La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

de Marin Pana 24.11.2016

comert-exterior-romania1România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum Polonia (locul 4), Cehia (locul 6) sau Ungaria (locul 10). Gradul de integrare cu spațiul în care circulă moneda unică va juca un rol decisiv în decizia de a face trecerea la euro, dincolo de criteriile de convergență impuse la Maastricht.

Aflate în același regim de flotare controlată a monedei naționale ca și noi, cele trei țări din Europa Centrală amintite mai sus constituie un bloc compact ce are aceeași însemnătate pentru schimburile comerciale ale Zonei Euro ca și SUA sau Marea Britanie.

De reținut, însă, spre deosebire de acestea, balanța pe această relație este aproape echilibrată, deoarece Cehia reușește performanța de a avea un excedent substanțial față de Eurozonă, respectiv 13,6 miliarde euro. Chiar și Ungaria a marcat anul trecut un mic excedent, astfel încât deficitul de 15,8 miliarde al Poloniei a fost acoperit aproape în totalitate.

tabel1

Notă: Țările marcate sunt membre UE, dintre care Marea Britanie și Danemarca au fost scutite prin tratatele de aderare de le adoptarea euro iar Suedia a adoptat de facto o poziție similară. Croația și Bulgaria sunt economii prea mici pentru a figura în topul intereselor Zonei Euro.

Ca piață de desfacere pentru produsele Zonei Euro, România se află chiar pe locul 14, devansând o țară cu mult mai bogată, precum Norvegia și state cu o populație mult mai numeroasă, precum India sau Brazilia. Pe termen mediu, avem perspectiva de a mai avansa până pe locul 12, peste Norvegia, Coreea de Sud și Danemarca.

Pe partea de importuri făcute de Eurozonă stăm ceva mai slab decât pe total, deoarece ne plasăm pe locul 17, peste Brazilia dar la foarte mică distanță de India și Coreea de Sud. Oarecum surprinzător, România exportă către țările din Zona Euro aproape de două ori mai mult decât Canada, țara cu care UE a semnat recent un tratat de liber schimb.

(Citiți și: ”Testul comerțului cu statele UE non-euro: Nu marile economii ne produc deficitul comercial !”

O eventuală aderare a trioului Polonia-Cehia-Ungaria la Zona Euro ne-ar trimite rapid între primii zece parteneri ai UE, nu doar prin locurile disponibilizate dar și prin comerțul destul de consistent al acestor țări cu România. Doar că ne-am trezi cu un deficit considerabil sporit față de Eurozonă, deoarece avem grade de acoperire ale importurilor făcute cu exporturile către aceste țări foarte slabe, undeva pe la 50%.

Modelul polonez cu eficiența cehă sau maghiară

România are o dispunere a rezultatelor față de statele ce utilizează moneda unică foarte apropiată de Polonia, respectiv un grad de acoperire al importurilor cu exporturi de 80% (Polonia are 86%) și un deficit proporțional cu mărimea economiei ( noi avem un minus de circa 7 miliarde cu ZE, al lor e de aproape 16 miliarde euro).

Este un motiv pentru care ar trebui să urmărim cu atenție cum joacă Polonia cartea aderării la euro. Întreprindere din care s-a retras la momentul crizei și așteaptă să vadă în ce condiții ar fi mai avantajos să adere, chiar dacă îndeplinește (ca și noi, de altfel) criteriile de convergență și 13 din cele 14 criterii ale tabloului de bord în privința echilibrelor macroeconomice.

Diferența majoră dintre Polonia, pe de o parte, respectiv Cehia și Ungaria, pe de altă parte, constă în gradul de integrare net diferit cu piața Zonei euro. Dacă se face raportul schimburilor comerciale cu PIB-ul în fiecare caz, se obține un nivel de circa 49% pentru Polonia (noi avem 39%), față de 87% în cazul Ungariei și 98% în cazul Cehiei.

Dimensiunea țării face, însă, diferența. Așa cum Polonia rivalizează deja ca forță totală cu Suedia (430 de miliarde euro PIB ei, 445 miliarde euro suedezii în 2015), noi suntem deja în preajma cehilor ( 160 miliarde euro noi, 167 de miliarde euro ei). Cu Ungaria mult în spate, la doar 110 miliarde euro (dar echivalentă cu Japonia pentru schimburile Zonei Euro), pentru a avea o imagine mai clară a poziției pe care o ocupă România în regiune.

Pe scurt, toate aceste date sugerează că înainte de a adopta moneda unică, ar trebui să ne creștem gradul de integrare cu Zona Euro pe model polonez dar cu amendamentul unei competitivități superioare, dacă nu chiar cehești, măcar ungurească. Pentru asta, accentul pus acum pe cererea internă ar trebui deplasat spre exterior iar economia reorientată mai mult spre exportul care ne-a permis ieșirea din criză.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.11.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult