Premierul Ponta ştie că România nu va primi săptămâna viitoare “verde” pentru Schengen. Explicaţiile unei decizii previzibile

de Victor Bratu | 4.10.2015 .

Schengen-2Premierul Victor Ponta a declarat sâmbătă seară că în şedinţa Consiliului JAI de săptămâna viitoare România nu va fi acceptată în Spaţiul Schengen pentru că statele care au mai votat împotriva aderării ţării noastre o vor face şi acum.

România spera ca la această reuniune JAI să fie acceptată măcar “parţial” în Schengen, acordul putând fi aplicat pentru frontierele aerienene. Este un model de care au beneficiat, în 2008, Statele Baltice, Slovenia, Slovacia şi Polonia.

Declaraţia premierului semnifică faptul că această variantă nu mai este de actualitate. Câteva motive evidente, în cele ce urmează.

Anunţul lui Victor Ponta

„Şedinţa JAI e săptămâna viitoare şi ni s-a spus foarte clar- nu există consens! Vă spun mai direct: se votează contra tot de către acele ţări care votau de obicei contra şi atunci nu avea rost să supunem la vot în contextul actual. Anul viitor preşedinţia va fi a Olandei, despre care ştiţi bine ce prietenă a fost cu România pe tema Schengen. O să vedem… Deocamdată, e clar dosarul Schengen, în ceea ce mă priveşte pe mine şi Guvernul, cred că nu are rost să ne mai rugăm prea mult de cineva care nu vrea să ne audă (n: sublinierile aparțin redacției), a afirmat sâmbătă Victor Ponta, aflat într-o scurtă vizită la la Amman, potrivit Agerpres.

De ce i se spune României: Deocamdată, nu!

Intrate în Uniunea Europeană în anul 2007, România și Bulgaria ar fi trebuit, conform înțelegerii inițiale la nivelul UE și în spiritul Tratatului de la Maastricht, să fie primite în zona Schengen în luna martie 2011. De atunci, amânările consecutive s-au datorat, în principal, cauzelor interne legate de atmosfera politică de la Bucureşti şi de situaţia din Justiţie.

Legat de acest ultim aspect, de menţionat că decizia europeană a fost ca România să fie primită în Schengen după două rapoarte MCV favorabile, consecutive.

Astăzi, o recunosc şi oficiali de rang înalt ai UE, România îndeplineşte criteriile tehnice de aderare la Spaţiul Schengen.

Explicaţiile deciziei de la viitoarea reuniune JAI, anticipate de premierul Victor Ponta, au însă câteva cauze externe obiective, dar şi câteva care au depins de atitudinea Bucureştiului :

Criza migraţiei.

Aflate sub presiune crescândă a crizei migranţilor de aproape un an, statele europene membre a Spaţiului Schengen încearcă să se protejeze, adoptând în ultima perioadă decizii greu de imaginat în condiţii normale: în septembrie, Germania a anunţat suspendarea acordului care asigură libertatea de călătorie în interiorul UE, introducând controalele vamale sistematice la graniţa cu Austria.

Tot din cauza numărului foarte mare de migranţi şi nemulţumită că alte state europene nu participă la efortul de primire al acestora, Italia ameninţa în iunie 2015 că va acorda vihze Schengen tuturor migranţilor care ajung în acest stat.

Rezumând, în condiţiile în care sistemul este împins către cota de avarie, statele membre Schengen sunt astăzi foarte puţin dispuse să accepte şi cea mai mică presiune suplimentară.

Pericolul terorist.

Atacurile teroriste care au lovit Franţa în acest an, e vorba de masacrul de la redacţia publicaţiei pariziene Charlie Hebdo şi de luarea de ostatici de la magazinul evreiesc din Vincennes, au redeschis dezbaterile privind modificarea prevederilor Acordului Schengen.

În acest context, temerile europene se leagă atât de faptul că România ar putea intra pe o nouă rută de rută de tranzit către Vest pentru migranţi neverificaţi proveniţi din Siria sau Iraq, precum şi de o eventuală migraţie a cetăţenilor din zona slavă, în contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia generate de criza ucraineană.

Poziţia României în criza migraţiei.

În contextul în care Europa a cerut statelor membre unitate în chestiunea împărţirii poverii migranţilor, oficiali ai statului s-au pronunţat atât împotriva sistemului de cote obligatorii, cât şi împotriva numărului de migranţi rezultat din aplicarea algoritmului conceput de Comisia Europeană.

E drept, poziţia României nu a fost singulară în spaţiul Central şi Est European.

După exprimarea publică a primelor obiecţii de acest tip, surse diplomatice afirmau pentru cursdeguvernare.ro că România încearcă “o negociere”:  refugiaţi contra Schengen.

Esenţial însă: o negociere de acest tip se face cu discreţie. Repetarea continuă a unei poziţii care vine în contradicţie cu aşteptările europene, formulată de atât de mulţi actori (preşedinte, premier, ministru de Externe, vicepremier) are de obicei efecte contrare celor imaginate.

Inconsecvenţa acţiunilor politice.

Niciunul dintre înalţii demnitari ai statului român, niciunul dintre consilierii acestora nu şi-a adus aminte de următoarea declaraţie:

“Să renunţăm la teoria asta totuşi un pic copilărească, cum că ne plecăm în faţa Europei. Nu ne obligă nimeni să ne plecăm, putem să facem ce vrem, dar atunci haideţi să nu ne mai plângem că nu suntem trataţi la egalitate, că nu suntem primiţi în Schengen, că nu avem mai multe fonduri europene. Dacă nu ne interesează Europa şi îi dăm cu flit…

Noi ce vrem, hai să-i dăm cu flit şi după aceea să primim doar avantaje? Nu putem să primim. Când intri într-un club în care oamenii îţi spun că trebuie să fii la costum, cu cravată sau în rochie, poţi să te duci în blugi, dar te dau oamenii afară. Nu poţi să fii şi înăuntru, şi în afară…

Declaraţia îi aparţine lui Victor Ponta. A fost făcută pe 7 aprilie 2013, la Antena 3, premierul explicând decizia care a luat prin surpindere şi PSD, şi media apropiată, de  susţinere a Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia DNA.

De remarcat: chiar Victor Ponta este primul care trebuia să îşi amintească propia declaraţie. Şi este primul care nu acţionează după cum vorbeşte: după ce a anunţat că la următoarea reuniune JAI nu vom primi acceptul intării în Schengen, sâmbătă, la Aman, premierul a anunţat că România va avea o politică mai relaxată în ceea ce proveşte acordarea vizelor pentru Orientul Mijlociu.

“O să analizăm sistemul (de vize- n. red.) şi vreau ca România să fie o ţară primitoare pentru oamenii de afaceri cinstiţi, pentru turiştii care vor să vină în România, sigur, păstrând toate regulile de securitate. […] Noi de multe ori avem condiţii mult mai dificile de vize decât Germania sau Franţa, doar aşa… că o să intrăm în Schengen dacă suntem mai duri. Uite că am fost mai duri şi tot nu am intrat în Schengen şi, sincer să fiu, nu cred că trebuie să ne facem iluzii prea mari în perioada următoare, a spus premierul, citat de Agerpres.

Tandemul cu Bulgaria.

La fel ca în precedentele mari proiecte politice, şi aderarea la Spaţiul Schengen găseşte România legată în tandem cu vecinii de la sud- Bulgaria. Oricât de avansate ar fi fost reformele din România, primirea ţării depind inclusiv de situaţia vecinilor.

România şi Bulgaria nu au avut politici comune în atingerea acestui ţel, fiecare stat acţionând potrivit propriilor interese. De fapt, cândva pe parcursul anului 2014, Bulgaria şi-a schimbat filosofia şi nu a mai dorit aderarea la orizontul 2015-2016, pentru că eliminarea graniţelor cu Grecia nu ar fi făcut decât ca imigranţii ajunşi în statul elen să se reverse peste frontieră.

Nici rezultatele rapoartelor MCV pentru Bulgaria nu erau conforme cu cerinţele europene, dar Sofia a preferat să aibă ca prim obiectiv pregătirea pentru valul de imigranţi.

România a încercat desfiinţarea acestui tandem, însă ideea a fost rapid respinsă şi pe considerente economice: securizarea frontierelor ar fi trebuit extinsă la graniţa de sud (631 km) cu evidente consturi suplimentare.

Justiţie, politică şi chestiuni economice.

Poate cel mai consistent paradox vine la capitolul justiţie: în lupta anti-corupţie, în special DNA a turat motoarele la maximum, înregistrând succese remarcabile. Combativitatea de care dă dovadă sistemul de Justiţie are însă un revers: cancelariile europene au confirmarea amplorii fenomenului şi consideră că este nevoie de timp pentru coborârea indicatorului la niveluri „gestionabile”.

Comparativ cu episoadele din ultimul mandat al preşedintelui Băsescu, atmosfera politică de la Bucureşti este acum „respirabilă”, dar caracterizată de incertitudine pentru viitor.

Chiar dacă nerostite public, şi dciziile majore în plan economic influenţează deciziile politice. Fără a prezenta exemple din trecut, doar unul de actualitate: Olanda trimite semnale de ani buni că este interesată de privatizarea Portului Constanţa, iar România a neglijat cu consecvenţă această chestiune.

Publicat la data de 4.10.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Zapad 2017 – un exercițiu militar care nu e doar un exercițiu

Zapad (”Occident” – în traducere)-2017, descris în Occident drept cel mai mare exercițiu militar al forțelor ruse de la sfârșitul Războiului Rece- în ciuda...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română