După primele zece luni din acest an, bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de aproape două miliarde de lei (0,29% din PIB-ul estimat pentru 2014) și în creștere față de situația la 9 luni. Rezultatul este considerabil mai bun decât în aceeași perioadă a anului precedent, când s-a înregistrat un deficit de 1,21% din PIB.
Un sold pozitiv înainte cu două luni de finalul anului nu s-a mai înregistrat din anii 2006 – 2007 (vezi tabelul). Diferența dintre 2007 și 2014 este că atunci se făceau investiții și nu se plăteau pensii fără acoperire în colectarea contribuțiilor sociale iar acum s-a păstrat majorarea nejustificată a pensiilor de la finalul lui 2008 și nu se mai fac investiții.
Rezultatul a fost obținut aproape exclusiv prin restrângerea cheltuielilor (de la 27,3% din PIB la 26,0% din PIB).
Pe partea de încasări, progresele au fost modeste, cu un spor de doar două zecimi de procent din PIB (de la 26,1% până la 26,3%). De reținut că veniturile fiscale s-au păstrat la 15,7% din PIB, contribuțiile de asigurări au crescut (de la 7% din PIB la 7,1% din PIB) iar veniturile nefiscale s-au diminuat de la 2,3% din PIB la 2,2% din PIB.
Simplificat, în valori nominale, rezultatul bugetului general consolidat după primele zece luni din 2014 s-a îmbunătățit cu aproximativ nouă miliarde și jumătate de lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile au crescut în termeni nominali cu aproape 11 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au avansat (în premieră după luna februarie) cu peste un miliard de lei față de rezultatele din aceeași perioadă a lui 2013.
Practic s-a lucrat cu respectarea nivelului nominal de cheltuieli din anul anterior, de parcă nu am fi avut o lege a bugetului votată în Parlament și ar fi trebuit să ne ghidăm cheltuielile după cele din anul anterior.
Fapt pozitiv, majorarea veniturilor bugetare s-a produs și în termeni reali cu 5,3% (adică ajustat cu inflația medie anuală de 1,2% la o creștere nominală de 6,5%), peste creșterea PIB consemnată în prima jumătate a anului (+2,6%).
Pe partea de cheltuieli, diminuarea localizată pe zona cheltuielilor de capital s-a înjumătățit față de luna precedentă (-13,4%) iar cea a proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă a ajuns la o valoare cu o singură cifră (-8,1% în termeni nominali).
Au scăzut semnificativ ca pondere în PIB sumele alocate pentru proiecte cu finanțare rambursabilă ( de la 0,4% la 0,2% din PIB sau -41,5% în termeni nominali).
Cea mai mare reducere în termeni de PIB s-a înregistrat la cheltuielile de capital, urmată de asistența socială și cheltuielile cu personalul bugetar. Subvențiile s-au păstrat la același nivel iar dobânzile achitate în contul datoriei publice s-au diminuat ușor.
De remarcat excedentul de aproape 0,3% din PIB menținut la bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale (date fiind necesitățile comunităților locale și imperativul de a angaja lucrări astfel încât să mai fie timp pentru finalizarea lor). Acesta s-a majorat de două ori și jumătate, de la 804,3 milioane lei după primele 10 luni din 2013 la 1.947,3 milioane lei după primele 10 luni din 2014. Adică aproape exact excedentul consemnat per total buget consolidat al statului.
Pe partea celorlalte bugete importante în structura bugetului general consolidat, odată cu reducerea CAS la angajator, s-a diminuat gradul și așa relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (71%) și s-a păstrat nivelul de 83% la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate.
Soldul negativ pe ambele bugete a însumat în primele zece luni un deficit primar de 2,1% din PIB, care a trebuit compensat prin subvenții de la bugetul de stat. Astfel, colectările insuficiente la bugetul asigurărilor sociale au necesitat subvenții de la bugetul de stat de peste 11 miliarde lei pentru a se asigura plata pensiilor. Alte 2 miliarde de lei au acoperit (nu în totalitate) necesitățile din sectorul sanitar.
Prin acest mecanism, în fapt, pensionarii își achită singuri o parte din pensie, iar asigurații din sistemul sanitar contribuie suplimentar față de sumele declarate transparent, prin impozite majorate excesiv. Deoarece banii colectați cu destinație precisă nu ajung, taxele sunt majorate artificial în alte domenii, pentru a avea de unde să se facă transferuri de la bugetul de stat către pensii și sănătate.
Subvențiile care au trebuit date către aceste domenii prin mecanismul descris mai sus au fost cauza directă a deficitului consemnat la nivelul bugetului de stat (care reprezintă ceva mai puțin de jumătate din bugetul general consolidat). Acest deficit a fost de 5.769,5 milioane lei sau 0,9% din PIB după primele zece luni ale anului în curs.
