Prețul creșterii spectaculoase / Analiștii: Motorul consumului intern a propulsat creșterea PIB în T1, dar a deteriorat balanţele externe şi se poate gripa

Creşterea neaşteptat de mare a PIB în primul trimestru, de 5,7% an /an, induce îngrijorarea analiştilor privind nesustenabilitatea acesteia, care a dus deja la deterioarea balanţei de plăţi a României şi a balanţei comerciale. Sunt de așteptat efecte negative asupra monedei naţionale şi, respectiv, a deficitului bugetar.

„Problema este cea a dezacordului, a dizarmoniei PIB real față de PIB potenţial”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, pentru cursdeguvernare.ro.

Avem „o creştere economică cantitativă, nu neapărat şi calitativă, pentru că încă nu am reuşit să avem un surplus de tehnologie în România, care să schimbe calitatea produselor, iar asta afectează calitatea vieții, în cele din urmă”, a adăugat consilierul guvernatorului BNR.

Balanţa de plăţi „exprimă excesul de cerere internă. Este bine să avem creştere de cerere, care determină creşterea producţiei, dar a cui producţie? Dacă producţia internă nu acoperă masa critică de cerere nu mai este bine şi acest fapt afectează echilibrul schimburilor comerciale cu ţările de unde importăm”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Creșterea consumului este cauza principală a faptului că „procesul de accelerare a economiei interne în cadrul ciclului economic post-criză continuă să fie acompaniat de intensificarea deficitelor gemene și de acumularea de factori de risc la adresa stabilității macro-financiare pe termen mediu”, spune un raport al Băncii Transilvania.

Deficitele

Deficitul comercial pe primul trimestru din 2017 a fost de 2,32 miliarde euro, cu 18% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor INS.

În ajunul anunţului INS privind creşterea pe T1 / 2017, Banca Naţională a României atrăgea atenția că, în aceeași perioadă, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost mai mult decât dublu față de T1 / 2016 (690 mil, euro, comparativ cu 314 mil. euro).

„În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 281 milioane euro, balanța veniturilor secundare și balanța serviciilor s-au încheiat cu excedente mai mici cu 317 milioane euro, respectiv cu 19 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 241 milioane euro”, spune un comunicat al BNR din 15 mai.

Totodată, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 3,5% față de 31 decembrie 2016, până la mai mult de 24,2 miliarde de euro, sau 26 % din totalul datoriei externe.

În acest context, este previzibilă „majorarea costurilor de finanțare în economie în trimestrele următoare, cu impact asupra deciziilor viitoare de investiții și consum. Acest scenariu este susținut și de creșterea costurilor de finanțare în economia mondială, dar și de proximitatea ciclului monetar pe plan intern”, scrie Andrei Rădulescu, senior economist, în raportul Băncii Transilvania.

În sfârșit, presiunile deficitului bugetar se amplifică. Cea mai recentă estimare a Comisiei Europene plasează deficitul bugetar la 3,5% din PIB.

Nesustenabilitate

„Prin urmare, probabilitatea ca economia să decelereze în a doua jumătate a anului curent este în creștere”, adaugă analistul Băncii Transilvania în raportul citat.

De altfel, mai toţi analiştii din sistemul bancar se aşteptau la o decelerare a creşterii, iar „anunţul INS a surprins în condiţiile în care analiştii se aşteptau deja la o decelerare a creşterii economice. Până la apariţia detaliilor statistice, putem spune că explicaţia principală este creşterea consumului, ca urmare a politicii fiscale expansioniste, cu efecte defavorabile ale deficitului comercial”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.

Inclusiv administratorii BNR constataseră că „datele statistice disponibile prefigurează o ușoară decelerare a creșterii PIB în trimestrul I 2017, implicând, în condițiile plasării ei peste valorile prognozate anterior, o deschidere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată. Totodată, ele indică consumul privat drept principal determinant al creșterii economice, relevantă din această perspectivă fiind menținerea dinamicii înalte a volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, comerțul auto-moto și din servicii, în intervalul ianuarie-februarie”, consemnează Minuta şedinţei de politică monetară a CA al Băncii Naționale a României din 5 mai.

„Consumul public a continuat să prezinte o contribuție puternică la dinamica economiei în primele trei luni ale anului (datele publicate de Ministerul de Finanțe indică majorarea cheltuielilor publice cu 10,4% an/an, la 58 miliarde lei în T1 2017), pe fondul creșterii subvențiilor, transferurilor și cheltuielilor de personal)”, scrie Andrei Rădulescu în raportul Băncii Transilvania.

Viteze macroeconomice diferite

Consilierul guvernatorului BNR a evitat să  lege nevoia creşterii competitivităţii exporturilor româneşti de cursul monedei naţionale, dar a fost de acord că viteza de îmbunătățire a competitivităţii produselor româneşti este mai mică decât aceea cu care creşte cererea internă.

„Stocurile au avut o contribuție în deteriorare la dinamica anuală a PIB în T1 / 2017, după ce în T4 2016 au atins un nivel record”, remarcă raportul Băncii Transilvania.

Creşterea de competitivitate depinde de investiţii în tehnologie, iar dacă investiţiile din resurse interne nu sunt suficiente, este nevoie de o atractivitate mai mare pentru fluxurile externe.

Recent, BNR a lăsat neschimbată rata dobânzii de politică monetară şi a eliberat o parte din rezervele minime obligatorii în valută, ca un semn al importanţei pe care o acordă finanţării și investițiilor externe.

Totodată, moneda națională s-a depreciat față de euro în primul trimestru cu 0,74% până la 4,5511 lei / euro, un comportament considerat de guvernatorul BNR drept „excesiv de cuminte”. Mugur Isărescu spunea recent că „o mișcare de 1-2%” ar fi exagerat să fie considerată o depreciere.

Obişnuiţi să interpreteze orice declaraţie a guvernatorului băncii centrale ca pe un semnal, operatorii de pe piaţa valutară ar putea uşor să înţeleagă faptul că, dacă pentru aprecierea leului nu mai este „loc deloc de apreciere” , a rămas suficient loc pentru depreciere.

Administratorii BNR au mai sesizat „că aportul formării brute de capital fix ar putea rămâne negativ, deşi în diminuare, date fiind prelungirea declinului construcțiilor inginerești și amplificarea considerabilă a dinamicii construcțiilor de clădiri rezidențiale, posibil stimulată de accelerarea tendinței de majorare a prețului locuințelor. Și contribuția exportului net la dinamica PIB ar putea redeveni negativă în trimestrul I 2017”, potrivit minutei citate.

Pe de altă parte, accelerarea industriei la 7,3% an/an din T1 / 2017 „exprimă redinamizarea fluxurilor investiționale private în economie, după evoluția nefavorabilă din ultima parte a anului 2016. Se poate spune că firmele private au amânat o serie de planuri de investiții până la intrarea în vigoare a măsurilor de runda a doua din Noul Cod Fiscal (eliminarea taxei pe construcții speciale, a accizei suplimentare la carburanți și reducerea cotei generale de TVA de la 20% la 19% începând cu 1 ianuarie anul curent). Reluarea planurilor investiționale este confirmată și de majorarea investițiilor străine directe, cu 26,1% an/an, la aproximativ 1,1 miliarde euro în T1 2017, conform datelor BNR”.