Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

de Marin Pana | 24.11.2016 .

comert-exterior-romania1România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum Polonia (locul 4), Cehia (locul 6) sau Ungaria (locul 10). Gradul de integrare cu spațiul în care circulă moneda unică va juca un rol decisiv în decizia de a face trecerea la euro, dincolo de criteriile de convergență impuse la Maastricht.

Aflate în același regim de flotare controlată a monedei naționale ca și noi, cele trei țări din Europa Centrală amintite mai sus constituie un bloc compact ce are aceeași însemnătate pentru schimburile comerciale ale Zonei Euro ca și SUA sau Marea Britanie.

De reținut, însă, spre deosebire de acestea, balanța pe această relație este aproape echilibrată, deoarece Cehia reușește performanța de a avea un excedent substanțial față de Eurozonă, respectiv 13,6 miliarde euro. Chiar și Ungaria a marcat anul trecut un mic excedent, astfel încât deficitul de 15,8 miliarde al Poloniei a fost acoperit aproape în totalitate.

tabel1

Notă: Țările marcate sunt membre UE, dintre care Marea Britanie și Danemarca au fost scutite prin tratatele de aderare de le adoptarea euro iar Suedia a adoptat de facto o poziție similară. Croația și Bulgaria sunt economii prea mici pentru a figura în topul intereselor Zonei Euro.

Ca piață de desfacere pentru produsele Zonei Euro, România se află chiar pe locul 14, devansând o țară cu mult mai bogată, precum Norvegia și state cu o populație mult mai numeroasă, precum India sau Brazilia. Pe termen mediu, avem perspectiva de a mai avansa până pe locul 12, peste Norvegia, Coreea de Sud și Danemarca.

Pe partea de importuri făcute de Eurozonă stăm ceva mai slab decât pe total, deoarece ne plasăm pe locul 17, peste Brazilia dar la foarte mică distanță de India și Coreea de Sud. Oarecum surprinzător, România exportă către țările din Zona Euro aproape de două ori mai mult decât Canada, țara cu care UE a semnat recent un tratat de liber schimb.

(Citiți și: ”Testul comerțului cu statele UE non-euro: Nu marile economii ne produc deficitul comercial !”

O eventuală aderare a trioului Polonia-Cehia-Ungaria la Zona Euro ne-ar trimite rapid între primii zece parteneri ai UE, nu doar prin locurile disponibilizate dar și prin comerțul destul de consistent al acestor țări cu România. Doar că ne-am trezi cu un deficit considerabil sporit față de Eurozonă, deoarece avem grade de acoperire ale importurilor făcute cu exporturile către aceste țări foarte slabe, undeva pe la 50%.

Modelul polonez cu eficiența cehă sau maghiară

România are o dispunere a rezultatelor față de statele ce utilizează moneda unică foarte apropiată de Polonia, respectiv un grad de acoperire al importurilor cu exporturi de 80% (Polonia are 86%) și un deficit proporțional cu mărimea economiei ( noi avem un minus de circa 7 miliarde cu ZE, al lor e de aproape 16 miliarde euro).

Este un motiv pentru care ar trebui să urmărim cu atenție cum joacă Polonia cartea aderării la euro. Întreprindere din care s-a retras la momentul crizei și așteaptă să vadă în ce condiții ar fi mai avantajos să adere, chiar dacă îndeplinește (ca și noi, de altfel) criteriile de convergență și 13 din cele 14 criterii ale tabloului de bord în privința echilibrelor macroeconomice.

Diferența majoră dintre Polonia, pe de o parte, respectiv Cehia și Ungaria, pe de altă parte, constă în gradul de integrare net diferit cu piața Zonei euro. Dacă se face raportul schimburilor comerciale cu PIB-ul în fiecare caz, se obține un nivel de circa 49% pentru Polonia (noi avem 39%), față de 87% în cazul Ungariei și 98% în cazul Cehiei.

Dimensiunea țării face, însă, diferența. Așa cum Polonia rivalizează deja ca forță totală cu Suedia (430 de miliarde euro PIB ei, 445 miliarde euro suedezii în 2015), noi suntem deja în preajma cehilor ( 160 miliarde euro noi, 167 de miliarde euro ei). Cu Ungaria mult în spate, la doar 110 miliarde euro (dar echivalentă cu Japonia pentru schimburile Zonei Euro), pentru a avea o imagine mai clară a poziției pe care o ocupă România în regiune.

Pe scurt, toate aceste date sugerează că înainte de a adopta moneda unică, ar trebui să ne creștem gradul de integrare cu Zona Euro pe model polonez dar cu amendamentul unei competitivități superioare, dacă nu chiar cehești, măcar ungurească. Pentru asta, accentul pus acum pe cererea internă ar trebui deplasat spre exterior iar economia reorientată mai mult spre exportul care ne-a permis ieșirea din criză.

Publicat la data de 24.11.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română