”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Unde, cât și cine mai inovează în România

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Cum poți face cercetare clinică în România

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență
de Mariana Bechir 29.6.2017
România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc în clasamentul european în domeniu.
Din cele 226 de regiuni europene analizate în RIS 2017 (Regional Innovation Scoreboard, realizat de Comisia Europeană), opt au cel mai mic scor și intră în categoria „inovatori cu rezultate modeste -” (cele mai modeste).
Șapte din aceste regiuni se află în România și una în Polonia.
Chiar și București – Ilfov, care a reușit să depășească media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor și este cea mai performantă regiune românească, este tot un inovator modest, dar cu +, nu cu minus, precum toate celălalte regiuni românești.
Analiza comparativă a scorurilor înregistrate de România și alte state din zonă, la diverși indicatori, arată clar unde sunt necesare intervenții urgente, pentru a nu asista la o accelerată deteriorare a competitivității.
RIS subliniază că există o legătură puternică și pozitivă între performanțele inovării și competitivitatea la nivel regional, așa cum indică o comparație a rezultatelor din acest raport cu cele privind indicele de competitivitate regională.
Cele mai inovatoare regiuni:
- din UE – Stockholm, Suedia, urmată de Hovedstaden în Danemarca și de regiunea South East din Regatul Unit
- din Europa – Zϋrich, Elveția.
Bucureștiul comparativ cu media UE – Cererile de brevete reprezintă doar 29% din media europeană
În Capitală și județul Ilfov, ponderea populației cu studii superioare depășește cu mult media națională și chiar pe cea UE:
- reprezintă 220% din rata medie a României
- 130% din media europeană.
Cu toate acestea, impactul lor asupra cercetării și dezvoltării este mult sub ceea ce înseamnă medie în Europa:
- co-publicațiile științifice internaționale – scorul este 0,344, ceea ce reprezintă 206% din media națională și doar 63% din media UE
- investițiile sectorului privat în cercetare și devoltare – depășește media națională (133%), însă reprezintă doar 38% din media europeană
- numărul cererilor de brevete depuse la European Patent Office (EPO) – cu 41% peste media țării, dar reprezintă doar 29% din media Uniunii
- cereri de mărci – cu 42% peste media națională și 81% din media UE
Praga și Bratislava, centre de excelență
Cea mai performantă regiune românească (București – Ilfov) este depășită ușor de rezultatele din Bulgaria, dar se află mult în urma celorlalte state foste comuniste, care se încadrează, toate, în categoria inovatorilor moderați.
În Europa Centrală și de Est se remarcă Praga și Bratislava, considerate centre “de excelență” pe continent.
După cum se observă, aceste două capitale au câțiva indicatori situați mult peste media europeană și chiar peste scorurile din cea mai inovatoare regiuni, Zurich.
De exemplu, indicatorul investiții publice, unde Bratislava și Cehia excelează inclusiv comparativ cu Zurich.
Chiar dacă la capitolul investiții private nu ajung la performanțele elvețienilor, indicatorul exporturilor medium și high tech este mai ridicat decât în Zurich, atât în Bratislava, cât și în Praga.
Menționăm că toate valorile de mai jos sunt raportate la media UE:Cele mai bune rezultate ale regiunilor din România
- co-publicațiile științifice internaționale – cel mai bine stă Capitala. Regiunea Centru se află sub media națională (77%) și mult sub cea UE (33%)
- cheltuielile R&D ale sectorului privat – Regiunea Sud – Muntenia (155%, comparativ cu media națională) și 46% din media UE. Centrul și Bucureștiul se situează pe locul doi, cu câte 38% din valoarea medie UE
- cererile de brevete EPO – Capitala și Regiunea Vest sunt la același nivel, comparativ cu UE (29% din media europeană). Peste media naționala se află și Regiunea Nord – Vest (105%), ceea ce înseamnă 21% din media europeană. Regiunea Centru, înregistrează un număr de astfel de aplicații ce reprezintă numai 14% din media europeană.
- cheltuieli publice în R&D – București (155% din media națională și 85% din cea UE
Cele mai slabe rezultate ale regiunilor din România
- Sud – Est este regiunea cu 0 investiții ale mediului privat în R&D. În ceea ce privește cheltuielile publice cu cerectarea și dezvoltarea, Dobrogează se plasează la 48% din media națională
- Sud Muntenia, care înregistra cele mai mari investiții private, înregistrează investiții publice în R&D ce reprezintă 43% din media națională și 23% din cea europeană
- Regiunea Centru se plasează surprinzător de jos și la capitolul cheltuieli publice cu R&D: la numai 56% din media europeană și 31% din cea europeană. Ponderea investițiilor private înseamnă 67% din media națională și 19 din cea UE
30.6.2017, 9:25 am
Doar se știe – Moarte intelectualilor, noi muncim – nu gândim, minte multă nu se cere, ca ministru ai putere
30.6.2017, 7:27 pm
Atentie: judetul Cluj face parte din regiunea Nord Vest si nu din regiunea Centru!
2.7.2017, 3:24 pm
Ce inovare sa faca Romania in care economia si industria nationala sint inexistente?Poate sa inoveze ceva la OLTCIM R. Vilcea sau regiile de apa calda si transport din diverse orase?Ori la Dacia Mioveni…