miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 noiembrie, 2016

comert-exterior-romania1România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum Polonia (locul 4), Cehia (locul 6) sau Ungaria (locul 10). Gradul de integrare cu spațiul în care circulă moneda unică va juca un rol decisiv în decizia de a face trecerea la euro, dincolo de criteriile de convergență impuse la Maastricht.

Aflate în același regim de flotare controlată a monedei naționale ca și noi, cele trei țări din Europa Centrală amintite mai sus constituie un bloc compact ce are aceeași însemnătate pentru schimburile comerciale ale Zonei Euro ca și SUA sau Marea Britanie.

De reținut, însă, spre deosebire de acestea, balanța pe această relație este aproape echilibrată, deoarece Cehia reușește performanța de a avea un excedent substanțial față de Eurozonă, respectiv 13,6 miliarde euro. Chiar și Ungaria a marcat anul trecut un mic excedent, astfel încât deficitul de 15,8 miliarde al Poloniei a fost acoperit aproape în totalitate.


tabel1

Notă: Țările marcate sunt membre UE, dintre care Marea Britanie și Danemarca au fost scutite prin tratatele de aderare de le adoptarea euro iar Suedia a adoptat de facto o poziție similară. Croația și Bulgaria sunt economii prea mici pentru a figura în topul intereselor Zonei Euro.

Ca piață de desfacere pentru produsele Zonei Euro, România se află chiar pe locul 14, devansând o țară cu mult mai bogată, precum Norvegia și state cu o populație mult mai numeroasă, precum India sau Brazilia. Pe termen mediu, avem perspectiva de a mai avansa până pe locul 12, peste Norvegia, Coreea de Sud și Danemarca.

Pe partea de importuri făcute de Eurozonă stăm ceva mai slab decât pe total, deoarece ne plasăm pe locul 17, peste Brazilia dar la foarte mică distanță de India și Coreea de Sud. Oarecum surprinzător, România exportă către țările din Zona Euro aproape de două ori mai mult decât Canada, țara cu care UE a semnat recent un tratat de liber schimb.

(Citiți și: ”Testul comerțului cu statele UE non-euro: Nu marile economii ne produc deficitul comercial !”


O eventuală aderare a trioului Polonia-Cehia-Ungaria la Zona Euro ne-ar trimite rapid între primii zece parteneri ai UE, nu doar prin locurile disponibilizate dar și prin comerțul destul de consistent al acestor țări cu România. Doar că ne-am trezi cu un deficit considerabil sporit față de Eurozonă, deoarece avem grade de acoperire ale importurilor făcute cu exporturile către aceste țări foarte slabe, undeva pe la 50%.

Modelul polonez cu eficiența cehă sau maghiară

România are o dispunere a rezultatelor față de statele ce utilizează moneda unică foarte apropiată de Polonia, respectiv un grad de acoperire al importurilor cu exporturi de 80% (Polonia are 86%) și un deficit proporțional cu mărimea economiei ( noi avem un minus de circa 7 miliarde cu ZE, al lor e de aproape 16 miliarde euro).

Este un motiv pentru care ar trebui să urmărim cu atenție cum joacă Polonia cartea aderării la euro. Întreprindere din care s-a retras la momentul crizei și așteaptă să vadă în ce condiții ar fi mai avantajos să adere, chiar dacă îndeplinește (ca și noi, de altfel) criteriile de convergență și 13 din cele 14 criterii ale tabloului de bord în privința echilibrelor macroeconomice.

Diferența majoră dintre Polonia, pe de o parte, respectiv Cehia și Ungaria, pe de altă parte, constă în gradul de integrare net diferit cu piața Zonei euro. Dacă se face raportul schimburilor comerciale cu PIB-ul în fiecare caz, se obține un nivel de circa 49% pentru Polonia (noi avem 39%), față de 87% în cazul Ungariei și 98% în cazul Cehiei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Dimensiunea țării face, însă, diferența. Așa cum Polonia rivalizează deja ca forță totală cu Suedia (430 de miliarde euro PIB ei, 445 miliarde euro suedezii în 2015), noi suntem deja în preajma cehilor ( 160 miliarde euro noi, 167 de miliarde euro ei). Cu Ungaria mult în spate, la doar 110 miliarde euro (dar echivalentă cu Japonia pentru schimburile Zonei Euro), pentru a avea o imagine mai clară a poziției pe care o ocupă România în regiune.

Pe scurt, toate aceste date sugerează că înainte de a adopta moneda unică, ar trebui să ne creștem gradul de integrare cu Zona Euro pe model polonez dar cu amendamentul unei competitivități superioare, dacă nu chiar cehești, măcar ungurească. Pentru asta, accentul pus acum pe cererea internă ar trebui deplasat spre exterior iar economia reorientată mai mult spre exportul care ne-a permis ieșirea din criză.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: