Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

La obiect

Semnal de alarmă la statistica înmatriculărilor auto: primii din UE la autoturisme, ultimii la camioane și utilitare

Puse cap la cap, ultimele statistici ale industriei auto relevă un trend îngrijorător în ceea ce privește înmatriculările de autovehicule: în România se investește în… Mai mult

30.07.2019

Cronicile

Prețul creșterii spectaculoase / Analiștii: Motorul consumului intern a propulsat creșterea PIB în T1, dar a deteriorat balanţele externe şi se poate gripa

de Adrian N Ionescu 17.5.2017

Sursa: INS

Creşterea neaşteptat de mare a PIB în primul trimestru, de 5,7% an /an, induce îngrijorarea analiştilor privind nesustenabilitatea acesteia, care a dus deja la deterioarea balanţei de plăţi a României şi a balanţei comerciale. Sunt de așteptat efecte negative asupra monedei naţionale şi, respectiv, a deficitului bugetar.

„Problema este cea a dezacordului, a dizarmoniei PIB real față de PIB potenţial”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, pentru cursdeguvernare.ro.

Adrian Vasilescu. consilierul guvernatorului BNR

Avem „o creştere economică cantitativă, nu neapărat şi calitativă, pentru că încă nu am reuşit să avem un surplus de tehnologie în România, care să schimbe calitatea produselor, iar asta afectează calitatea vieții, în cele din urmă”, a adăugat consilierul guvernatorului BNR.

Balanţa de plăţi „exprimă excesul de cerere internă. Este bine să avem creştere de cerere, care determină creşterea producţiei, dar a cui producţie? Dacă producţia internă nu acoperă masa critică de cerere nu mai este bine şi acest fapt afectează echilibrul schimburilor comerciale cu ţările de unde importăm”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Creșterea consumului este cauza principală a faptului că „procesul de accelerare a economiei interne în cadrul ciclului economic post-criză continuă să fie acompaniat de intensificarea deficitelor gemene și de acumularea de factori de risc la adresa stabilității macro-financiare pe termen mediu”, spune un raport al Băncii Transilvania.

Deficitele

Deficitul comercial pe primul trimestru din 2017 a fost de 2,32 miliarde euro, cu 18% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor INS.

În ajunul anunţului INS privind creşterea pe T1 / 2017, Banca Naţională a României atrăgea atenția că, în aceeași perioadă, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost mai mult decât dublu față de T1 / 2016 (690 mil, euro, comparativ cu 314 mil. euro).

„În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 281 milioane euro, balanța veniturilor secundare și balanța serviciilor s-au încheiat cu excedente mai mici cu 317 milioane euro, respectiv cu 19 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 241 milioane euro”, spune un comunicat al BNR din 15 mai.

Totodată, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 3,5% față de 31 decembrie 2016, până la mai mult de 24,2 miliarde de euro, sau 26 % din totalul datoriei externe.

Andrei Rădulescu, senior economist, Banca Transilvania

În acest context, este previzibilă „majorarea costurilor de finanțare în economie în trimestrele următoare, cu impact asupra deciziilor viitoare de investiții și consum. Acest scenariu este susținut și de creșterea costurilor de finanțare în economia mondială, dar și de proximitatea ciclului monetar pe plan intern”, scrie Andrei Rădulescu, senior economist, în raportul Băncii Transilvania.

În sfârșit, presiunile deficitului bugetar se amplifică. Cea mai recentă estimare a Comisiei Europene plasează deficitul bugetar la 3,5% din PIB.

Nesustenabilitate

„Prin urmare, probabilitatea ca economia să decelereze în a doua jumătate a anului curent este în creștere”, adaugă analistul Băncii Transilvania în raportul citat.

Adrian Codîrlașu. președinte CFA România

De altfel, mai toţi analiştii din sistemul bancar se aşteptau la o decelerare a creşterii, iar „anunţul INS a surprins în condiţiile în care analiştii se aşteptau deja la o decelerare a creşterii economice. Până la apariţia detaliilor statistice, putem spune că explicaţia principală este creşterea consumului, ca urmare a politicii fiscale expansioniste, cu efecte defavorabile ale deficitului comercial”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.

Inclusiv administratorii BNR constataseră că „datele statistice disponibile prefigurează o ușoară decelerare a creșterii PIB în trimestrul I 2017, implicând, în condițiile plasării ei peste valorile prognozate anterior, o deschidere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată. Totodată, ele indică consumul privat drept principal determinant al creșterii economice, relevantă din această perspectivă fiind menținerea dinamicii înalte a volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, comerțul auto-moto și din servicii, în intervalul ianuarie-februarie”, consemnează Minuta şedinţei de politică monetară a CA al Băncii Naționale a României din 5 mai.

„Consumul public a continuat să prezinte o contribuție puternică la dinamica economiei în primele trei luni ale anului (datele publicate de Ministerul de Finanțe indică majorarea cheltuielilor publice cu 10,4% an/an, la 58 miliarde lei în T1 2017), pe fondul creșterii subvențiilor, transferurilor și cheltuielilor de personal)”, scrie Andrei Rădulescu în raportul Băncii Transilvania.

Viteze macroeconomice diferite

Consilierul guvernatorului BNR a evitat să  lege nevoia creşterii competitivităţii exporturilor româneşti de cursul monedei naţionale, dar a fost de acord că viteza de îmbunătățire a competitivităţii produselor româneşti este mai mică decât aceea cu care creşte cererea internă.

„Stocurile au avut o contribuție în deteriorare la dinamica anuală a PIB în T1 / 2017, după ce în T4 2016 au atins un nivel record”, remarcă raportul Băncii Transilvania.

Creşterea de competitivitate depinde de investiţii în tehnologie, iar dacă investiţiile din resurse interne nu sunt suficiente, este nevoie de o atractivitate mai mare pentru fluxurile externe.

Recent, BNR a lăsat neschimbată rata dobânzii de politică monetară şi a eliberat o parte din rezervele minime obligatorii în valută, ca un semn al importanţei pe care o acordă finanţării și investițiilor externe.

Totodată, moneda națională s-a depreciat față de euro în primul trimestru cu 0,74% până la 4,5511 lei / euro, un comportament considerat de guvernatorul BNR drept „excesiv de cuminte”. Mugur Isărescu spunea recent că „o mișcare de 1-2%” ar fi exagerat să fie considerată o depreciere.

Obişnuiţi să interpreteze orice declaraţie a guvernatorului băncii centrale ca pe un semnal, operatorii de pe piaţa valutară ar putea uşor să înţeleagă faptul că, dacă pentru aprecierea leului nu mai este „loc deloc de apreciere” , a rămas suficient loc pentru depreciere.

Administratorii BNR au mai sesizat „că aportul formării brute de capital fix ar putea rămâne negativ, deşi în diminuare, date fiind prelungirea declinului construcțiilor inginerești și amplificarea considerabilă a dinamicii construcțiilor de clădiri rezidențiale, posibil stimulată de accelerarea tendinței de majorare a prețului locuințelor. Și contribuția exportului net la dinamica PIB ar putea redeveni negativă în trimestrul I 2017”, potrivit minutei citate.

Pe de altă parte, accelerarea industriei la 7,3% an/an din T1 / 2017 „exprimă redinamizarea fluxurilor investiționale private în economie, după evoluția nefavorabilă din ultima parte a anului 2016. Se poate spune că firmele private au amânat o serie de planuri de investiții până la intrarea în vigoare a măsurilor de runda a doua din Noul Cod Fiscal (eliminarea taxei pe construcții speciale, a accizei suplimentare la carburanți și reducerea cotei generale de TVA de la 20% la 19% începând cu 1 ianuarie anul curent). Reluarea planurilor investiționale este confirmată și de majorarea investițiilor străine directe, cu 26,1% an/an, la aproximativ 1,1 miliarde euro în T1 2017, conform datelor BNR”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.5.2017

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    17.5.2017, 6:51 pm

    Romania nu are parte de nici o CRESTERE ECONOMICA, ci de CRESTEREA CONSUMULUI, care se adauga la PIB spre a induce in eroare pe necunoscatori.Crestere economica inseamna crestere industriala, noi investitii industrilale si locuri de munca in zona respectiva.Ori asa ceva nu mai exista dupa 2008, cind investitorii au disparut din Romania.Mai departe ne furam caciula singuri, din motive de propaganda politica, spre a sustine ideologic “revolutia bugetara”!

Lăsați un comentariu


Europa

Întâlnire Macron – Putin în avanpremiera G7. Franța vrea să fie mediatoare

Adrian N Ionescu

Preşedintele francez Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de mediator între Rusia și grupul celorlalte cele mai puternice 7 țări ale lumii cu excepția Chinei… Mai mult

Stiri

Creștere masivă a importului de electricitate, stimulat de politica guvernamentală: 38% pe primele 5 luni. Tendința continuă

Adrian N Ionescu

România a importat cu 38% mai multă electricitate în primele cinci luni ale acestui an, față de aceeași perioadă similară din 2018, potrivit celui mai… Mai mult

Europa

Polonia ar putea participa la misiunea coordonată de SUA în Golful Persic

Iulian Soare

Polonia ar putea sprijini misiunea internaţională coordonată de Statele Unite pentru protejarea navelor comerciale în Golful Persic, în contextul tensiunilor cu Iranul, a declarat Jacek… Mai mult

Stiri

Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate ONU: noul conflict India – Pakistan

Vladimir Ionescu

Consiliul de Securitate ONU urmează să se întâlnească vineri cu uşile închise, la cererea Chinei şi a Pakistanului, pentru a discuta decizia Indiei de a… Mai mult

Stiri

20.000 de vouchere suplimentare în programul Rabla

Vladimir Ionescu

Românii care vor să caseze mașinile vechi și să cumpere unele noi au la dispoziție, începând din 19 august, un nou pachet de 20.000 de… Mai mult

Stiri

Donald Trump – interesat de cum ar putea SUA să cumpere Groenlanda

Iulian Soare

Preşedintele american Donald Trump şi-a întrebat în mai multe rânduri consilierii dacă este posibil ca Statele Unite să cumpere Groenlanda de la guvernul danez, iar… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Pentru descurajarea actelor ostile în regiunea Mării Negre avem nevoie de o actiune cuprinzătoare şi coordonată la toate nivelurile, inclusiv politic

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, în discursul rostit la ceremoniile de Ziua Marinei, de la Constanţa, că, pentru descurajarea actelor ostile în regiunea Mării… Mai mult