Alegătorii din România au ocazia duminică să ia atitudine față de corupția endemică, cu prilejul alegerilor locale- primul vot popular organizat după protestele de anul trecut care au condus la debarcarea Guvernului Victor Ponta.
O analiză Politico, în cele ce urmează:
Nici ieșirea din scenă a lui Victor Ponta, provocată de tragedia din clubul Colectiv care a fost posibilă din cauza indiferenței autorităților față de reglementările în materie de securitate, nici activitatea prodigioasă a DNA nu au pus capăt corupției.
Parte a problemei o constituie faptul că legislația română nu împiedică persoane acuzate de corupție să candideze pentru posturi publice, așa cum sunt cele peste 3.000 de mandate de primar sau cele peste 8.000 de locuri în consiliile locale, care ”sunt scoase la concurs” pe 5 iunie.
Primarii și consilierii sunt persoaje importante, care ajung să gestioneze cele 30 de miliarde de euro pe care România i-ar putea obține din fonduri europene în următorii ani. Riscul de corupție este înalt: viitorul primar general al Bucureștiului, de exemplu, având de gestionat un buget anual de 900 milioane de euro.
Șase exemple de candidați care intră duminică în alegeri și care ilustrează perfect problemele clasei politice din România, consideră Politico.
Marian Vanghelie, ”primarul poporului”
A fost ales primar al Sectorului 5 pentru prima oară în anul 2000 și a condus această unitate administrativă până în 2015, când a fost arestat sub acuzația de mită și spălare de bani.
Suspendat din funcție și plasat în arest la domiciliu, a anunțat în aprilie, în cursul anchetei, că va încerca să își recâștige postul.
La începutul lunii mai, DNA l-a pus sub acuzare într-un nou dosar, pentru abuz în serviciu. Și dosarul cu semnături pentru susținerea noii candidaturi este verificat, după ce mass-media românești au scris că există suspiciuni de fals de semnătură.
Fostul primar a afirmat că nu se lasă intimidat de acțiunile procurorilor. ”Vreau să arăt că nu îmi este frică de nimeni, numai de Dumnezeu”, le-a spus Vanghelie susținătorilor pe 26 mai.
Vechi membru al PSD, Vanghelie a fost exclus după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale din 2014. A înființat Partidul Dreptății Sociale, al cărui acronim- PDS- poate fi ușor confundat cu cel al vechiului partid în care a activat.
Adrian Severin, europarlamentarul ”amendamente pe bani”
O decizie de condamnare a Înaltei Curți de Casație și Justiție emisă în februarie, ca urmare a faptului că în 2011, când activa la Bruxelles, a cerut bani pentru a introduce amendamente într-un proiect de lege european, nu a fost suficientă pentru a-l opri pe Adrian Severin să intre în competiție pentru fotoliul de primar general al Capitalei.
După 1989, Severin s-a afirmat în România și în strâinătate după ce a ajuns ministru de Externe. A demisionat din PSD în martie 2011, după un reportaj incognito al unor jurnaliști străini, și a fost exclus din Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.
Într-o postare pe blog la fix 5 ani după izbucnirea scandalului de la Bruxelles, Adrian Severin a oferit propria versiune a poveștii, afirmând că a fost obiectul unei tentative de compromitere realiză de agență sub acoperire deghizați în reporteri ai publicației Sunday Times deținută de Rupert Murdoch.
Severin afirmă că va face apel la Înalta Curte. Până atunci, candidează din partea partidului lui Marian Vanghelie la Primăria Capitalei.
”Am creeat acest partid deoarece vrem să luptăm împotriva sistemului care ignoră oamenii săraci, care vrea ca aceștia să fie și mai săraci astfel încât bogații să devină și mai bogați”, a spus Severin electoratului.
Robert Turcescu, un ”jurnalist în dizgrație”
Ani la rând, Robert Turcescu a fost unul dintre jurnaliștii celebrii din România, realizator de talk-show-uri la televiziune și posturi de radio.
În toamna anului 2014, în preajma debutului campaniei prezidențiale, a mărturisit public că a fost agent acoperit al unui serviciu secret. Pe blog a publicat documente care să îi susțină mărturisirea.
Mai mulți politicierni au cerut procurorilor să înceapă o investigație, aceștia refuzând cu justificarea că nici posibila colaborare a lui Turcescu cu un serviciu secret și nici declarațiile sale nu constituie o încălcare a securității naționale.
După o pauză de câteva luni, Turcesu revine cu o televiziune privată, în online. În aprilie, devine candidatul PMP, partid al al fostului președinte Traian Băsescu, la Primăria Generală.
După anunțul candidaturii sale, Turcescu a spus presei că nu a fost niciodată în slujba unui serviciu secret, contrazicându-și astfel propriul anunț din 2014.
”Subiectul este închis din punctul meu de vedere”, a repetat obsesiv Robert Turcescu în cadrul unui dialog purtat la HotNews.
Robert Negoiță, ”omul de afaceri îndatorat”
Primar în funcție al Sectorului 3, cel mai populat sector al Capitalei, a fost în atenția presei mai mult pentru viața amoroasă decât ca politician.
Robert Negoiță se află în fruntea listei cu datornicii la stat, fiind nominalizat în mai de către ANAF cu o datorie de 51 milioane de euro.
A fost pus sub acuzare în aprilie pentru evaziune fiscală, procurorii afirmând că nu a plătit TVA la vânzarea a 1.250 de apartamente construite între 2005 și 2009.
”Această anchetă privește fapte din perioada în care am activat în economia privată, nu are nicio legătură cu activitatea publică curentă”, a declarat presei române.
În mai a afirmat că Fiscul a calculat greșit datoria sa. ”Lucrurile se vor lămuri în instanță”, a declarat negoiță la Realitatea TV, unde a precizat că, dacă suma va fi menținută se va retrage din viața publică.
Negoiță este membru al PSD, fiind ales primar al Sectorului 3 în 2012.
George Scripcaru, ”omul de la munte”
Timp de 11 ani, George Scripcaru a fost primar al Brașovului, fiind arestat în 2015 pentru abuz în serviciu, fiind acuzat de luare de mită.
Procurorii anti-corupție l-au mai acuzat de încheierea de contracte de servicii plătite pentru lucrări neefectuate.
A fost eliberat și plasat în control judiciar iar ancheta încă se derulează. Scripcaru a fost membru PNL, partidul retrăgându-i sprijinul după punerea sub acuzare. Candidează azi independent pentru un nou mandat la Brașov.
Solicitat de Politico să comenteze acuzațiile la adresa sa, Scripcaru a refuzat.
Lia Olguța Vasilescu, ”femeia puternică din Sud”
Unul dintre vicepreședinții PSD, Lia Olguța Vasilescu este primar al Craiovei, al șaselea oraș ca mărime al României.
Ea vizează un nou mandat de 4 ani în ciuda faptului că este acuzată de luare de mită, spălare de bani și foloase necuvenite. Reținută pentru scurt timp în mai, este în prezent cercetată în libertate.
Afirmă că este nevinovată, drept care nu vede de ce să renunțe la primărie. ”România are nevoie de oameni curajoși”, a spus în aprilie la televizor.
Urmărește-ne pe Google News
