Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Cât de pozitivă e rectificarea bugetară pozitivă: rolul jucat de creșterea peste așteptări a prețurilor

de Marin Pana , 7.8.2018

Deficitul bugetar urmărit în execuţia bugetară va rămâne stabilit la valoarea de 2,97% din PIB, potrivit rectificării anunţate ca fiind pozitivă de Ministerul Finanţelor.

Practic, valoarea creşterii economice în termeni reali a fost readusă la valoarea de 5,5%, dar PIB-ul pe 2018, estimat iniţial la circa 908 miliarde lei a fost reevaluat la 945 miliarde lei (cu patru procente mai mare în termeni nominali).

Urmare a unei inflaţii medii anuale care a fost majorată pe parcurs, urmare a unor evoluţii peste aşteptări, de la 3,1% la 4,7% şi a unui curs de schimb modificat de la 4,55 lei/euro la 4,65 lei/euro, veniturile au fost reaşezate în plus ca valoare nominală cu 5,99 miliarde lei iar cheltuielile cu 7,09 miliarde lei.

Manevra de racordare la creşterile de preţuri din economie peste nivelul estimat iniţial (vezi şi majorarea deflatorului cu care se ajustează PIB de la 2,1 la 4,3, adică mai mult decât dublu !) a fost făcută cu păstrarea deficitului ca procentaj în PIB, în pofida faptului că deficitul bugetar programat a fost majorat cu 1,1 miliarde lei, pentru a păstra încadrarea în cerinţa de maximum 3% impusă prin criteriile de la Maastricht.

Aparent, au crescut sumele alocate, ceea ce indică o rectificare pozitivă, dar acest lucru este valabil doar în termeni nominali.

De fapt, dacă facem ajustarea dată de modificarea deflatorului, obţinem aproape exact aceleaşi cifre ca şi cele iniţiale pentru venituri şi cheltuieli, adică în termeni reali nu s-a produs nimic semnificativ per total.

Asta cu observaţia importantă că atât veniturile cât şi cheltuielile bugetului general consolidat s-au diminuat ca pondere în PIB ( cu circa 0,6% în ambele cazuri).

Ceea ce nu e bine faţă de prevederile iniţiale (România avea şi aşa printre cele mai mici valori ale ponderii bugetului în PIB la nivelul UE) dar este semnificativ mai bine decât valorile consemnate anul trecut (când veniturile anunţate prin execuţia bugetară la 12 luni au coborât chiar sub pragul de 30% din PIB).

Ocazia prilejuită de rearanjarea relativ neutră în termeni reali per total buget a prilejuit, însă, o redistribuire a creşterilor (cert nominale dar nu şi sigur în termeni reali în anumite cazuri, ca putere de achiziţie de bunuri şi servicii) şi a scăderilor (tot cert nominale dar şi cât se poate de cert reale) de la caz la caz, după cum urmează:

Desigur, în topul acesta de creşteri şi scăderi trebuie ţinut cont şi de sumele iniţial alocate, cu menţiunea importantă că scăderile au fost în marja de 10% permisă de legislaţia finanţelor publice din sume care nu puteau fi angajate în primul semestru al anului.

Observații privind realocările

Altminteri se pot face multe comentarii despre prioritizarea alocărilor.

De la plasarea în poll-position a Ministerului Finanţelor (obligat să facă plata la bugetul UE) şi până la redirecţionarea unor sume comparabile de la siguranţa naţională (SRI) către Catedrala Mântuirii Neamului sau lăsarea fără o parte importantă din finanţare exact a Ministerului Cercetării şi Inovării, când noi suntem la coada UE cu mai puţin de o jumătate de procent din PIB faţă de cele 2% media europeană şi ţinta de 3%, pot fi făcute destule observaţii.

Mai important ar fi ca cifrele prevăzute pe partea de venituri, unde bugetele locale ar urma să atingă aproape 60% din plusul prevăzut la rectificare ( 3,48 miliarde lei) iar Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate să adauge alte 20% (1,2 miliarde lei), pentru ca diferenţa până la cele şase miliarde vizate să vină de la cele aproape +900 milioane lei venituri care ar urma să vină de la bugetul asigurărilor sociale şi cam 250 milioane lei la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Adică să reuşim să aducem la bugetul public total şi banii pentru a avea de unde finanţa şi cheltuieile prevăzute în plus. Mai ales că nu a fost lăsat aproape niciun spaţiu de manevră pentru eventuale evenimente nefericite iar toată suma de 1,1 miliarde de lei apărută din majorarea în termeni nominali a PIB, pe fondul creşterilor de preţuri peste prognoza iniţială, a fost deja antamată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Sondaj în PSD, prezentat de aripa anti-Dragnea. Popularitatea Dragnea & PSD: 4%, respectiv sub pragul critic de 30%

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea nu ar obține decât 4% din voturi dacă ar candida duminica viitoare la alegerile prezidențiale, potrivit sondajului prezentat de Adrian Țuțuianu la forul… Mai mult

Europa

Atentat în Iran cel puțin 29 de morți, în principal din Gărzile Revoluționare: Implicațiile în ecuația de putere din regiune

Adrian N Ionescu

Un atentat a ucis, sâmbătă, în Iran cel puțin 29 de oameni, din care jumătate erau membri ai Gărzilor Revoluționare, cea mai puternică forță militară… Mai mult

Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult