Premieră în compararea datelor: PIB-ul României, de la Cuza la Băsescu. Ce și cum l-a influențat

de Marin Pana | 9.11.2012 .

În premieră absolută, au fost date publicității datele privind evoluția Produsului Intern Brut al României în date comparabile de la 1862 încoace.

Datele sunt incluse în lucrarea ”Produsul Intern Brut al României 1862- 2000 Serii statistice seculare și argumente metodologice”, elaborată de Victor Axenciuc cu sprijinul INS și susținerea Băncii Naționale a României.

Din noianul de tabele migălite de autor am selectat evoluția PIB, exprimat în dolari SUA la valoarea din anul 2000 și la paritatea puterilor de cumpărare standard ( ajustat cu nivelul prețurilor), atât în expresia la nivel național cât și ca valoare pe locuitor, pentru a ne putea face o idee asupra modului în care a evoluat nivelul de trai potrivit acestui indicator sintetic ( vezi tabelul ).

Motivul pentru care anul de început este anul 1862 îl constituie faptul că, în mod formal, unirea dintre principatele Moldovei și Țării Românești a avut loc la 24 ianuarie 1862, odată cu instituirea unui Parlament comun. Până atunci, ele aveau un domnitor comun dar funcționau în mod separat din punct de vedere legal.

Se poate observa că primul PIB al României a fost calculat la ceva mai mult de 2 miliarde de dolari ( la valoarea din anul 2000), la proclamarea regatului din 1881 urcase la peste 3 miliarde dolari și a trecut de 6 miliarde dolari la sfârșitul secolului XIX. De remarcat că pragul de 1.000 dolari pe locuitor a fost atins încă din anul 1892 și reiterat în 1900, după reculul la doar 738 dolari în 1899.

Realizarea României Mari a adus în 1920 o creștere a PIB cu circa 50%, până la aproape 12 miliarde dolari, dar și o diminuare de circa 25% a PIB pe locuitor ( cauzată și de distrugerile din timpul războiului), până la 761 dolari/locuitor. Valoare comparabilă cu cea din anul 1879 (!), când PIB/locuitor a fost de 754 dolari/locuitor.

Revenirea peste pragul de 1.000 dolari pe locuitor s-a făcut de-abua în anul 1926 iar avansul până nivelul maxim interbelic de 1.164 dolari atins în 1939 a fost destul de lent. Interesant este că, în pofida crizei din 1929 – 1993, pragul a fost păstrat ( nivelul minim de 1.011 dolari a fost atins în 1932) iar nivelul PIB din 1928 a fost păstrat pe toată perioada crizei.

În 1944, PIB-ul coborâse în apropierea reperului de 10 miliarde dolari iar în 1946, pe fondul secetei a coborât sub 8 miliarde dolari, adică sub valoarea echivalentă din 1914. Odată demarată refacerea economică de după război, evoluția a fost foarte rapidă. PIB/locuitor s-a dublat în 1950 și s-a triplat în 1953, pentru a ajunge aproape de patru ori maimare în 1955, an în care a depășit și nivelul de 40 miliarde dolari.

România a urcat la peste 50 miliarde dolari în 1961 și a intrat în era Ceaușescu cu 70 miliarde dolari, la un PIB/locuitor de aproape 3.700 dolari pe locuitor. Au urmat o serie de cincinale în care progresul pe baza tehnologiilor importate din Occident a fost rapid. Bariera celor 100 miliarde dolari a fost spartă în anul 1970, 150 miliarde dolari în 1975 iar în 1979 ajunsesem deja la 203 miliarde dolari și un PIB/locuitor de aproape 9.000 dolari.

După doi ani de recul, 1982 a marcat revenirea peste pragul de 200 miliarde dolari dar ritmul de creștere a scăzut considerabil, nivelul maxim atins în perioada socialistă fiind plasat în anul 1987, cu aproape 240 miliarde dolari și 10.500 dolari pe locuitor. Evenimentele din decembrie ne-au găsit la nivelul de circa 225 miliarde dolari și 9.700 dolari pe locuitor, după care a urmat o prăbușire rapidă.

În 1992, mai aveam un PIB de doar 168 miliarde dolari, la nivelul anului 1976, iar cuantumul pe persoană era mai jos de 7.400 dolari pe locuitor. Revenirea ce a durat până în 1996 nu ne-a dus decât până la 197 miliarde dolari și 8.700 dolari pe locuitor, pentru ca, urmare a unei noi perioade de criză, să ajungem în anul 2000 la doar 178 miliarde dolari ( similar cu anul cutremurului, 1977) și mai puțin de 8.000 dolari pe locuitor.

Aici se oprește seria statistică riguros calculată în lucrarea amintită și, pentru referință la zi avem numai datele neajustate la valorile transpuse în dolari cu valoarea lor din anul 2000. Astfel, în 2011, PIB-ul a fost de circa 190 miliarde dolari, cu valoarea lor la zi, și un PIB pe locuitor de circa 11.600 dolari ( tot cu valoarea lor la zi).

O interogare pe site-ul usinflationcalculator.com ne dă un dolar 2011 mai slab cu 30,6% decât cel din 2000 ca putere de cumpărare dar nu avem la dispoziție și datele privind evoluția relativă a prețurilor pentru a putea face conversia exactă la paritatea puterilor de cumpărare standard.

Dacă nu am ține cont de această evoluție, am fi tot la 9.000 dolari pe locuitor, dar comparația în timp pentru nivelul de trai nu se poate face direct, deoarece acum se poate cumpăra orice produs sau serviciu pe când înainte de 1989 accesul la diverse mărfuri era mult mai dificil, urmare a lichidării forțate a datoriei externe.

Publicat la data de 9.11.2012 .

18 comentarii

  1. Alex
    9.11.2012, 5:40 pm

    glumesti nu? PIB-ul Romaniei era in 2000 fix 37 miliarde de USD; cum va dat voua 177 mlrd USD?

    • eu
      10.11.2012, 9:14 am

      Depinde de valoarea dolarului la care este calculat. In acest grafic PIB ul este calculat la valoarea dolarului din 2000. In 1962 dolarul are o valoare, cu 10000 de dolari iti cumparai o casa. In 2012 cu 10000 de dolari nu iti cumperi o masina. 😀

      <<>>

    • gheorghitazbaganugh
      11.11.2012, 9:16 pm

      Foarte simplu: calculat în PPP 2010

    • steharel
      11.3.2015, 2:49 pm

      In 2ooo era 37,31 mld $ si nu ar trebui sa fie modificat cu deprecierea dolarului si inflatia din Romania, fiind valoarea de referinta.

  2. Alex
    9.11.2012, 5:40 pm

    mai verificati si datele din alte surse: http://www.contributors.ro/economie/pib-ul-romaniei-1990-%E2%80%93-2011-structura-produc%C8%9Biei-%C8%99i-a-folosirii-acestuia/

  3. mp
    9.11.2012, 10:53 pm

    @ alex:
    Conform tabelului A2, pagina 41, din lucrarea ”Produsul Intern Brut al României 1862- 2000 Serii statistice seculare și argumente metodologice”, elaborată de prof. Victor Axenciuc sub egida Academiei Romane si Institutului de Economie Nationala, Editura Economica 2012, vol.1, ISBN 978-973-709-571-8, valoarea PIB in anul 2.000 a fost de 177.973 milioane dolari SUA la paritatea puterilor de cumparare standard (dolari 2000 ppc)

  4. Alex
    10.11.2012, 12:07 am

    undeva este totusi o greseala; datele CIA arata altceva:
    http://www.indexmundi.com/g/g.aspx?v=65&c=ro&l=en
    Country 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
    Romania 87.4 132.5 152.7 166 155 171.5 181.8 202.2 247.1 271.4 254.4 254.2 270.6

  5. Pro-comunism
    10.11.2012, 10:20 am

    Acuma ca sa fie corect corect tabelul, mai trebuie integrat un calcul. Cat la % din P.I.B-ul global din acel an il reprezenta P.I.B-ul Romaniei. Din ce stiu, P.I.B-ul acesta de 198 din 2011 reprezinta 0.1% din P.I.B-ul global, iar P.I.B-ul de 230 din 1987 reprezenta 5% din P.I.B-ul global. Astazi 5% are Japonia, Germania, etc. Va dati seama la ce nivel eram atunci ?

    • esox
      10.11.2012, 11:50 pm

      aveti si vreo sursa ca in ’87 PIB-ul Ro era 5% din cel global sau doar faceti afirmatii asa…?

      • Unu
        19.12.2012, 10:26 pm

        De curiozitate am cautat (google dupa “pib ro vs global”) si am gasit ca inainte de 89, PIB RO mergea “in faza” cu cel global, iar dupa ’89 … “defazat”. Explicatiile mai bine le dau cei care ar intelge mai mult decat ce percepe oricine vizual din cele doua linii (pib ro vs global).

    • Pro-comunism
      1.1.2013, 12:55 pm

      Am revenit cu date noi, poate faceti un articol. Uitati aici – http://www.economywatch.com/economic-statistics/year/1987/ si apoi http://www.economywatch.com/economic-statistics/year/1980/. Am luat datele din 2011 de pe C.I.A factbook – si avem asa – Romania 186 miliarde/ World – 69 triliarde = Romania are P.I.B de 0,17% din P.I.B-ul global. In 1987, conform economywatch Romania are P.I.B de 57 miliarde/ World – 16 triliarde = Romania are P.I.B de 0,3% din P.I.B-ul global. Anul 1980 (MARE ATENTIE AICI) – conform economywatch Romania are P.I.B DE 45 MILIARDE/WORLD – 10 TRILIARDE = ROMANIA ARE P.I.B DE 2,5% DIN P.I.B-ul global. Ca idee – pe datele CIA FACTBOOK 2011 – CANADA ARE 1,7 TRILIARDE/ WORLD – 69 TRILIARDE – CANADA 2,5% DIN P.I.B-UL GLOBAL. (Germania ar avea 5%) Nu am gasit date, dar pun pariu in ca 1976 (Deci inainte de cutremur), Romania avea 3-4% din P.I.B-ul global. DECI – IREAL !

  6. Popescu
    10.11.2012, 5:42 pm

    Eu m-as uita la un singur lucru: cat era PIB-ul in 1944, la iesirea Romaniei din cadrul Axei, si la cat era in 1964, dupa 20 de ani! In acest interval Romania a purtat razboiul in Vest, pana la 9 mai 1945, a traversat seceta si foametea din 1946-1947, a platit despagubirile de razboi catre URSS!
    Si apoi, as privi la PIB-ul din 1989, cand nu ieseam din nici un razboi, si la cel de dupa 20 de ani! Concluziile cu privire la capacitatea manageriala a clasei politice se impun de la sine! Asa ca nu vreau sa mai aud despre comunistii analfabeti si doctorii in economie si cu MBA nu stiu unde!

  7. Alex
    10.11.2012, 6:03 pm

    Datele prezentate sunt gresite. Va rog verificati-le inainte de a trage concluziile.

  8. totedati
    12.11.2012, 11:54 am

    aceeași concluzie o pot trage și eu! din toate punctele de vedere lovilutia din 1989 a fost o catastrofă multilateral dezvoltată pe toate planurile posibile și imposibile!

    dacă ceașcă a fost împușcat pentru ce a făcut din 1970 pînă în 1989 clasa politică de după 1989 ar trebui trasă în țeapă în mod cît mai lent și chinuită folosind toate tehnicile medievale de tortură cît mai mult timp posibil! scos ochii, jupuit pielea, tăiat degetele scos ungiile și dinții cu maaareee grijă șamd …

    evident în frunte cu ilici și petre roman artizanii direcți ai acestei catastrofe!

    iar cu MBA-urile asasinilor economici care ne-au distrus țara ne putem șterge la cur fără nici un fel de probleme!

    ce sa întîmplat în 1989 a fost nimic altceva decît o lovitură de stat dată de aripa KGB a serviciilor care după aia au continuat distrugerea romîniei cu largul concurs și sprijin al mUE pe fondul unei inculturi funciare a marii majorităti a populatiei vizavi de ce reprezintă în realitate pretinsa orînduire capitalistă superioară

    pînă ne-am trezit din tulbureală și pînă am început să ne readucem aminte ce e ăla capitalism era deja prea tîrziu!

    aripa anti-kgb a serviciilor nici pînă în ziua de azi n-au reusit să se ridice din poziția de KO … de ce? pentru că au rămas setați doar pe anti-KGB! ceea ce e o vulnerabilitate funciară profundă!

    la primul semn de viață băselul marinelul cel bășhinoș și jegos le mai dă un pumn în nas via pretinii de nădejde din KGB și CIA + mUE ( adică BND restul nu contează )!

  9. Alex
    12.11.2012, 12:09 pm

    din cand in cand retraiesc acest moment de uimire: ce memorie scurta au romanii! cat de repede au uitat ca toate alimentele erau pe cartela, ca toti ciupeau, dadeau atentii si PCR (Pile Cunostinte Relatii) functiona peste tot: inclusiv pentru o bucata de salam cu soia; ca nu aveai acces la cultura si nu exista libertate era un moft; sa stai cu chirie simbolica la stat era de vis; sa stai la coada ani de zile pentru o Dacie (daca aveai bani) era ceva comun; sa-ti vezi copii detasati la tara in alt colt de tara era ceva normal! sa-ti rupi coastele pentru un litru de lapte la 5 dimineata era normal; sa te culci pe intuneric ca era curentul luat si in 17 grade ca era frig afara era ceva cotidian! sa mori cu zile ca nu existau nici macar aspirine in spitale.. ce mai conteaza? seringi de unica folosinta? wow – ce inventie in anii 1990; am mai spus-o si mai sus: datele afisate sunt eronate; chiar si asa: este relevant un PPP la niste preturi artificiale? puneti preturile reale si veti vedea drama!

    • Unu
      19.12.2012, 10:03 pm

      Fii sigur ca oamenii nu uita:
      – nu exista un singur om care sa nu munceasca in tara (nici macar putorile nu aveau voie sa nu munceasca)
      – tot ce putea primi omul acela pt. a munci mai bine , primea, incet incet primea inclusiv ..portocale si ..margarina Rama (chestiuni psihologice pt. romani in vremea respectiva, pt. care Iliescu a cheltuit in 1990 si ulima bruma ramasa in vistieria tarii, 3 mld dolari ; ca sa importe masiv portocale pt. burtile clasei muncitoare deschisa consumismului, care va urma)
      – de ce oare se muncea “fortat”, pt. ca trebuia ridicata Romania noastra de la nivelul de tara bananiera (=opincari analfabeti) si sa se creezi infrastructura, sistem de sanatate, de pensii, economie solida care sa sustina toate aspectele dezvoltarii chiar …multilateral
      – si asta cu ajutorul cui ? cu ajutorul americanilor, japonezilor etc. tarilor dezvoltate care importau masiv de la noi, deci ne sustineau sa crestem la un nivel ..multumitor ca natiune europeana
      – si apoi la momentul oportun cand toate de mai sus au ajuns la un nivel potrivit (infrastructura, o generatie cultivata/educata, sector energetic solid, un inceput timid de consumism – vezi magazinele gospodina si alte produse romanesti destinate uzului intern gen ‘societate moderna’)
      – s-a zis: gata constructia Romaniei in ritm alert, sa mai umplem si burtile clasei muncitoare, si sa inceapa sa importe si ei masiv din tarile care i-au sustinut pana atunci (exportam in vremea aia masiv la americani/japonezi/germani etc.)
      – si asta pana cand ..se mai poate , datorita avansului chinezilor / indienilor care invadeaza lumea, cel putin economic si pt. moment

      A se vedea si evolutia “tiranului” Obiang din Guineea Ecuatoriala , care isi construieste tara in mod alert (gen Ceausescu), isi face o noua Capitala nou nouta ultramoderna in mijlocul padurilor, avand relatii economice stranse cu cele mai dezvoltate tari din lume. De ce oare ? pt. ca la un mom dat cand dezvoltarea si educatia tarii este la un nivel suficient sa devina o tinta clara pt. ..relaxarea “despotismului” si sa mai dea/importe si el portocale/Rama/masini occidentale/etc. populatiei.

      • db
        28.11.2016, 12:12 pm

        @Unu – informatii eronate:
        Nu exista 100% cetateni apti de munca angajati, sunteti intr-o eroare de informatie – nici macar in ceea ce ii priveste pe barbatii intre 18 si 60 de ani nu erau 100% angajati – iar femeile din rural erau majoritatea casnice, iar cele din urban cam 20% erau casnice sau munceau sezonier, max. 3 luni pe an. Peste jumatate din populatia tarii traia si lucra la sate, unde locurile de munca permanente erau f. rare, ca si acum. Cei de la tara eventual lucrau in agricultura cateva zile pe an, maxim 3-4 luni, in campaniile agricole. De aceea si avem acum atatea pensii sociale, pentru ca respectivii au contribuit foarte putin la pensii.
        – Dintre “oamenii muncii de la orase si sate” obisnuiti, nimeni nu primea nimic gratis – eventual furau ce produceau in intreprinderile in care lucrau – vorbim ca, asa, ca un mare favor, din cand in cand se gaseau catre acestia si produse pe care privilegiatii vremii le aveau la dispozitie oricand si de multe ori si gratis sau cum? Privilegiatii vremii – de la oras, judet sau nivel national isi trimiteau masinile de intreprindere cu sofer sa care spagile pe care le pregateau cu mare atentie pentru ei directorii de intreprinderi de stat, de la alimente pana la haine sau mobila, pe care nu se platea niciun ban. Daca ma uit mai bine, acum se dau gratis pungi de alimente pentru cei foarte saraci. Si exista programe nationale prin care se dau gratis diverse – cornul si laptele, o masa calda pentru cazuri sociale, nimic dintre astea nu se dadeau gratis pe vremea comunismului.
        – toate schemele de personal din intreprinderi erau supraincarcate de oameni care nu faceau mare lucru dar aveau serviciu, asa ca intreprinderile nu realizau de fapt un profit care sa le permita sa devina cat mai productive. Nu exista intreprindere care sa nu aiba minim 3 telefoniste, 2 casiere care dadeau salariile de doua ori pe luna – restul timpului o frecau – 3-4 dactilografe si o armata de oameni care faceau calcule de mana, trageau la pila de mana si in general vorbind, se faceau ca muncesc. Dotarea intreprinderilor era major axata de scule de mana, inclusiv in fabricile mari, gen Dacia. De aia nu existau produse finite care sa fie “perfecte” toate la fel, pentru ca munca manuala incorporata in produse era enorma. Dacia Pitesti producea cam 70.000 de autoturisme pe an, in 3 schimburi, cu peste 30.000 de angajati. Azi se fac peste 300000 de masini pe an, intr-un singur schimb, cu 10000 de angajati.
        – Exporturile romanesti in tarile dezvoltate erau infime – in SUA nu se exportau nici macar produse agricole, pentru ca SUA are un sistem aparte de a permite importuri de alimente, la niste standarde pe care nu le implineam si oricum, SUA avea o productie agricola extrem de mare de atunci. In Japonia probabil exportam materie prima si nu in vreo cantitate insemnata, in niciun caz.
        – magazinele gospodina erau o mizerie de magazine, cu mancare stricata, care efectiv putea ingrozitor. Era o forma de a “salva” niste materii prime de calitate proasta facand din ele un fel de semipreparate oribile. De altfel, in scurt timp au si devenit si ele tot un fel de hale goale, pentru ca populatia infometata cumpara si gunoaiele alea, pentru ca nu gaseau mai nimic altceva. N-am reusit sa mananc niciodata nimic cumparat de la gospodina, puteau a stricat. De fapt, nici nu reuseam sa intru in magazin din cauza mirosului. In ultimii ani, pana ca si tocanitele de gheare de pui cu piure disparusera si aveau doar peste congelat prajit si imputit. Si acum, date certe, nu vrajelile tale: http://www.digi24.ro/stiri/economie/mitul-exporturilor-romaniei-in-comunism-demontat-de-viceguvernatorul-bnr-326364 http://www.analizeeconomice.ro/2014/10/cinci-mituri-false-despre-economia-de.html

  10. Radu
    5.3.2013, 2:01 pm

    Conform acestui indicator, abia in 2011 am revenit la nivelul de trai din 1987.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5573 lei
4.0641 lei
5.2287 lei

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id