Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

de Mariana Bechir | 26.5.2016 .

cercetaareDiscuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației.

Săptămâna trecută s-a format și un grup de lucru, care cuprinde reprezentanți ai autorităților și ai mediului de afaceri, iar la sfârșitul lunii iunie este așteptat draftul  proiect de lege pentru modificarea Codului Fiscal.

Din grupul de lucru fac parte reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi ai Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare (ANCSI), Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii, ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, precum și persoane desemnate de sindicate și de mediul de afaceri: Coaliţia pentru Dezvoltarea României, Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Camera de Comerţ a României şi Municipiului Bucureşti, Parteneriatul Auto România, Camera de Comerţ Româno-Americană (Am Cham), Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK).

Aceștia trebuie să schizețe rezolvarea pentru două seturi de măsuri și să prezinte, odată cu proiectul modificărilor pe Codul Fiscal, și impactul pe care acestea le vor avea asupra bugetului.

1. Extinderea facilităților și pentru cei care nu au ca obiect de activitate CDI

Extinderea facilităților și pentru firmele care nu au ca obict de activitate CDI

Se dorește extinderea stimulentelor fiscale acordate, prin articolul 20 din Codul Fiscal, deoarece prevederea vizează acum doar institutele de cercetare, nu și firmele care nu au acest obiect de activitate dar dezvoltă proiecte de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.

Pentru creșterea competitivității economiei, facilitățile trebuie să ajungă la companii, să le facă interesate de inovare. În momentul de față, marile companii cu filiale în România sunt reticente în privinţa înființării unor centre de cercetare locală, iar ultimele date privind procentul total al investițiilor făcute de mediul privat în acest domeniu arătau că acestea se cifrează sub 0,5% din PIB.

Proiectul de Ordin de ministru care se discută acum la Ministerul Educației trebuie să definească exact ce este activitatea de cercetarea, cine face cercetarea și cum se determină scutirea pentru acest segment din economie.

În final, ar trebui să se ajungă la o formulare care să le permită să beneficieze de aceste stimulente și firmelor care au doar un departament de cercetare sau numai angajați angrenați în găsirea unor soluții inovatoare.

Ana Dincă, managing partner la audit One, membră în acest grup de lucru, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că “va fi foarte greu de identificat modalitatea de determinare și de cuprindere în lege, în Codul Fiscal și cel de procedură fiscală, cui i se acordă și care este proporția cercetării etc.”

„Discuțiile sunt complicate, deoarece presupun înființarea unui corp profesional, iar acest lucru nu este prea agreat de Ministerul Finanțelor, pentru că este greu de gestionat și presupune o nouă structură structură”, a mai spus Ana Dincă.

Pentru asta, Ministerul Educaţiei a propus Ministerului de Finanţe operaţionalizarea unui Registru de experţi pe domenii de cercetare-dezvoltare, respectiv asigurarea susţinerii logistice pentru activităţile de certificare şi validare a activităţilor de cercetare-dezvoltare.

Registrul de experţi va fi întocmit de Ministerul Educaţiei în urma lansării unei sesiuni de aplicaţii pe platforma BrainMap.

Remunerarea experţilor se va face p ebaza unui mecanism de tip voucher, care va asigura respectarea condiţiilor de competenţă, independenţă şi imparţialitate, potrivit ministerului.

Care sunt stimulentele fiscale existente:

  • reducerea rezultatului fiscal de care pot beneficia contribuabilii, prin deducerea suplimentară, în proporţie de 50%, a cheltuielilor efectuate de aceştia în anul fiscal respectiv, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare
  • amortizarea accelerată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

Deocamdată există un proiect de Ordin de ministru pe care discută grupul format săptămâna trecută, proiect pe care s-au făcut deja unele observații și care poate fi descărcat AICI.

2. Scutiri de impozit pe venit pentru cei din domeniul CDI

Cealaltă măsură pe care o doresc toți cei implicați – institute de cercetare, companii, cercetători – este preluarea modelului aplicat în cazul IT-iștilor, care sunt scutiți de impozitul pe venit.

România nu are destui cercetători, raportat atât la nevoile interne, cât și la standardele inetrnaționale, iar numărul lor a scăzut în permanență.

Se mai dorește astfel atragerea către cercetare a persoanelor tinere, domeniul fiind unul cu personal în vârstă (medie vârstă de peste 50 de ani).

Măsura ar mai putea, în combinație cu alte reforme, să facă România tentantă pentru miile de cercetători care au emigrat în țări cu centre performante și salarii atractive.

Un proiect de acest fel se află deja în Parlament și propune completarea art.60 din Codul Fiscal, care se referă la scutiri aplicate veniturilor.

Documentul prevede că facilitatea se aplică și în cazul angajaților care activează în domeniul inovării și cercetării aplicate. “Cercetarea aplicată reprezintă activitatea orientată spre lărgirea cunoștințelor și spre utilizarea de cunoștințe noi în crearea de noi procese, produse și servicii și în îmbunătățirea lor”, potrivit proiectului.

Publicat la data de 26.5.2016 .

Un raspuns

  1. Floander Emil Petre
    11.7.2016, 9:57 am

    In Stiinta la Creativitate si Cercetare, nu neaparat Universitari sint miezul, (vine cam ca, poti sa inveti tu Fizica sau Chimie sau ori si ce, din scoarta in scoarta pina ajungi sa mergi pe drum si sa vorbesti numai in Fizica sau Chimie, iar poate sa apara orcare, si sa faca revolutie in Fizica, numai prin faptul ca, a citit din Fizica numai ce la interesat pe coloana cu ceea ce din totdeauna avea el mintea ocupata, pe masura substantei din capul lui)
    Ar fi bine daca acesti bani Europeni pusi la steagul Romaniei, ca in sectoarele de Stiinta si Tehnologie, sa nu ramina numai cadouri de bani, facute de cei care au diplome Universitare pentru cei care au diplome Universitare.
    Progresele Tehnico Stiintifice, nu au facut pasi numai cu cei -Noroc ca s-a inventat scoala ca sa aibe cine sa ma invete si pe mine carte pina obtin si eu o diploma Universitara.
    Progresele Tehnico Stintifice au facut pasi si cu cei care, chiar daca nu au avut sau au, multa carte sau deloc, dar pot demonstra ca ei au cercetat cu mintea lor, si au finalizat cu mintea lor un util, cu care apoi a trecut etapele unui Oficiu de Inventii, si au obtinut un Brevet de Inventie, cel putin din respectul pentru Stiinta si Tehnologie, numai pe baza acelui Brevet, este bine sa li se ofere si lor un ajutor daca au proiecte in curs de cercetare, fara sa ii intrebe nimeni, ce studii au sau nu au, si sa se ia in calcul acel Brevet, ca reprezinta persoane care au calitati in aceste sectoare, pentru ca un Brevet al unui Oficiu de Stat Inventii si Marci, nu este un Atestat de muzicant la Chitara, sau un Brevet de marinar, sau de Parasutist, care alea intra la cu totul alte categori.
    Un Brevet de Inventii in multe programe de Cerectare poate a oferit un raspun, sau a complectat un gol in imaginatia unui Cercetator, poate a contribuit in a crea o croiala, sau o certitudine in imaginatia unui cercetator care a citit Brevetele Publicate, sau poate altora le-a dat un impuls ca un material didactic care iti pune idei si nerabdarea, de a te si apuca de treaba.
    In Stiinta si Tehnologie, cine s-a nascut cu mintea ocupata cu imagini ale funtionamentuluì logic de orice natura, acela intodeauna, ca l-au dat parinti la scoala, sau ca nu l-au dat, ca ia placut cartea sau ca nu ia placut, acela fara sa vrea, intodeauna imaginatia lui a mestecat si a aranjat la tot felul de combinatii logice, dispozitive si mecanisme intuitive, pe care nici nu si le poate inchipui un Universitar din categoria lui -Noroc ca sa inventat scola si, am stat cu gura cascata la Profesori ca astfel nu stiu ce ma faceam, pentru ca nici in agricultura nu eram bun sa intuiesc si sa construiesc ceva practic cu care sa-mi usurez munca.
    Si tot acela, cind nu a mai rezistat tentatiei, din instinctul lui a trecut la probe practice transformindu-se in autodidact, lucrind pas cu pas in a-si construi cele necesare, olarul a inceput sa faca oale, lingurarul a luat o bucata de lemn si fara carte a facut o lingura si apoi o unelta, Stirling din interiorul lui, din calitatile lui naturale a transformat in informatie si a adus lumii la cunostinta acel dispozitiv, chiar daca Motorul Stirling este mai mult gratios decit util, sincer sa fiu mie unul nu stiu daca imi venea in cap asa ceva, (tare curios sint ce imagini a avut el pentru prima data in imaginatia sa, care l-au luat de guler si l-au dus la croiala in imaginatie a acelui dispozitiv, privea la vre-un foc, statea in pat si privea cerul printr-o fereasta, nu pot sa imi dau seama, pe cind la Thomas Alva Edison, parca le vad pe toate la ce privea pina a incepe sa croiasca cite ceva in imaginatia lui. Dar de fapt cind ai caracter de patimas al cercetari, si ai dinamul ca material didactic, si insisti cu mintea sa dezasamblezi si reasamblezi si mai faci si probe practice, pina adormi cu ele in gind, si te trezesti cu gindul ca mai merg si alte probe, la vremea anilor respectivi este imposibil sa nu dai de cite ceva nou, dar la Robert Stirling nu stiu nimic, dar sigur stiu ca, Robert Stirling nu s-a inspirat din nici o Universitate, si nici din YahoTube sau forumuri de ale internetului.
    Energia umana de a transforma materia in informatie a fost si este ceva mai mult superioara decit energia umana de a avea capacitatea sa invete din scolile inventate tot de energia superioara.
    In Stiinta si Tehnologie mai valorosi sint cei care stiu sa faca ceva din interiorul lor, si mai utili sint cei care invata de la cei valorosi. (Problema este ca valorosul este nestatornic mai vede si altceva de alte caractere, si de regula moare cam sarac, pe cind utilul se pune pe ce a invatat si eventual perfectioneaza)
    De fapt cam cu toate categoriile de Universitari pe domeniul Tehnico Stiintific, realitatea este cum ca, -Nu ori si cine avea mintea sa cerceteze, si apoi idei sa apara inventii ale Armamentului Nuclear, pe cind acuma Armament Nuclear are si Chinezul, are si Coreanul, are si Musulmanul, adica au aceia care niciodata, dar niciodata, nu ar fi fost capabili sa inventeze asa ceva, apoi si-au tocit coatele prin scolile de Fizica Nucleara, iar acum au si cercetatori in asa ceva, iar in realitate din capul lor, niciodata, DAR NICIODATA nu le fugea mintea sa inventeze nici cea mai mica inventie in domeniu Armamentului Nuclear. Iar acuma, au Licentiati de origine propie, care lucreaza ca Cercetatori in asa ceva.
    Informatia gata creata si apoi cu ajutorul scolilor indesata in cap, poate sa intre in ori ce sac, pentru ca nu este altceva de cit, -Prima data descopera tu roata, si punei si caruta pe doua, si apoi pe patru roti, ca apoi ma tin de carte la scoala inventata din cauza ta, si fac cercetare, pina inventez si eu roaBa pe o singura roata. si daca mai am si bani, o construiesc mare cit un munte si sar putea sa te si calc cu ea.
    La unii cu cit sint mai multe informatii bagate in cap ca intr-un sac pe principiul scolilor, cu atit conexiunile la informatiile create sint si mai multe iar calculele sint mai greoaie, dar intodeauna calculele va face conexiuni numai intre informatiile care au fost create depozitate in Scoli, si apoi transmise mai departe.
    Scoala, modeleaza in unele cazuri pina intr-acolo unde, marginalizeaza mintea sa mestece numai in volumul de informati bagate in minte.
    -Unde am facut eu scoala, se punea accentul mult in ce poti sa excelezi practic, am inceput cu electronica si pistolul de lipit din calasa a doua, nu avem nici buletinul luat si tot reparam la un televizor pe lampi al unui profesor de Limba Rusa, eram prin clasa a sasea cind saream gardul scoli si fugeam sa fac bani la reparat de televizoare pe la cei din afara scoli multi dintre ei prieteni de familie ai Profesorului de Rusa, era o scoala unde ne intilneam cu familiile numai in vacante, si se mai sarea gardul la sfirsit de saptamina. Nu pot sa spun ca pe noi ne-a marginalizat in vre-o disciplina, dar cind am crescut si mi-am luat drumul meu si discutam cu Universitari pe domeniile Tehnice, parca toti cu care discutam, parca vedeau lucrurile batute in cuie, fix ca la carte.
    Mai repede cu o parte din fonduri eu unul asi ajuta, si unul, sau doi sau trei care s-a nascut si a trait numai la munte fara curent electric, fara scoli fara nimic din inventiile oamenilor, si din mintea lui a facut o bicicleta din lemn care funtioneaza, sau un Motor Stirling, sau o Catapulta, sau un Cub Rubic, sau mai stiu eu ce, si se constata ca nu a avut de unde sa copieze nimic pentru a construi, in numele Stiintei si Tehnologiei trebuie sa i se faca avantaje, si nu il lua din zona unde a creat asa ceva, dui acolo in munte, chiar daca este nevoie sa duci numai pentru el, dui si curent electric, si scoala cu doctori ademicieni de unde sa isi ia informatiile de care are nevoie, dui si Laborator invatal sa utilizeze tehnica de laborator si etc, invatal si mecanismul Chimiei, invatal tot ce vrea el sa afle, ca sigur acela este capabil de a cerceta pina creaza si alt tip de material didactic. si este posibil ca sa iti puna pe tava cel mai bun material didactic in momentele in care omenirea are cea mai mare nevoie de acele informatii. Dar nu il lua de acolo sa il introduci in lumea iluziilor, pentru ca il strici, si sigur nu o sa mai funtioneze in parametri lui. Dar nici nu fai experimente pe el, pentru ca nu se mai duce cu imaginatia cit mai spre limita creativitati, si se opreste la modulele pe care constientizeaza ca sint interesante pentru tine.
    Triumful in ceva prin a Cerceta, toata viata mea l-am vazut alfel, si numai pentru o anumita categorie de oameni, tirziu mi-am dat seama ca si in domeniile astea, lucrurile merg …,
    nu le stiu numele la toate si nici nu ma intereseaza numele lui toate, parca mai usor imi este sa gindesc, sa intuiesc, si sa construiesc in imaginatie un alt mecanizm de funcionare logica al lui ceva anume care poarta un nume dat de cineva, chiar daca in imaginatie iti pui elemente luate din inexistent, pe care le asociezi cu figuri de alt aspect ca pe numere aritmetice, module si coloane de numere suprapuse care pe ea logica o aranjeaza ele singure, o aranjeaza pe acea logica a lor in mii si mii de combinatii pina te apuca de guler si te duce ele acolo unde se incadreaza intr-o logica cit mai exzact funtionala. Dar in multe cazuri nu poti ajunge la limita cea mai aproape de exzact, pentru ca, apasat parca de o energie te opresti acolo unde ai tu capacitate de constientizare cum ca iti este util in asta si asta si gata, pentru ca apoi din momentul in care ai intrat sa gindesti la ce iti mai poate fi util ceea ce ai ajuns tu sa iti imaginezi, iti pleca mintea in alta parte, adica in alta sfera a imaginatiei, iti pleaca mintea in partea in care, ce s-ar mai putea face cu ceea ce am ajuns eu sa imi imginez, si de aici in colo incepi sa navighezi prin alta sfera, a cu altul caracter de imaginatie.
    Am scris, am sters si iar am scris, cam o saptamina pina am inchiotorat aceasta epistola, multe sint ne aranjate gramatical, imi cer scuze. stiu ca imi trebuie un Dactilograf, important este sa ai ce sa ii spui sa Dactilografieze pe temele Stiintei si Tehnologiei, In unele cazuri parca, etapa cu etapa imi dicteaza cineva din inexistent, si sincer sa fiu habar nu am cum sa le ordonez, nici in limba mea materna, citeodata vorbesc singur prin casa si ma inregistrez ca sa nu le uit. imi cer scuze pentru gramatica mea, mi-am zis de multe ori ca n-o sa mai scriu nimic pe internet tocmai din cauza asta ca sint unii care rid si poate unii dintre ei habar nu au de multe si mult mai importante lucruri. sincer spun, pe mine unul scrisul ma incurca, mai ales cind vreau sa explic ceva.
    Cu respect Floander Emil Petre.

Lasa un comentariu


România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »