marți

19 martie, 2024

8 ianuarie, 2018

Comisarul pentru Buget, Günther Oettinger

Regiunile cele mai expuse efectelor Brexit doresc ca Uniunea Europeană să creeze un fond special pentru atenuarea efectelor financiare generate de ieșirea Regatului Unit din Uniune. Transmise Bruxelles-ului de pe întreg continentul european, aceste solicitări apar înainte de efortul intens pentru elaborarea următorului cadru financial multianual al UE.

Autoritățile europene nu se confruntă numai cu sarcina aproape imposibilă de a acoperi un deficit anual de 9 miliarde euro, ci și cu armonizarea viziunilor total diferite asupra modului în care acest buget trebuie utilizat pentru a face față provocărilor majore cu care se confruntă Europa.

În acest moment este imposibil de apreciat cât și cum se vor reduce alocările pe domenii, cât și cum vor crește contribuțiile naționale. Un singur lucru este însă sigur- va exista o verificare mult mai dură a modului în care sunt cheltuiți banii europeni de către statele care primesc de la UE mai mult decât contribuie la bugetul european.


Iar statele care nu implementează reforme fiscale solicitate de UE vor risca să piardă finanțări, a spus-o comisarul pentru Buget, Günther Oettinger .

Liderii UE încep discuțiile esențiale pentru construcția noului buget pe termen lung al UE- Cadru Financiar Multianual în denumire oficială- în cadrul unei conferințe la nivel înalt care se desfășoară luni și marți la Bruxelles.

Comisarul Günther Oettinger, a avertizat deja că filosofia după care se va gândi noul buget european are la bază o reducere a cheltuielilor pe anumite domenii însoțită de o creștere a plăților efectuate la bugetul comunitar de către statele mai dezvoltate, astfel încât, după 2020, să fie acoperit deficitul creat de încetarea plăților efectuate de Marea Britanie către Bruxelles.

Solicitările de acordare de asistență financiară post-Brexit complică și mai mult calculele pentru formarea noului buget, deja amânate cu aproape 5 luni din cauza incertitudinilor care însoțit negocierile Brexit.


Cererile de compensare- avansate de regiuni, municipalități sau provincii de pe întreg continentul- sunt conținute de o cercetare a Comitetului Regiunilor UE obținută de Politico.

”Dacă UE va constitui un fond special pentru orașe și regiuni ar fi o bună măsură de a evita orice consecință negativă a Brexit în statele membre UE”, scrie Stavros Stavrinides, oficial care a răspuns chestionarului Comitetului Regiunilor în numele primăriei Strovolos din Cipru.

La fel, formularul transmis de regiunea spaniolă Andaluzia conține solicitarea ca UE ”să creeze un fond pentru regiunile afectate în mod special de Brexit”. Și Mário Sérgio Quaresma Marques, oficial din Madeira, a scris că guvernul regional al regiunii autonome portugheze ”recomandă ferm utilizarea fondurilor europene și a altor mecanisme financiare, la nivel local și regional, pentru a depăsi dificultățile financiare provocate de Brexit”.

Solicitările de asistență financiară dar și formula exactă a domeniilor unde se vor opera reduceri ale alocărilor și a plăților suplimentare către bugetul comunitar vor constitui subiect de dezbateri în lunile care urmează, pe măsură ce Bruxelles-ul va stabili clat ordinea priorităților.

Lista speaker-ilor conferinței de la Bruxelles oferă indicii asupra aspectelor în dezbatere. Comisarul pentru politici regionale, Corina Crețu, își va prezenta viziunea într-un discurs programat luni dupăamiază. Chiar dacă gestionează cel mai mare buget de cheltuieli europene, comisarul pentru Agricultură Phil Hogan lipsește din lista vorbitorilor.

Viziunea statelor dezvoltate din UE va fi oferită de ministrul de Externe german Sigmar Gabriel.

Ieșirea Marii Britanii din UE este privită de mulți experți ca fiind ocazia potrivită pentru restructurarea finanțelor europene, în special din cauză ca va permite eliminarea sistemului de reduceri a plafonului plăților naționale către bugetul UE de care beneficiază unele state europene ca efect al înțelegerii negociate de premierul britanic Margaret Thatcher cu UE, în 1984.

În această situație însă, UE trebuie să renunțe la ideea de a limita contribuțiile naționale la 1% din Venitul Național Brut (GNI)- golul lăsat de ieșirea Marii Britanii dar și nevoia de a aloca fonduri în domenii noi determinând creșterea peste pragul de 1% GNI a contribuțiilor UE 27.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: