Raportul de țară CE pe România: Vulnerabilitățile acestui an

Comisia Europeană a publicat vineri analiza anuală a provocarilor economice și sociale cu care se confruntă statele membre.

În raportul de țară pentru România se recomandă autorităților să aibă în vedere trei priorități pentru politica economică și socială a UE în 2016: relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale și adoptarea unor politici bugetare responsabile.

Legat de acest ultim capitol, în raport se estimează faptul că deficitul finanțelor publice în România va crește de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani din cauza măsurilor bugetare expansioniste care au intrat în vigoare în 2016 și a celor care sunt planificate pentru 2017. Acest lucru, afirmă documentul, subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani.

Principalele vulnerabilități semnalate de documentul Comisiei, în rezumat:

• Creșterea economică a fost semnificativă în ultimii trei ani, aceasta lărgindu-și treptat baza, dar se așteaptă ca stimulentele fiscale să impulsioneze creșterea peste potențial a PIB-ului real în perioada 2016-2017. Aceste măsuri, combinate cu accelerarea creșterii salariilor, vor adăuga și mai multă presiune asupra cererii interne, care este deja solidă.
• Reducerea din 2014 a contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale a sprijinit limitarea, până acum, a costurilor unitare ale muncii, însă acestea pot să depășească productivitatea muncii în viitor, deoarece piața forței de muncă se restrânge.
• Finanțele publice au fost stabile în 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a creșterii cheltuielilor și a reducerii TVA și a altor taxe.
• Riscurile generate de inițiativele legislative naționale care amenință stabilitatea sectorului financiar au crescut. O referire extinsă se face la proiectul Legii dării în plată.
• Eficacitatea și eficiența administrației publice sunt limitate, iar mediul de afaceri s-a îmbunătățit foarte puțin. Gestionarea inconsecventă a resurselor umane și financiare diminuează capacitatea administrației publice de a elabora și de a pune în aplicare politicile în mod strategic și coordonat.
• Eficacitatea sistemului de protecție socială și a sistemului de sănătate este limitată. Nivelul sărăciei și al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
• Zonele rurale se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitară a capitalului uman și existența unor „insule” de sărăcie și de excluziune socială adânc înrădăcinate.

Situație economică și perspective

Creșterea economică a României este printre cele mai ridicate din UE și se preconizează că aceasta se va menține peste potențial în 2016 și în 2017. Însă:

• Consumul privat se accelerează, stimulând creșterea puternică a importurilor. Se preconizează că în 2016 și în 2017 contribuția exporturilor nete la creșterea economică va rămâne negativă.
• Economia României se apropie de un moment de răscruce în privința ciclului său economic, preconizându-se încheierea deviației PIB-ului și înregistrarea de valori pozitive.
• Estimările creșterii potențiale arată că revenirea la ratele de creștere din perioada anterioară crizei este improbabilă.
• Veniturile fiscale sunt relativ scăzute, însă componența acestora este, în ansamblu, favorabilă creșterii. Dintre țările cu caracteristici similare, dar și la nivelul întregii UE, România are cea mai scăzută pondere din PIB a veniturilor fiscale.
• România nu exploatează încă pe deplin posibilele câștiguri pe care le-ar putea obține din creșterea investițiilor străine directe. În 2014, dintre țările cu caracteristici similare, România a înregistrat cel mai scăzut nivel al investițiilor străine directe ca procentaj din PIB, atât în ceea ce privește fluxurile, cât și stocurile de investiții străine directe.
• România este în continuare competitivă în principal în privința prețurilor, mai degrabă decât în privința calității. Acest lucru este confirmat de nivelul scăzut de produse de înaltă tehnologie exportate.
• Pe viitor, creșterea considerabilă a remunerării salariaților în contextul unei încetiniri a creșterii economice poate diminua competitivitatea dacă nu este însoțită de îmbunătățiri ale productivității.

Documentul european avertizează:

• Infrastructura insuficientă sau de proastă calitate reduce accesibilitatea și poate limita investițiile. Faptul că nu există o infrastructură adecvată este unul dintre cei mai problematici factori pentru desfășurarea unei activități economice în România.
• Creșterea investițiilor este esențială pentru creșterea producției potențiale în vederea contracarării expansiunii fiscale și a generării unei creșteri neinflaționiste durabile pe termen mediu. Consolidarea investițiilor publice, în special în infrastructură, între altele prin sporirea capacității de absorbție a fondurilor UE, prin îmbunătățirea productivității totale a factorilor, prin investiții în cercetare și inovare și prin creșterea eficienței energetice, este esențială pentru stimularea creșterii potențiale, care ar genera o expansiune economică mai echilibrată.
• Creșterea determinată în principal de consum ar putea genera noi dezechilibre macroeconomice interne și externe. Politicile prociclice care vizează cererea, cum ar fi reducerile fiscale în combinație cu creșteri salariale, au un impact pe termen scurt, concentrat mai ales pe consum. Dacă nu sunt însoțite de măsuri care să vizeze oferta, politicile de stimulare a cererii riscă să supraîncălzească economia, ducând la acumularea unei cereri excesive și la crearea unor presiuni inflaționiste.

Ce contribuție ar putea avea bugetul UE la schimbările structurale

România este un beneficiar major al fondurilor structurale și de investiții europene și poate primi până la 31 miliarde euro pe parcursul perioadei 2014-2020. Aceasta echivalează cu 2,6 % din PIB pe an și cu 53 % din investițiile publice naționale preconizate în domeniile sprijinite prin fondurile ESI.

Au fost întreprinse o serie de reforme ca și condiționalități ex ante în domenii care vor beneficia de fonduri pentru a asigura succesul investițiilor. Încă nu s-au realizat reforme în domenii precum:

• achizițiile publice
• investițiile în asistența medicală
• transportul feroviar
• gestionarea deșeurilor și sectorul apei
• ocuparea forței de muncă
• incluziunea socială
• educație
• administrația publică

Planurile de acțiune în aceste domenii ar trebui să fie finalizate până la sfârșitul anului 2016. În cazul în care condiționalitățile ex ante nu sunt îndeplinite până la sfârșitul anului 2016, Comisia poate suspenda plățile intermediare acordate priorităților programului în cauză.

Finanțarea acordată în cadrul noului Fond european pentru investiții strategice (FEIS), al programului Orizont 2020, al Mecanismului pentru interconectarea Europei și al altor fonduri ale UE gestionate direct s-ar adăuga fondurilor ESI.

În urma primelor rude de cereri de proiecte din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, România a semnat acorduri în valoare de 715 milioane EUR pentru proiecte de transport.