Analiză

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Pedeapsă cu închisoarea pentru întârzieri mari la plata taxelor reținute la sursă și pentru evaziune: Proiect depus de ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor a înregistrat la Senat un poriect pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale și pentru creșterea ratei de colectare la… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Parlamentul UE a desemnat echipa ce va negocia șefia Parchetului European

Parlamentul European și-a desemnat joi noua echipă pentru negocierea, cu Consiliul UE, a poziției de procuror-șef european. Mandatul celor trei europarlamentari este de a obține… Mai mult

12.09.2019

Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

Cronicile

PIAROM / Capitalul privat românesc față cu cel străin: cine produce, de fapt, valoare adăugată în economie. Și cine o păstrează aici

de Razvan Diaconu 16.2.2017

Patronatul Investitorilor Autohtoni a lansat joi „Capitalul Privat Românesc 2016”, o lucrare care își propune să descrie situația companiilor cu capital privat românesc pe baza datelor din 2015, comparativ cu 2014.

Prima ediție a proiectului a prezentat în detaliu, pentru prima dată în România, situația capitalului românesc între 2008 și 2014.

Datele- o analiză a ZF sprijinită de PIAROM- arată că structura capital românesc versus capital străin se păstrează în 2015. Continuă tendința relevată în ediția întâi prin care profitabilitatea companiilor cu capital românesc este mai mare decât cea a companiilor cu capital străin, distanța între salariile plătite de companiile românești și cele străine se mărește, iar gradul de îndatorare al companiilor românești se micșorează.

”Analiza capitalului privat românesc, a ponderii sale în economie și în sectoare de business este necesară pentru a avea o imagine asupra pârghiilor prin care dezvoltarea economică a României să nu mai fie lăsată la voia întâmplării, ci prin măsuri inteligente recuperarea decalajelor față de Vest să se facă într-un ritm mai rapid”, justifică PIAROM demersul său.

Evoluția afacerilor cu capital românesc – 2015 vs 2014

2015 a fost un an la fel de bun pentru companiile cu capital privat românesc, ca și pentru cele cu capital străin. Per total, cifra de afaceri a celor 480.000 de companii locale care au raportat o cifră de afaceri mai mare decât zero a fost în 2015 de 1.178 mld. de lei, cu 8% mai mare decât în 2014.

Companiile cu capital privat românesc și-au majorat cifra de afaceri de la 509 mld. lei în 2014 la 551 mld. lei în 2015, tot cu 8%.

Numărul de companii cu capital privat românesc a crescut cu 11.000 în 2015 față de 2014, până la 434.000, semn că scăderea TVA și creșterea salariilor au avut un impact pozitiv asupra creării de noi întreprinderi.

Numărul de companii străine s-a redus cu circa 1.000 în aceeași perioadă, până la 37.000. Aceasta înseamnă că investitorii străini care vin își evaluează mai bine oportunitățile de afaceri, iar unii din cei prezenți au ajuns la maturitate.

Profitabilitate istorică în 2015

2015 a fost un an excepțional pentru profitabilitatea companiilor românești. Astfel, cele 434.000 de firme românești au avut profituri nete totale de 40 mld. de lei la afaceri de 551 mld. de lei, adică o rată a profitabilității de 7,2%.

De cealaltă parte, companiile cu capital străin au avut profituri nete totale de 27 mld. de lei la o cifră de afaceri de 580 mld. de lei, iar pierderile nete s-au ridicat la 18 mld. de lei. Aceasta înseamnă un rezultat net de 9 mld. de lei, de 3 ori mai mic decât rezultatul net obținut de firmele private românești, cu toate că la cifra de afaceri este paritate. Raportul între rezultatul net și cifra de afaceri a companiilor străine a fost în 2015 de 1,5%.

Profituri- capital autohton și capital străin

Deși capitalul privat românesc și cel străin își împart în mod aproximativ egal cifra de afaceri, rezultatul net este în proporție de 2/3 în favoarea capitalului privat românesc.

Ca urmare a îmbunătățirii semnificative a profitabilității companiilor cu capital privat românesc în 2015, rezultatul net pe ansamblul economiei a fost de aproape 3 ori mai bun în 2015 decât în 2014, adică a crescut de la 14 mld. lei la 40 mld. de lei.

Aceasta înseamnă o creștere a ratei profitabilității generale de la 1,3% la 3,4%, determinată de profitabilitatea companiilor private românești de 5% și cea a firmelor străine de 1,5%.

Când cifra de afaceri, deci producție totală, crește într-un ritm dublu față de PIB (8%, față de 4%, în 2015), înseamnă că evoluția consumului intermediar este mai rapidă decât cea a producției totale. Astfel, valoarea adăugată brută (VAB) rămasă este mai redusă față de cât ar trebui să fie. Aceasta are o semnificație decisivă pentru că VAB-ul înseamnă profituri și salarii, adică ce rămâne în România.

Salariați

Companiile cu capital privat românesc au făcut în 2015 circa 60.000 de noi angajări, în timp ce companiile cu capital străin și-au diminuat ușor numărul de angajați cu circa 2.000.

Numărul de angajați ai companiilor cu capital privat românesc a crescut de la 2,44 milioane în decembrie 2014 la 2,50 milioane în decembrie 2015. Creșterea numărului de angajați a avut loc în contextul în care numărul de companii cu capital privat românesc a crescut cu circa 11.000 în aceeași perioadă. Companiile românești și-au majorat numărul de angajați cu doar 2% în condițiile în care cifra de afaceri a crescut cu 8%, iar rezultatul net (profituri totale – pierderi totale) s-a dublat în aceeași perioadă.

Companiile cu capital străin, care au cunoscut o creștere similară a cifrei de afaceri de 8% în 2015, au rămas cu aproximativ același număr de angajați, și anume 1,18 milioane de persoane.

Deși companiile străine dețin jumătate din cifra de afaceri din ecomonie, acestea nu angajează decât o treime din numărul total de salariați. Astfel, distribuția celor 3,96 milioane de salariați angajați în companii cu capital privat românesc, străine și de stat este următoarea:

  • 63% companii private românești
  • 30% companii străine
  • 7% companii de stat

Companiile de stat angajau la sfârșitul anului 2015 circa 287.000 de oameni față de 291.000 anul anterior.

Sectoare unde domină capitalul privat românesc

28 de sectoare din economia românească sunt, în 2015, dominate de capital românesc, dar în majoritatea, ponderea firmelor românești este în scădere. Cele mai mari, în ordine descrescătoare, sunt comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul, transporturi, industria alimentară și construcțiile.

Un punct forte al capitalului privat românesc, industria alimentară, indică o scădere a ponderii capitalului privat românesc de la 66% la 59% într-un singur an.

Industria alimentară și agricultura reprezintă împreună un business de 68 de miliarde de lei, adică circa 6% din totalul cifrei de afaceri a companiilor din România și ar putea constitui o pârghie pentru dezvoltarea economiei românești pe baza capitalului privat autohton.

Dinamica trecerii companiilor private românești în proprietatea investitorilor străini, precum și creșterea cotei de piață din sector a companiilor cu capital străin este neașteptat de mare.

Comerțul cu ridicata a rezistat mai bine, în 2015 ponderea companiilor cu capital privat românesc a coborât de la 57% doar până la 56%.

La fel, construcțiile de clădiri sunt încă dominate de români, a căror pondere a scăzut de 80% la  78%. De asemenea, lucrările speciale de construcții, un alt sector important, cu 19 miliarde de lei cifră de afaceri în 2015, rămân dominate de români care și-au redus ponderea de la 80% la 78%.

Top 5 al sectoarelor unde capitalul românesc este predominant este în 2015 compus din:

  • activități de pază (90% pondere capital privat românesc)
  • lucrări speciale de construcții (83%)
  • agricultură (81%)
  • activități profesionale (79%)
  • restaurante (79%)

Top 5 al sectoarelor cu cea mai mare prezență a capitalului străin în economie sunt:

  • rafinarea petrolului
  • fabricarea de autovehicule
  • telecomunicații
  • industria metalurgică
  • fabricarea echipamentelor electrice
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.2.2017

Un raspuns

  1. Radu Limpede
    19.2.2017, 3:25 pm

    WTF !? – Cine pastreaza VAB aici !? Voi cei de la CdG care scrieti acest titlu stiti oare ce e VAB si cum se formeaza ? – SALARIILE si CAS(S) (duble la TNC) sunt parte a VAB !

    Salarii duble la TNC vs Companii Romanesti :

    E vorba si de compunerea Factorilor de Productie. CAPITAL si KnowHow (si Mgm) la greu pt ISD-FDI vs ai nostri.

    Important ca multinationalele (TNC) reusesc sa remunereze mai corect valoarea adaugata atat a factorului MUNCA cat si al celuilalt descris pe langa Capital.

    Daca le ramane Profit mai redus e in primul rand din aceasta cauza si abia la final pentru ca ar ‘repatria profitul” (echivalent cu remunerare Capital, dar nu singur in ecuatie… poate fi si profit reinvestit aici)…

    Studiile PIAROM cum ca TNC ascund profit vs Companii Romanesti sunt PARSIVE si se bazeaza pe faptul ca 999 din 1000 de romani (inclusiv 90% din cei cu studii economice) nu stiu / nu mai stiu cum se formeaza VAB = PIB (dupa agregarea tuturor creatorilor de valoare) intr-o Economie !

    On 17 Feb 2017 12:43, “Radu Limpede” wrote:
    E vorba de compunerea Factorilor de Productie. CAPITAL si KnowHow (si Mgm) la greu pt ISD-FDI vs ai nostri.

    Important ca multinationalele (TNC) reusesc sa remunereze mai corect valoarea adaugata atat a factorului MUNCA cat si al celorlalti 2 descrisi.

    Daca le ramane Profit mai redus e in primul rand din aceasta cauza si abia la final pentru ca ar ‘repatria profitul”.

    Studiile PIAROM cum ca TNC ascund profit vs Companii Romanesti sunt PARSIVE si se bazeaza pe faptul ca 999 din 1000 de romani (inclusiv 90% din cei cu studii economice) nu stiu / nu mai stiu cum se formeaza VAB = PIB (dupa agregarea tuturor creatorilor de valoare) intr-o Economie !

Lăsați un comentariu


Stiri

Producția de electricitate – aproape de minimele ultimilor 20 de ani. Hidroelectrica, obligată să acopere problemele sistemului

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica s-a văzut nevoită să crească de aproape trei ori producția în primele ore ale zilei de luni, după ce sistemul energetic s-a apropiat din… Mai mult

Europa

Paradox: Numărul mașinilor diesel a crescut în UE cu 74% față de 2016, când a izbucnit scandalul Volkswagen

Iulian Soare

Numărul autovehiculelor diesel care circulă pe drumurile din Europa a ajuns la 51 de milioane, în creştere cu 74% comparativ cu 2016, anul în care… Mai mult

Europa

Agenția de turism Thomas Cook a intrat în insolvență

Vladimir Ionescu

Thomas Cook, cea mai veche agenție de turism din lume, cu o istorie de 178 de ani, a intrat luni în insolvență, transmite presa internațională.… Mai mult

Stiri

Benny Gantz a obţinut susţinerea pentru formarea unui nou guvern în Israel

Iulian Soare

Partidul israelian ”Lista arabă unită” (Joint List) a decis să îl susţină pe fostul şef al Statului major al armatei, Benny Gantz, pentru formarea unui… Mai mult

Stiri

Avertisment OMM: 2015-2019, cel mai călduros cincinal din istoria înregistrărilor meteorologice

Vladimir Ionescu

Intervalul 2015-2019 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de cinci ani din istoria înregistrărilor meteorologice, începute acum 150 de ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), transmite… Mai mult

Stiri

AmCham România anunță că nu e implicată în organizarea vizitei premierului Dăncilă în SUA

Vladimir Ionescu

Camera americană de comerţ din România (AmCham) nu este implicată în organizarea vizitei premierului Viorica Dăncilă în Statele Unite, potrivit unui comunicat transmis de organizaţie.… Mai mult

Stiri

CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia ar putea beneficia de sprijin pentru plata certificatelor de emisii sub forma unor contribuţii în factura de energie, însă acest ajutor de… Mai mult