Pierdere de competitivitate – ultimul loc la evoluția deficitului comercial: Producția internă nu cuplează la creșterea veniturilor populației

de Marin Pana | 17.2.2016 .

crestere <a class=import export" width="261" height="191" srcset="http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2016/02/crestere-import-export.jpg 280w, http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2016/02/crestere-import-export-104x76.jpg 104w" sizes="(max-width: 261px) 100vw, 261px" />România a înregistrat în 2015 cea mai slabă evoluție a soldului schimburilor comerciale dintre toate statele membre UE care au avut deficit în schimburile comerciale cu exteriorul.

Pierderea de competitivitate față de partenerii externi arătată de înrăutățirea rezultatului din comerțul cu aceștia, a fost distribuită aproximativ similar ponderilor deținute, respectiv două treimi cu statele UE și o treime cu zona non-UE.

Cum stau țările UE – și România printre ele

Evoluția noastră a fost în contratimp atât cu performanța UE 28 cât și a Zonei Euro (EA 19 – cum este abreviată în engleză).

Uniunea a înregistrat față de restul lumii o majorare a exporturilor cu cinci procente, în timp ce importurile au crescut cu doar 2%, ceea ce a dus la o majorare a excedentului comercial de la 13,3 miliarde euro în 2014 la 64,2 miliarde euro în 2015.

Similar, EA 19 a marcat exact aceleași ritmuri de creștere la export și import (5% și, respectiv, 2%), de unde a rezultat un avans al excedentului comercial pentru Zona Euro de la 184,3 miliarde euro în 2014 până la 246,0 miliarde euro în 2015.

Practic, România s-a îndepărtat de Zona Euro din această perspectivă, cu un sold negativ majorat de la 6,1 miliarde euro la 8,4 miliarde euro.

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

De reținut, Cehia și-a finanțat creșterea soldului negativ pe relația non-UE prin majorarea excedentului intra-UE.

Invers, Danemarca a recuperat pe segmentul non-UE trecerea pe minus în realațiile cu partenerii europeni.

Noi am pierdut teren pe ambele fronturi iar asta ne-a trimis pe ultima poziție în Europa, ca înrăutățire a deficitului din schimburile comerciale cu alte țări.

Producția internă nu cuplează la creșterea veniturilor populației

Alăturarea situațiilor existente în țările din regiune și care au un regim valutar similar spune totul despre poziția de ofsaid în care se află comețul exterior românesc.

Mai mult, la noi evoluția a fost semnificativ mai slabă, prin contrast cu Polonia, care a revenit anul trecut pe plus după ce intrase ușor în teritoriul negativ pe anul 2014.

tabel2Din păcate, producția internă nu a cuplat suficient la creșterea veniturilor populației și, de aceea, ne-am situat pe locul patru în UE 28 la ritmul de creștere a importurilor, după Irlanda și imediat în spatele Marii Britanii și a Cehiei.

Spre deosebire, însă, de aceste țări, care au avut fie o creștere superioară a exporturilor, fie un asimilară sau aproape similară, la noi ritmul de creștere a livrărilor către exterior a fost doar la jumătate din cel al intrărilor de mărfuri (vezi tabelul).

tabel3Ca element de culoare, printr-o coincidență foarte interesantă, putem vedea care sunt țările mulțumite cu plasarea ritmului de creștere al exporturilor exact la mijlocul clasamentului european.

Astfel, locul 14, aferent ritmului de 4% înregistrat pe anul trecut, este împărțit de România cu Franța, Italia, Spania și Portugalia, un fel de ligă latină a mediocrității.

Publicat la data de 17.2.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română