Prețul creșterii spectaculoase / Analiștii: Motorul consumului intern a propulsat creșterea PIB în T1, dar a deteriorat balanţele externe şi se poate gripa

de Adrian N Ionescu | 17.5.2017 .

Sursa: INS

Creşterea neaşteptat de mare a PIB în primul trimestru, de 5,7% an /an, induce îngrijorarea analiştilor privind nesustenabilitatea acesteia, care a dus deja la deterioarea balanţei de plăţi a României şi a balanţei comerciale. Sunt de așteptat efecte negative asupra monedei naţionale şi, respectiv, a deficitului bugetar.

„Problema este cea a dezacordului, a dizarmoniei PIB real față de PIB potenţial”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, pentru cursdeguvernare.ro.

Adrian Vasilescu. consilierul guvernatorului BNR

Avem „o creştere economică cantitativă, nu neapărat şi calitativă, pentru că încă nu am reuşit să avem un surplus de tehnologie în România, care să schimbe calitatea produselor, iar asta afectează calitatea vieții, în cele din urmă”, a adăugat consilierul guvernatorului BNR.

Balanţa de plăţi „exprimă excesul de cerere internă. Este bine să avem creştere de cerere, care determină creşterea producţiei, dar a cui producţie? Dacă producţia internă nu acoperă masa critică de cerere nu mai este bine şi acest fapt afectează echilibrul schimburilor comerciale cu ţările de unde importăm”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Creșterea consumului este cauza principală a faptului că „procesul de accelerare a economiei interne în cadrul ciclului economic post-criză continuă să fie acompaniat de intensificarea deficitelor gemene și de acumularea de factori de risc la adresa stabilității macro-financiare pe termen mediu”, spune un raport al Băncii Transilvania.

Deficitele

Deficitul comercial pe primul trimestru din 2017 a fost de 2,32 miliarde euro, cu 18% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor INS.

În ajunul anunţului INS privind creşterea pe T1 / 2017, Banca Naţională a României atrăgea atenția că, în aceeași perioadă, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost mai mult decât dublu față de T1 / 2016 (690 mil, euro, comparativ cu 314 mil. euro).

„În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 281 milioane euro, balanța veniturilor secundare și balanța serviciilor s-au încheiat cu excedente mai mici cu 317 milioane euro, respectiv cu 19 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 241 milioane euro”, spune un comunicat al BNR din 15 mai.

Totodată, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 3,5% față de 31 decembrie 2016, până la mai mult de 24,2 miliarde de euro, sau 26 % din totalul datoriei externe.

Andrei Rădulescu, senior economist, Banca Transilvania

În acest context, este previzibilă „majorarea costurilor de finanțare în economie în trimestrele următoare, cu impact asupra deciziilor viitoare de investiții și consum. Acest scenariu este susținut și de creșterea costurilor de finanțare în economia mondială, dar și de proximitatea ciclului monetar pe plan intern”, scrie Andrei Rădulescu, senior economist, în raportul Băncii Transilvania.

În sfârșit, presiunile deficitului bugetar se amplifică. Cea mai recentă estimare a Comisiei Europene plasează deficitul bugetar la 3,5% din PIB.

Nesustenabilitate

„Prin urmare, probabilitatea ca economia să decelereze în a doua jumătate a anului curent este în creștere”, adaugă analistul Băncii Transilvania în raportul citat.

Adrian Codîrlașu. președinte CFA România

De altfel, mai toţi analiştii din sistemul bancar se aşteptau la o decelerare a creşterii, iar „anunţul INS a surprins în condiţiile în care analiştii se aşteptau deja la o decelerare a creşterii economice. Până la apariţia detaliilor statistice, putem spune că explicaţia principală este creşterea consumului, ca urmare a politicii fiscale expansioniste, cu efecte defavorabile ale deficitului comercial”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.

Inclusiv administratorii BNR constataseră că „datele statistice disponibile prefigurează o ușoară decelerare a creșterii PIB în trimestrul I 2017, implicând, în condițiile plasării ei peste valorile prognozate anterior, o deschidere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată. Totodată, ele indică consumul privat drept principal determinant al creșterii economice, relevantă din această perspectivă fiind menținerea dinamicii înalte a volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, comerțul auto-moto și din servicii, în intervalul ianuarie-februarie”, consemnează Minuta şedinţei de politică monetară a CA al Băncii Naționale a României din 5 mai.

„Consumul public a continuat să prezinte o contribuție puternică la dinamica economiei în primele trei luni ale anului (datele publicate de Ministerul de Finanțe indică majorarea cheltuielilor publice cu 10,4% an/an, la 58 miliarde lei în T1 2017), pe fondul creșterii subvențiilor, transferurilor și cheltuielilor de personal)”, scrie Andrei Rădulescu în raportul Băncii Transilvania.

Viteze macroeconomice diferite

Consilierul guvernatorului BNR a evitat să  lege nevoia creşterii competitivităţii exporturilor româneşti de cursul monedei naţionale, dar a fost de acord că viteza de îmbunătățire a competitivităţii produselor româneşti este mai mică decât aceea cu care creşte cererea internă.

„Stocurile au avut o contribuție în deteriorare la dinamica anuală a PIB în T1 / 2017, după ce în T4 2016 au atins un nivel record”, remarcă raportul Băncii Transilvania.

Creşterea de competitivitate depinde de investiţii în tehnologie, iar dacă investiţiile din resurse interne nu sunt suficiente, este nevoie de o atractivitate mai mare pentru fluxurile externe.

Recent, BNR a lăsat neschimbată rata dobânzii de politică monetară şi a eliberat o parte din rezervele minime obligatorii în valută, ca un semn al importanţei pe care o acordă finanţării și investițiilor externe.

Totodată, moneda națională s-a depreciat față de euro în primul trimestru cu 0,74% până la 4,5511 lei / euro, un comportament considerat de guvernatorul BNR drept „excesiv de cuminte”. Mugur Isărescu spunea recent că „o mișcare de 1-2%” ar fi exagerat să fie considerată o depreciere.

Obişnuiţi să interpreteze orice declaraţie a guvernatorului băncii centrale ca pe un semnal, operatorii de pe piaţa valutară ar putea uşor să înţeleagă faptul că, dacă pentru aprecierea leului nu mai este „loc deloc de apreciere” , a rămas suficient loc pentru depreciere.

Administratorii BNR au mai sesizat „că aportul formării brute de capital fix ar putea rămâne negativ, deşi în diminuare, date fiind prelungirea declinului construcțiilor inginerești și amplificarea considerabilă a dinamicii construcțiilor de clădiri rezidențiale, posibil stimulată de accelerarea tendinței de majorare a prețului locuințelor. Și contribuția exportului net la dinamica PIB ar putea redeveni negativă în trimestrul I 2017”, potrivit minutei citate.

Pe de altă parte, accelerarea industriei la 7,3% an/an din T1 / 2017 „exprimă redinamizarea fluxurilor investiționale private în economie, după evoluția nefavorabilă din ultima parte a anului 2016. Se poate spune că firmele private au amânat o serie de planuri de investiții până la intrarea în vigoare a măsurilor de runda a doua din Noul Cod Fiscal (eliminarea taxei pe construcții speciale, a accizei suplimentare la carburanți și reducerea cotei generale de TVA de la 20% la 19% începând cu 1 ianuarie anul curent). Reluarea planurilor investiționale este confirmată și de majorarea investițiilor străine directe, cu 26,1% an/an, la aproximativ 1,1 miliarde euro în T1 2017, conform datelor BNR”.

Publicat la data de 17.5.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    17.5.2017, 6:51 pm

    Romania nu are parte de nici o CRESTERE ECONOMICA, ci de CRESTEREA CONSUMULUI, care se adauga la PIB spre a induce in eroare pe necunoscatori.Crestere economica inseamna crestere industriala, noi investitii industrilale si locuri de munca in zona respectiva.Ori asa ceva nu mai exista dupa 2008, cind investitorii au disparut din Romania.Mai departe ne furam caciula singuri, din motive de propaganda politica, spre a sustine ideologic “revolutia bugetara”!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română