RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

29 iunie, 2017

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc în clasamentul european în domeniu. 

Din cele 226 de regiuni europene analizate în RIS 2017 (Regional Innovation Scoreboard, realizat de Comisia Europeană), opt au cel mai mic scor și intră în categoria „inovatori cu rezultate modeste -” (cele mai modeste).

Șapte din aceste regiuni se află în România și una în Polonia. 


Chiar și București – Ilfov, care a reușit să depășească media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor și este cea mai performantă regiune românească, este tot un inovator modest, dar cu +, nu cu minus, precum toate celălalte regiuni românești.

Analiza comparativă a scorurilor înregistrate de România și alte state din zonă, la diverși indicatori, arată clar unde sunt necesare intervenții urgente, pentru a nu asista la o accelerată deteriorare a competitivității.

RIS subliniază că există o legătură puternică și pozitivă între performanțele inovării și competitivitatea la nivel regional, așa cum indică o comparație a rezultatelor din acest raport cu cele privind indicele de competitivitate regională.


Cele mai inovatoare regiuni:

  • din UE –  Stockholm, Suedia, urmată de Hovedstaden în Danemarca și de regiunea South East din Regatul Unit
  • din Europa – Zϋrich, Elveția.

Bucureștiul comparativ cu media UE – Cererile de brevete reprezintă doar 29% din media europeană

În Capitală și județul Ilfov, ponderea populației cu studii superioare depășește cu mult media națională și chiar pe cea UE:

  • reprezintă 220% din rata medie a României
  • 130% din media europeană.

Cu toate acestea, impactul lor asupra cercetării și dezvoltării este mult sub ceea ce înseamnă medie în Europa:

  • co-publicațiile științifice internaționale – scorul este 0,344, ceea ce reprezintă  206% din media națională și doar 63% din media UE
  • investițiile sectorului privat în cercetare și devoltare – depășește media națională (133%), însă reprezintă doar 38% din media europeană
  • numărul cererilor de brevete depuse la European Patent Office (EPO)  –  cu 41% peste media țării, dar reprezintă doar 29% din media Uniunii
  • cereri de mărci – cu 42% peste media națională și 81% din media UE

Praga și Bratislava, centre de excelență

Cea mai performantă regiune românească (București – Ilfov) este depășită ușor de rezultatele din Bulgaria, dar se află mult în urma celorlalte state foste comuniste, care se încadrează, toate, în categoria inovatorilor moderați.

În Europa Centrală și de Est se remarcă Praga și Bratislava, considerate centre „de excelență” pe continent.

După cum se observă, aceste două capitale au câțiva indicatori situați mult peste media europeană și chiar peste scorurile din cea mai inovatoare regiuni, Zurich.

De exemplu, indicatorul investiții publice, unde Bratislava și Cehia excelează inclusiv comparativ cu Zurich.

Chiar dacă la capitolul investiții private nu ajung la performanțele elvețienilor, indicatorul exporturilor medium și high tech este mai ridicat decât în Zurich, atât în Bratislava, cât și în Praga.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Menționăm că toate valorile de mai jos sunt raportate la media UE:

Cele mai bune rezultate ale regiunilor din România

  • co-publicațiile științifice internaționale – cel mai bine stă Capitala. Regiunea Centru se află sub media națională (77%) și mult sub cea UE (33%)
  • cheltuielile R&D ale sectorului privat – Regiunea Sud – Muntenia (155%, comparativ cu media națională) și 46% din media UE. Centrul și Bucureștiul se situează pe locul doi, cu câte 38% din valoarea medie UE
  • cererile de brevete EPO – Capitala și Regiunea Vest sunt la același nivel, comparativ cu UE (29% din media europeană). Peste media naționala se află și Regiunea Nord – Vest (105%), ceea ce înseamnă 21% din media europeană. Regiunea Centru, înregistrează un număr de astfel de aplicații ce reprezintă numai 14% din media europeană.
  • cheltuieli publice în R&D – București (155% din media națională și 85% din cea UE

Cele mai slabe rezultate ale regiunilor din România

  • Sud – Est este regiunea cu 0 investiții ale mediului privat în R&D. În ceea ce privește cheltuielile publice cu cerectarea și dezvoltarea, Dobrogează se plasează la 48% din media națională
  • Sud Muntenia, care înregistra cele mai mari investiții private, înregistrează investiții publice în R&D ce reprezintă 43% din media națională și 23% din cea europeană
  • Regiunea Centru se plasează surprinzător de jos și la capitolul cheltuieli publice cu R&D: la numai 56% din media europeană și 31% din cea europeană. Ponderea investițiilor private înseamnă 67% din media națională și 19 din cea UE

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Doar se știe – Moarte intelectualilor, noi muncim – nu gândim, minte multă nu se cere, ca ministru ai putere

  2. Ce inovare sa faca Romania in care economia si industria nationala sint inexistente?Poate sa inoveze ceva la OLTCIM R. Vilcea sau regiile de apa calda si transport din diverse orase?Ori la Dacia Mioveni…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Doar se știe – Moarte intelectualilor, noi muncim – nu gândim, minte multă nu se cere, ca ministru ai putere

  2. Ce inovare sa faca Romania in care economia si industria nationala sint inexistente?Poate sa inoveze ceva la OLTCIM R. Vilcea sau regiile de apa calda si transport din diverse orase?Ori la Dacia Mioveni…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr