectivă, România nu se mai află undeva peste jumătatea mediei UE, precum la PIB/locuitor, ci la la mai puțin de o treime din media Uniunii și o șesime din performanța înregistrată de campioana în materie, Olanda (vezi tabelul).

tabel2
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

NOTĂ:

Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate).

Pentru asigurarea comparabilității între diferite țări, se utilizează PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard iar pentru a se urmări corect evoluția în timp se folosește PIB/locuitor în termeni reali, ajustat după volum la prețurile unui an de referință.

tabel3
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

De reținut, productivitatea resurselor a coborât semnificativ în România între 2002 și 2008. Aceasta sugerează o dezvoltare cu accente extensive și nu una intensivă, cu grijă față de tehnologiile folosite și utilizarea resurselor, precum și o valoare adăugată ceva mai mică a noilor produse față de cele deja aflate în producție. Revenirea ulterioară a mai remediat situația, dar ne plasează pe penultimul loc la acest capitol.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În aceste condiții, putem să mizăm pe creativitatea tradițional slab remunerată a poporului român sau să asigurăm și recompensarea pe măsură a ”creierelor” care nu părăsesc țara.

După cum putem aștepta să vină aleator investiții străine mai performante în loc să oferim un regim mai favorabil prin măsuri fiscale și facilități oferite ( locație, infrastructură etc.) doar acelora care întrunesc anumite condiții de ameliorare a competitivității României. Dar o fi bine ?

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Uite ca aflat un subiect foarte bun scris intr-o maniera greu de aflat in internetul romanesc. Acum, dupa ce am gasit acest articol, doresc sa va spun ca in acest weekend trecem la ora de iarna, o stiati deja. Daca tot se schimba ora, atunci reglati-va ceasul dupa ora exacta pentru a nu uita sa ajungeti la timp unde aveti de mers. Multumesc!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Uite ca aflat un subiect foarte bun scris intr-o maniera greu de aflat in internetul romanesc. Acum, dupa ce am gasit acest articol, doresc sa va spun ca in acest weekend trecem la ora de iarna, o stiati deja. Daca tot se schimba ora, atunci reglati-va ceasul dupa ora exacta pentru a nu uita sa ajungeti la timp unde aveti de mers. Multumesc!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr