Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

de Marin Pana | 24.11.2016 .

comert-exterior-romania1România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum Polonia (locul 4), Cehia (locul 6) sau Ungaria (locul 10). Gradul de integrare cu spațiul în care circulă moneda unică va juca un rol decisiv în decizia de a face trecerea la euro, dincolo de criteriile de convergență impuse la Maastricht.

Aflate în același regim de flotare controlată a monedei naționale ca și noi, cele trei țări din Europa Centrală amintite mai sus constituie un bloc compact ce are aceeași însemnătate pentru schimburile comerciale ale Zonei Euro ca și SUA sau Marea Britanie.

De reținut, însă, spre deosebire de acestea, balanța pe această relație este aproape echilibrată, deoarece Cehia reușește performanța de a avea un excedent substanțial față de Eurozonă, respectiv 13,6 miliarde euro. Chiar și Ungaria a marcat anul trecut un mic excedent, astfel încât deficitul de 15,8 miliarde al Poloniei a fost acoperit aproape în totalitate.

tabel1

Notă: Țările marcate sunt membre UE, dintre care Marea Britanie și Danemarca au fost scutite prin tratatele de aderare de le adoptarea euro iar Suedia a adoptat de facto o poziție similară. Croația și Bulgaria sunt economii prea mici pentru a figura în topul intereselor Zonei Euro.

Ca piață de desfacere pentru produsele Zonei Euro, România se află chiar pe locul 14, devansând o țară cu mult mai bogată, precum Norvegia și state cu o populație mult mai numeroasă, precum India sau Brazilia. Pe termen mediu, avem perspectiva de a mai avansa până pe locul 12, peste Norvegia, Coreea de Sud și Danemarca.

Pe partea de importuri făcute de Eurozonă stăm ceva mai slab decât pe total, deoarece ne plasăm pe locul 17, peste Brazilia dar la foarte mică distanță de India și Coreea de Sud. Oarecum surprinzător, România exportă către țările din Zona Euro aproape de două ori mai mult decât Canada, țara cu care UE a semnat recent un tratat de liber schimb.

(Citiți și: ”Testul comerțului cu statele UE non-euro: Nu marile economii ne produc deficitul comercial !”

O eventuală aderare a trioului Polonia-Cehia-Ungaria la Zona Euro ne-ar trimite rapid între primii zece parteneri ai UE, nu doar prin locurile disponibilizate dar și prin comerțul destul de consistent al acestor țări cu România. Doar că ne-am trezi cu un deficit considerabil sporit față de Eurozonă, deoarece avem grade de acoperire ale importurilor făcute cu exporturile către aceste țări foarte slabe, undeva pe la 50%.

Modelul polonez cu eficiența cehă sau maghiară

România are o dispunere a rezultatelor față de statele ce utilizează moneda unică foarte apropiată de Polonia, respectiv un grad de acoperire al importurilor cu exporturi de 80% (Polonia are 86%) și un deficit proporțional cu mărimea economiei ( noi avem un minus de circa 7 miliarde cu ZE, al lor e de aproape 16 miliarde euro).

Este un motiv pentru care ar trebui să urmărim cu atenție cum joacă Polonia cartea aderării la euro. Întreprindere din care s-a retras la momentul crizei și așteaptă să vadă în ce condiții ar fi mai avantajos să adere, chiar dacă îndeplinește (ca și noi, de altfel) criteriile de convergență și 13 din cele 14 criterii ale tabloului de bord în privința echilibrelor macroeconomice.

Diferența majoră dintre Polonia, pe de o parte, respectiv Cehia și Ungaria, pe de altă parte, constă în gradul de integrare net diferit cu piața Zonei euro. Dacă se face raportul schimburilor comerciale cu PIB-ul în fiecare caz, se obține un nivel de circa 49% pentru Polonia (noi avem 39%), față de 87% în cazul Ungariei și 98% în cazul Cehiei.

Dimensiunea țării face, însă, diferența. Așa cum Polonia rivalizează deja ca forță totală cu Suedia (430 de miliarde euro PIB ei, 445 miliarde euro suedezii în 2015), noi suntem deja în preajma cehilor ( 160 miliarde euro noi, 167 de miliarde euro ei). Cu Ungaria mult în spate, la doar 110 miliarde euro (dar echivalentă cu Japonia pentru schimburile Zonei Euro), pentru a avea o imagine mai clară a poziției pe care o ocupă România în regiune.

Pe scurt, toate aceste date sugerează că înainte de a adopta moneda unică, ar trebui să ne creștem gradul de integrare cu Zona Euro pe model polonez dar cu amendamentul unei competitivități superioare, dacă nu chiar cehești, măcar ungurească. Pentru asta, accentul pus acum pe cererea internă ar trebui deplasat spre exterior iar economia reorientată mai mult spre exportul care ne-a permis ieșirea din criză.

Publicat la data de 24.11.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română