Radu Crăciun / Strategia de dezvoltare propusă de Academie – o dezamăgire…

de Radu Crăciun | 10.6.2016 .

radu-craciun-bcr1Guvernul Arabiei Saudite a aprobat acum cateva zile Planul National de Transformare 2020 care isi propune, in linie cu Viziunea 2030, sa detalieze strategia prin care regatul va anula in urmatorii 4 ani dependenta economiei sale de petrol. In acelasi timp, strategia de dezvoltare a Romaniei pe urmatorii 20 de ani propusa de Academia Romana considera (in volumul 1) existenta unor capacitati mari de rafinare si conductele adiacente ca fiind unele dintre punctele tari ale Romaniei.

Mai mult, recomanda (in volumul 2) „stimularea industriei petroliere (mai ales a rafinarii) prin investitii”. Este doar un exemplu care ilustreaza sentimentul acut de… hai sa-i spunem „neadecvare” a acestui document in raport cu vremurile si evolutiile pe care le traim.

Contrar celor vehiculate in spatiul public, aceasta strategie este elaborata doar de Academie, BNR neavand nicio contributie la ea. O echipa a BNR a lucrat intr-adevar la o strategie de dezvoltare in ultima perioada, dar acel document urmeaza sa fie facut public in curand. In ce masura va fi sau nu aliniat cu viziunea Academiei ramane de vazut. Sper ca nu.

Independent insa de aceasta, propunerea spre citire a unui document de aproape 500, da, cinci sute de pagini, pare menita sa descurajeze din start un astfel de demers. Ambitia de a trata la pachet subiecte constitutionale, precum alegerea presedintelui Romaniei, cu strategii de dezvoltare economica, strategii culturale si altele mi se pare neinspirata. Cu cat numarul subiectelor abordate este mai mare si mai divers, cu atat cresc sansele ca planul de actiune sa se dilueze si sa se piarda firul rosu care ar trebui sa ne duca clar si exact in directia dorita. Pentru a fi usor de citit si de pus in aplicare, o strategie de dezvoltare ar trebui sa se limiteze la cateva zeci de pagini. Este un demers absolut fezabil, avand in vedere ca o analiza va demonstra usor ca este nevoie ca doar 10-12 „butoane” sa fie apasate pentru ca economia romaneasca sa se lanseze intr-un cerc virtuos, urmand ca apoi libera initativa si antreprenoriatul local si capitalul strain sa antreneze dezvoltarea tarii.

Am sa dau doar un exemplu al efectului de angrenare pe care un astfel de „buton” il poate avea asupra economiei. Construirea unei infrastructuri rutiere dezvoltate ar duce la urmatoarea reactie in lant: angajarea de forta de munca pentru construirea ei, avand un impact pozitiv si asupra industriei materialelor de constructii; ulterior s-ar accelera investitiile straine si romanesti in zonele defavorizate, pana in acel moment izolate, ducand la scaderea somajului, cresterea cererii de oameni educati, cresterea salariilor si intoarcerea romanilor emigrati din zonele sarace. Presiunea pe angajare ar duce la cresterea numarului de angajati si marirea salariilor, reflectate si in cresterea veniturilor bugetare si reducerea presiunilor pe bugetul de asigurari sociale, cresterea salariului mediu si a cererii. In final, cresterea PIB-ului potential si scaderea presiunilor pe importuri pentru satisfacerea cererii si, credeti-ma, as putea continua inca vreo doua randuri cu consecintele unui astfel de demers legate de un aspect punctual: infrastructura rutiera. Imaginati-va inca 10 astfel de „butoane” si impactul general pe care l-ar avea asupra economiei.

Deci, avand in vedere marimea documentului, da, trebuie sa recunosc, nu am avut rabdarea si nici timpul sa il citesc in intregime. Am preferat sa frunzaresc doar anumite capitole, atat din volumul 1 cat si din volumul 2, care au fost mai apropiate de zonele mele de interes. Iar sugestiile si opiniile gasite acolo au fost suficiente pentru a ma descuraja sa continuu.

Ceea ce frapeaza in primul rand la un document care isi propune sa sugereze o strategie de dezvoltare a Romaniei pentru urmatorii 20 de ani este lipsa unui capitol introductiv care sa descrie cum va arata lumea peste 20 de ani. Care vor fi megatendintele globale din punct de vedere tehnologic, demografic, geopolitic etc. cu care Romania se va confrunta in urmatoarele doua decenii. Pentru ca alinierea la aceste tendinte si, de ce nu, anticiparea lor, va fi cheia succesului pentru noi ca tara. In lipsa unei astfel de viziuni integrate, si nu sectoriale, nu este cred de mirare ca ne vedem stimuland dezvoltarea industriei petroliere si in urmatorul deceniu, cautand in continuare zacaminte petroliere cu metode din ce in ce mai costisitoare, in pofida faptului ca in Europa se inchid din ce in ce mai multe rafinarii si toata lumea vorbeste de sfarsitul epocii hidrocarburilor. Marii producatori de petrol pompeaza din greu de teama ca vor ramane cu petrolul nevandut in pamant, iar noi ne gandim la extinderea pe termen lung, in 2035, a perimetrelor de exploatare a lignitului si huilei…

Faptul ca documentul trateaza cu toata seriozitatea scenariul intrarii in zona euro la 1 ianuarie 2020 (2019 in volumul 1) induce din nou un element de defazare, in conditiile in care in niciun moment recent acesta nu a reprezentat un obiectiv realizabil, cu atat mai putin in ziua de azi. De altfel, continuu sa cred ca aderarea la zona euro ar trebui sa fie doar o consecinta a unei strategii de dezvoltare si convergenta, altminteri riscurile unui soc pentru economia romaneasca fiind foarte mari. Deci sa discuti o aderare la zona euro peste 4 ani intr-o strategie de dezvoltare pentru 20 de ani este o abordare care pare sa puna caruta inaintea cailor.

Al doilea volum mai mentioneaza: „Este necesara o crestere rapida a veniturilor, simultan cu reducerea inegalitatilor…, prin politici de redistribuire si fiscale care sa comprime structura venitului disponibil”, mai spune documentul. Mai direct si simplu spus, „sa luam de la cei cu salarii mari si sa dam la cei cu salarii mici”. Ma gandeam ca un prim pas in sensul cresterii veniturilor ar fi de fapt cresterea gradului de educare si profesionalizare a fortei de munca, pentru ca, in final, sa fie mai bine platita. Din pacate o astfel de conditie nu e mentionata nici in primul, nici in al treilea rand.

Un alt exemplu de inconsecventa a strategiei este cel legat de raportul intre economisire ca sursa de capital autohton si alocare optima a acestuia de catre sectorul privat. Strategia (volum 2) propune in mod foarte corect: „Accentuarea si accelerarea economisirii interne pentru ca procesul investitional sa se faca cu resurse interne.(…) Combinarea eficientei administrarii private cu obiectivele si resursele disponibile ale statului. (…) Transferul catre sectorul privat a cat mai multe din sarcinile de investitii in baza unor reguli si mecanisme transparente. (…) Promovarea implicarii capitalului privat in administrarea si finantarea investitiilor”. O strategie cu foarte mult sens, care se livreaza la pachet, la cateva capitole distanta, cu … nationalizarea pilonului 2 de pensii administrate privat. Cu alte cuvinte, se propune disparitia celei mai importante surse de acumulare de capital autohton de dezvoltare, administrata privat, in scopul acoperirii gaurii produse de nivelul nesustenabil al pensiilor … actuale. Ciudat pentru o strategie care vizeaza urmatorii 20 de ani, nu-i asa? Si pentru ca inconsecventa sa fie cat mai evidenta, tot in raport se mai specifica: „Sistemul financiar din Romania, dominat in proportie de 80% de institutiile de credit (…) dispune de rezerve importante de crestere a gradului de intermediere financiara in perioada 2018-2035 din partea celorlalte componente ale sistemului financiar (IFN, societati de asigurare, fonduri de pensii, fonduri de investitii)”. Parafrazandu-l pe Caragiale: „Curat rezerve importante de crestere, dar desfiintati-le!”

De fapt, raportat la cele de mai sus, volumul 1 pare sa faca o sugestie exact pe dos, adica un fel de administrare publica a banilor privati, cand vine cu  propunerea „exotica” de reducere rapida a rezervelor minime obligatorii ale bancilor si alocarea banilor intr-un fond de investitii financiare national. In treacat fie spus, rezervele minime obligatorii (RMO) sunt o cota din banii deponentilor de la bancile comerciale, sterilizati de catre BNR pentru a nu ramane in piata. Deci un instrument de control al masei monetare. Din acest motiv, indiferent la ce folosesti acei bani, atata vreme cat ei nu mai sunt la BNR, ei nu mai sunt sterilizati si inunda economia, scapand de sub control masa monetara. In al doilea rand, cum poti sa fortezi bancile sa aloce acei bani ai deponentilor plasati cu risc zero intr-un fond de investitii financiare cu risc incert si un management deocamdata anonim? In sfarsit, totul pare o abordare careia cu greu ii gasesc o noima, asa ca ma voi opri aici.

E adevarat ca aceasta propunere nu se mai gaseste in volumul 2 al strategiei, dar a aparut in schimb un alt proiect care face o oferta „atractiva” pentru populatie. Sa isi puna voluntar economiile la bataie pe bursa, investind intr-un fond alaturi de un investitor majoritar de mare „succes”, statul roman, intr-o tara aflata in pragul colapsului financiar: Republica Moldova. Am mai spus-o si o spun si acum inca o data. Sansele unui proiect gandit in felul acesta zunt ZERO. Opinia mea pe aceasta tema o gasiti in „Ultima noapte de iluzii, intaia zi de realism”.

Un ultim comentariu pe care il fac se refera la faptul ca foarte multe dintre tintele de finantare a dezvoltarii se raporteaza la PIB. Ca vorbim de cheltuieli bugetare legate de educatie, de cultura, de investitii si asa mai departe, la fiecare cateva pagini iar apare un % din PIB alocat pe un anumit proiect. Din pacate, eu cel putin, nu am reusit sa gasesc macar o pagina in care sa se vorbeasca de modul in care putem creste, din nou raportat la PIB, veniturile bugetare. Pentru ca nu e posibil sa ai o strategie credibila de dezvoltare cu cheltuieli „europene” raportate la PIB, ignorand faptul ca avem o traditie indelungata a celor mai scazute venituri bugetare din Europa raportate la PIB. Deci, inainte de a trata subiectul dezvoltarii si al cheltuielilor „raportate la PIB”, prima discutie serioasa ar trebui sa fie despre cum iesim din aceasta capcana a unui buget mic si saracacios si cum vom creste veniturile bugetare macar cu 25-30% relativ la PIB. Altminteri, chiar si presupunand ca in final vom produce un document care va avea totusi o viziune coerenta asupra dezvoltarii,  vom sfarsi inevitabil cu inca o strategie de dezvoltare numai buna de pus pe raft, alaturi de cele precedente.

***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensiimai multe analize pot fi citite pe blogul personal

Publicat la data de 10.6.2016 .

3 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN
    11.6.2016, 10:23 am

    1.Avem o alta “strategie” de dezvoltare/crestere economica, in locul unui “proiect national de reconstructie economica si industriala” postaderare – care lipseste de 8 ani.Ea repeta ceeace stim bine de 26 de ani:nevoia de a reconstrui economic si industrial tara, fara a se pune la dispozitia guvernelor viziunea, tehnicile si instrumentarul necesar.
    2.Meritul analizei este de a scoate in evidenta imposibilitatea dezvoltarii bazata pe resurse nationale (bugetare), datorita saraciei bugetare.Autorul constata in mod corect, ca strategia propune obiective pentru a caror realizare nu se ofera resurse de finantare, apelindu-se (in mod teoretic), la un “buget limitat pentru obiective nelimitate”.Pentru realizarea veniturile bugetare (raportate la PIB) necesare sustinerii obiectivelor propuse (aflate mult peste incasarile bugetare actuale), lipsesc “strategiei” orice tehnici sau mecanisme de crestere a incasarilor.
    3.Nu putem identifica o “vina constructiva” tehnica acestei “strategii” de ansamblu a dezvoltarii, cite vreme ea se axeaza doar pe RESURSELE NATIONALE bugetare.Adica nu avem in fata o eroare “teoretica” de constructie a strategiei, ci imposibilitatea practica de a realiza dezvoltarea economica pe baza resurselor nationale.In lipsa resurselor nationale dezvoltarea este blocata din start – putind vorbi de caracterul pur teoretic al unei astfel de strategii.La fel ca strategile anterioare, bazate pe resursele si economisirea nationala – strategia Academiei ramine pur teoretica, punind in evidenta odata in plus, lipsa unui alt/nou model de dezvoltare/crestere economica nationala.
    4.Pina la constructia sau asumarea unui proiect economic national (existent), purtator al unui nou model de crestere/dezvoltare economica bazat pe resure financiare externe (UE si investitorii straini) si interne – in locul celui national clasic, bazat pe resursele nationale, inexistente (in tarile inapoiate economic si industrial ca Romania)- vom avea parte si de alte strategii teoretice.Boala strategiilor teoretice (fie birocratice) de care ne-am molipsit de la UE, va tine multa vreme in stagnare economica Romania…

  2. AC
    13.6.2016, 9:31 pm

    Jurassik Park se pronunta cu privire la viitor…

  3. db
    20.6.2016, 11:19 am

    Inca o data, “studiosii” romani isi arata neadecvarea, ramanand in zona teoreticienilor invatarii pe de rost a manualelor din anii de studiu, cu prea putina deschidere pentru enuntarea propriilor teorii si modele. Exact cum arata invatamantul romanesc, exact asa e si Academia Romana si exact asa e si inovatia romaneasca – invatat pe de rost si copy-paste din literatura de specialitate publicata in tara sau strainatate si analiza serioasa sau inovatie catre zero.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Sistemul ”TVA definitiv”: Noile norme UE pentru creşterea rezistenţei la fraudă

Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a dezbătut marți o propunere a Comisiei Europene privind normele pentru „un sistem de TVA definitiv, pentru...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română