Analiză

Deficitul bugetar la 11 luni, cel mai mare din ultimii patru ani

După primele unsprezece luni din acest an, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit ceva mai mare de 10 miliarde lei, echivalent cu -1,21% din… Mai mult

28.12.2017

Analiză

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2017, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal… Mai mult

27.12.2017

Analiză

Consumul individual efectiv al românilor a luat-o înaintea PIB/locuitor – Eurostat ne vede la 61% din media UE

România a ajuns în 2016 la 61% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată cele mai… Mai mult

19.12.2017

Chestiunea

Cu ce? România – de 10 ani ultima din UE la venituri bugetare şi prima la reducerea lor! Problemele punctuale

România a întreprins în perioada 2006 – 2016 cea mai bizară politică a fondurilor publice dintre toate statele europene, potrivit unei analize date publicităţii de… Mai mult

13.12.2017

PIAROM / Capitalul privat românesc față cu cel străin: cine produce, de fapt, valoare adăugată în economie. Și cine o păstrează aici

de Razvan Diaconu 16.2.2017

Patronatul Investitorilor Autohtoni a lansat joi „Capitalul Privat Românesc 2016”, o lucrare care își propune să descrie situația companiilor cu capital privat românesc pe baza datelor din 2015, comparativ cu 2014.

Prima ediție a proiectului a prezentat în detaliu, pentru prima dată în România, situația capitalului românesc între 2008 și 2014.

Datele- o analiză a ZF sprijinită de PIAROM- arată că structura capital românesc versus capital străin se păstrează în 2015. Continuă tendința relevată în ediția întâi prin care profitabilitatea companiilor cu capital românesc este mai mare decât cea a companiilor cu capital străin, distanța între salariile plătite de companiile românești și cele străine se mărește, iar gradul de îndatorare al companiilor românești se micșorează.

”Analiza capitalului privat românesc, a ponderii sale în economie și în sectoare de business este necesară pentru a avea o imagine asupra pârghiilor prin care dezvoltarea economică a României să nu mai fie lăsată la voia întâmplării, ci prin măsuri inteligente recuperarea decalajelor față de Vest să se facă într-un ritm mai rapid”, justifică PIAROM demersul său.

Evoluția afacerilor cu capital românesc – 2015 vs 2014

2015 a fost un an la fel de bun pentru companiile cu capital privat românesc, ca și pentru cele cu capital străin. Per total, cifra de afaceri a celor 480.000 de companii locale care au raportat o cifră de afaceri mai mare decât zero a fost în 2015 de 1.178 mld. de lei, cu 8% mai mare decât în 2014.

Companiile cu capital privat românesc și-au majorat cifra de afaceri de la 509 mld. lei în 2014 la 551 mld. lei în 2015, tot cu 8%.

Numărul de companii cu capital privat românesc a crescut cu 11.000 în 2015 față de 2014, până la 434.000, semn că scăderea TVA și creșterea salariilor au avut un impact pozitiv asupra creării de noi întreprinderi.

Numărul de companii străine s-a redus cu circa 1.000 în aceeași perioadă, până la 37.000. Aceasta înseamnă că investitorii străini care vin își evaluează mai bine oportunitățile de afaceri, iar unii din cei prezenți au ajuns la maturitate.

Profitabilitate istorică în 2015

2015 a fost un an excepțional pentru profitabilitatea companiilor românești. Astfel, cele 434.000 de firme românești au avut profituri nete totale de 40 mld. de lei la afaceri de 551 mld. de lei, adică o rată a profitabilității de 7,2%.

De cealaltă parte, companiile cu capital străin au avut profituri nete totale de 27 mld. de lei la o cifră de afaceri de 580 mld. de lei, iar pierderile nete s-au ridicat la 18 mld. de lei. Aceasta înseamnă un rezultat net de 9 mld. de lei, de 3 ori mai mic decât rezultatul net obținut de firmele private românești, cu toate că la cifra de afaceri este paritate. Raportul între rezultatul net și cifra de afaceri a companiilor străine a fost în 2015 de 1,5%.

Profituri- capital autohton și capital străin

Deși capitalul privat românesc și cel străin își împart în mod aproximativ egal cifra de afaceri, rezultatul net este în proporție de 2/3 în favoarea capitalului privat românesc.

Ca urmare a îmbunătățirii semnificative a profitabilității companiilor cu capital privat românesc în 2015, rezultatul net pe ansamblul economiei a fost de aproape 3 ori mai bun în 2015 decât în 2014, adică a crescut de la 14 mld. lei la 40 mld. de lei.

Aceasta înseamnă o creștere a ratei profitabilității generale de la 1,3% la 3,4%, determinată de profitabilitatea companiilor private românești de 5% și cea a firmelor străine de 1,5%.

Când cifra de afaceri, deci producție totală, crește într-un ritm dublu față de PIB (8%, față de 4%, în 2015), înseamnă că evoluția consumului intermediar este mai rapidă decât cea a producției totale. Astfel, valoarea adăugată brută (VAB) rămasă este mai redusă față de cât ar trebui să fie. Aceasta are o semnificație decisivă pentru că VAB-ul înseamnă profituri și salarii, adică ce rămâne în România.

Salariați

Companiile cu capital privat românesc au făcut în 2015 circa 60.000 de noi angajări, în timp ce companiile cu capital străin și-au diminuat ușor numărul de angajați cu circa 2.000.

Numărul de angajați ai companiilor cu capital privat românesc a crescut de la 2,44 milioane în decembrie 2014 la 2,50 milioane în decembrie 2015. Creșterea numărului de angajați a avut loc în contextul în care numărul de companii cu capital privat românesc a crescut cu circa 11.000 în aceeași perioadă. Companiile românești și-au majorat numărul de angajați cu doar 2% în condițiile în care cifra de afaceri a crescut cu 8%, iar rezultatul net (profituri totale – pierderi totale) s-a dublat în aceeași perioadă.

Companiile cu capital străin, care au cunoscut o creștere similară a cifrei de afaceri de 8% în 2015, au rămas cu aproximativ același număr de angajați, și anume 1,18 milioane de persoane.

Deși companiile străine dețin jumătate din cifra de afaceri din ecomonie, acestea nu angajează decât o treime din numărul total de salariați. Astfel, distribuția celor 3,96 milioane de salariați angajați în companii cu capital privat românesc, străine și de stat este următoarea:

  • 63% companii private românești
  • 30% companii străine
  • 7% companii de stat

Companiile de stat angajau la sfârșitul anului 2015 circa 287.000 de oameni față de 291.000 anul anterior.

Sectoare unde domină capitalul privat românesc

28 de sectoare din economia românească sunt, în 2015, dominate de capital românesc, dar în majoritatea, ponderea firmelor românești este în scădere. Cele mai mari, în ordine descrescătoare, sunt comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul, transporturi, industria alimentară și construcțiile.

Un punct forte al capitalului privat românesc, industria alimentară, indică o scădere a ponderii capitalului privat românesc de la 66% la 59% într-un singur an.

Industria alimentară și agricultura reprezintă împreună un business de 68 de miliarde de lei, adică circa 6% din totalul cifrei de afaceri a companiilor din România și ar putea constitui o pârghie pentru dezvoltarea economiei românești pe baza capitalului privat autohton.

Dinamica trecerii companiilor private românești în proprietatea investitorilor străini, precum și creșterea cotei de piață din sector a companiilor cu capital străin este neașteptat de mare.

Comerțul cu ridicata a rezistat mai bine, în 2015 ponderea companiilor cu capital privat românesc a coborât de la 57% doar până la 56%.

La fel, construcțiile de clădiri sunt încă dominate de români, a căror pondere a scăzut de 80% la  78%. De asemenea, lucrările speciale de construcții, un alt sector important, cu 19 miliarde de lei cifră de afaceri în 2015, rămân dominate de români care și-au redus ponderea de la 80% la 78%.

Top 5 al sectoarelor unde capitalul românesc este predominant este în 2015 compus din:

  • activități de pază (90% pondere capital privat românesc)
  • lucrări speciale de construcții (83%)
  • agricultură (81%)
  • activități profesionale (79%)
  • restaurante (79%)

Top 5 al sectoarelor cu cea mai mare prezență a capitalului străin în economie sunt:

  • rafinarea petrolului
  • fabricarea de autovehicule
  • telecomunicații
  • industria metalurgică
  • fabricarea echipamentelor electrice
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.2.2017

Un raspuns

  1. Radu Limpede
    19.2.2017, 3:25 pm

    WTF !? – Cine pastreaza VAB aici !? Voi cei de la CdG care scrieti acest titlu stiti oare ce e VAB si cum se formeaza ? – SALARIILE si CAS(S) (duble la TNC) sunt parte a VAB !

    Salarii duble la TNC vs Companii Romanesti :

    E vorba si de compunerea Factorilor de Productie. CAPITAL si KnowHow (si Mgm) la greu pt ISD-FDI vs ai nostri.

    Important ca multinationalele (TNC) reusesc sa remunereze mai corect valoarea adaugata atat a factorului MUNCA cat si al celuilalt descris pe langa Capital.

    Daca le ramane Profit mai redus e in primul rand din aceasta cauza si abia la final pentru ca ar ‘repatria profitul” (echivalent cu remunerare Capital, dar nu singur in ecuatie… poate fi si profit reinvestit aici)…

    Studiile PIAROM cum ca TNC ascund profit vs Companii Romanesti sunt PARSIVE si se bazeaza pe faptul ca 999 din 1000 de romani (inclusiv 90% din cei cu studii economice) nu stiu / nu mai stiu cum se formeaza VAB = PIB (dupa agregarea tuturor creatorilor de valoare) intr-o Economie !

    On 17 Feb 2017 12:43, “Radu Limpede” wrote:
    E vorba de compunerea Factorilor de Productie. CAPITAL si KnowHow (si Mgm) la greu pt ISD-FDI vs ai nostri.

    Important ca multinationalele (TNC) reusesc sa remunereze mai corect valoarea adaugata atat a factorului MUNCA cat si al celorlalti 2 descrisi.

    Daca le ramane Profit mai redus e in primul rand din aceasta cauza si abia la final pentru ca ar ‘repatria profitul”.

    Studiile PIAROM cum ca TNC ascund profit vs Companii Romanesti sunt PARSIVE si se bazeaza pe faptul ca 999 din 1000 de romani (inclusiv 90% din cei cu studii economice) nu stiu / nu mai stiu cum se formeaza VAB = PIB (dupa agregarea tuturor creatorilor de valoare) intr-o Economie !

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis, discurs de Ziua Unirii: Guvernanţii au datoria de a fi mai atenţi la cerinţele cetăţenilor

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în discursul susţinut cu prilejul sărbătoririi Unirii Principatelor Române, că “guvernanţii au datoria de a fi mai atenţi la cerinţele… Mai mult

Stiri

Valentin Naumescu / „Ramura de măslin” sau Turcia contra Statelor Unite în nordul Siriei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Operaţiunea militară „Ramura de măslin”, desfăşurată de Turcia în nord-vestul Siriei (regiunea Afrin) are ca obiective oficiale eliminarea „teroriştilor kurzi”, „apărarea integrităţii teritoriale… Mai mult

Stiri

PNL a lansat ”Cartea neagră” a primului an de guvernare PSD-ALDE: Un an pierdut pentru România

Victor Bratu

PNL a prezentat marți ”Cartea neagră” a primului an de guvernare PSD-ALDE, liberalii susţinând că 2017 a fost un an pierdut pentru România, iar campania… Mai mult

Europa

Bulgaria / Fost șef al serviciilor secrete, condamnat la 15 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fost director al serviciilor de informaţii bulgare, Kircho Kirov (foto) a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice în valoare… Mai mult

Europa

România câștigă încă un loc în Parlamentul European – Comitetul pentru Afaceri Constituționale votează azi structura PE post-Brexit

Iulian Soare

După luni de negocieri și confruntarea cu interese naționale divergente, reprezentanții Comitetul pentru Afaceri Constituționale votează marți un proiect care vizează reducerea cu 46 a numărului… Mai mult

Stiri

Declarația 600 – răspunsul ministrului Finanțelor ocolește marea întrebare: rămâne sau nu?

Victor Bratu

În condițiile în care PSD promite să arunce ”colacul de salvare”- adică să proroge termenul de depunere al Declarației 600- fix înainte ca însăși instituția… Mai mult

Stiri

Deciziile Curții Constituționale pe Legile Justiției

Razvan Diaconu

Pe ordinea de zi a şedinţei de plen de marți a CCR s-au aflat mai multe obiecţii de neconstituţionalitate a celor 3 legi ale Justiției… Mai mult