La obiect

Digitalizarea companiilor: Managerii văd beneficiile, dar nu și pericolul amânărilor. Majoritatea firmelor – nepregătite pentru provocările viitorului

Jumătate din managerii companiilor românești viabile nu consideră că transformarea digitală este cea mai mare prima prioritate a strategiei lor. Și, în marea lor majoritate,… Mai mult

09.07.2018

Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Pe cine păcălim? Problemele de aritmetică elementară din Programul de convergenţă 2017 – 2020

de Marin Pana 9.5.2017

Există numeroase definiţii posibile pentru indicatorul output gap, dar una simplă ar fi aceea că Output Gap reprezintă diferenţa dintre PIB realizat şi PIB potenţial, reflectând deviaţia economiei de la nivelul care implică echilibrul.” (Definţie preluată din articolul ”Analiza Stabilităţii Macroeconomice folosind Indicatorul Output Gap”, Revista Română de Statistică nr. 2/2013.)

Am încercat să verificăm această relaţie între PIB realizat, PIB potenţial şi Ouput Gap în Programul de Convergenţă 2017 – 2020 dat publicităţii la finele săptămânii trecute pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Dacă pentru anul 2018, diferenţa este minimă, de numai o zecime de procent, pentru anii 2016, 2017, 2019 şi 2020 apar discrepanţe semnificative între valorile trecute în Program şi cele rezultate prin aplicarea definiţiei teoretice.

De exemplu, pentru anul în curs, Programul de Convergenţă prezintă un Output Gap încă uşor negativ, de -0,1% ( Tabel 4 – Contribuţia factorilor la creşterea PIB potenţial, pagina 17-18), în pofida faptului că datele prezentate de alte instituţii arată că suntem deja în domeniul pozitiv al acestui indicator înainte de mijlocul anului. Totuşi, din propriile date oferite de Finanţe în baza datelor preluate de la Comisia Naţională de Prognoză, rezultă un ecart de +0,7%.

Diferenţe majore apar pentru 2019 şi 2020, unde valoarea prezentată în tabelul menţionat mai mai mare decât cea care ar rezulta teoretic. Precizăm că valorile realizate sau estimate a fi realizate pentru creşterea economică, din care se scade PIB-ul potenţial pentru a obţine Output Gap-ul, sunt exact cele din Tabelul 5 de la pagina 18 din acelaşi Program de Convergenţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Pe cine și cum (ne) păcălim

Cu toată bunăvoinţa pentru eventuale erori umane întâmplătoare, am căutat şi valorile pentru PIB potenţial pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză. Aici am găsit, în cea mai recentă lucrare publicată, Prognoza de primăvară 2017, următoarele valori:

Interesant lucru, pentru intervalul 2016-2019 valorile coincid cu valorile pe care le-am calculat pe baza definiţiei clasice şi nu cu valorile prezentate în Program iar pentru anul 2020 nu mai seamănă nici o valoare cu alta. Ceea ce reprezintă o incoerenţă logică în sine.

Una peste alta, rezultă că avem trei seturi de date care nu au fost corelate între instituţii ale aceluiaşi Executiv şi nici cu teoria economică.

Ceea ce nu e de joacă pentru un document oficial transmis la Bruxelles, fie şi din perspectiva credibilităţii respectării programului economic asumat.

Poate că ar fi utilă o corelare a acestor date publice, care nici nu sunt chiar atât de greu de înţeles sau de verificat. Fiind vorba ori de erori de aritmetică elementară ori de faptul că s-a lucrat pe porţiuni din programul economic cu alte valori de creştere economică şi/sau PIB potenţial ( care ar explica rezultatele aritmetice simple), cu consecinţele de rigoare asupra posibilităţilor de transpunere în practică a acestuia.

Varza cifrelor: când productivitatea îți coboară creșterea PIB pe 2017 cu picioarele pe pământ. La 4,4%

În fine, dar nu în ultimul rând, structura PIB potenţial prezentată în Programul de Convergenţă ridică o serie de semne de întrebare ( inclusiv pentru Comisia Europeană, care vede o medie a PIB potenţial mai mică cu un procent, adică 3,8% faţă de 4,8% pentru anii 2017-2018, considerând exagerată dinamica formării brute de capital fix în prognoza naţională, care ar urma să treacă de la, atenție, -3,3% în 2016 la seria fulminantă +6,9%, +7,9%, +8,4%, +8,6% între 2017 şi 2020).

Dincolo de valorile atribuite pe componente (unde PTF este productivitatea totală a factorilor de producţie şi reprezintă pariul riscant de care depinde în cea mai mare parte nivelul relativ ridicat de creştere economică), interesează ce rezultă în coloană ultimă, pe care am adăugat-o pe baza relaţiei teoretice amintită la început.

Dacă ar fi aşa, din nou valorile de creştere economică diferă faţă de cele prezentate oficial, cu numai 4,4% în loc de 5,2% pentru anul în curs, dar cu atingerea unor valori de 6 sau peste 6 procente anual în 2019 şi 2020.

De fapt, estimarea făcută pe baza factorilor de producţie ( muncă, capital şi productivitate) să se realizeze în practică (valorile marcate cu roşu pe verticală pentru intervalul 2017 – 2020) ar trebui să coincidă cu cea prezentată în Prognoza de primăvară 2017.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2017

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    10.5.2017, 4:06 am

    Articol:,,…considerând exagerată dinamica formării brute de capital fix în prognoza naţională, care ar urma să treacă de la, atenție, -3,3% în 2016 la seria fulminantă +6,9%, +7,9%, +8,4%, +8,6% între 2017 şi 2020).”

    Mda…poate fi considerată ca fiind exagerată. De fapt, chiar subscriu aprecierii. Dar avem un exemplu. Nu îndepărtat. Deloc îndepărtat. 2014: -3,1%/2015: +8,4%. (vezi pag.22):

    http://bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=24992&idInfoClass=1182

    Sau, alt exemplu: 2015: +8,4%/2016: -3,3%. Acel -15% din trim.IV e penultima cireaşă de pe tortul economic al lui 2016.Desigur unul cu foarte multă frişcă. vezi:

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/invest_tr4r16.pdf

    Cine să fi băgat de seamă? Ultima: evaziunea/colectarea TVA. Aflăm prin vara-toamna lui 2018.

    Titlul? Corect! Pe cine păcălim?

  2. Vladimir
    19.5.2017, 11:29 am

    Datele din tabele sunt prezentate ca si rate de crestere, din acest motiv ele nu se aduna. Pentru ca identitatea respectiva sa se verifice, este nevoie de datele in nivel, nu de variatia acestora.

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR recunoaște dreptul de ședere al unui soț care nu are cetățenia română și este căsătorit cu un român de același gen

Vladimir Ionescu

Statul trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre soți/soațe este cetățean UE. Este decizia pronunțată… Mai mult

Stiri

Legea manualului școlar este neconstituțională

Vladimir Ionescu

Legea manualului școlar, care instituia practic un monopol pe piața de profil, este neconstituțională, a decis miercuri CCR, cu unanimitate de voturi. Printre altele, Curtea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a amendat Google cu 4,34 miliarde euro pentru practici ilegale legate de dispozitivele Android

Iulian Soare

Comisia Europeană a amendat Google cu 4.34 miliarde euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE – din 2011, compania a impus restricții ilegale producătorilor de… Mai mult

Stiri

Legea de înfiinţare a Fondului Suveran e neconstituţională – decizie CCR

Adrian N Ionescu

Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost declarată neconstituţională. Preşedintele Curții Consituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, a anunțat miercuri… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă şi preşedintele Iohannis au discutat, anunță Guvernul, pe tema preşedinţiei române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis au discutat miercuri pe tema Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte stadiul pregătirii… Mai mult

Europa

BCE: Un eșec al reformării EURIBOR poate crea probleme sistemice. Termenul 1 ianuarie 2020 este prea aproape

Iulian Soare

Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că lipsa de implicare a băncilor în eforturile de reformare a sistemului indicilor dobânzilor interbancare EURIBOR, ar putea duce la… Mai mult

Europa

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat… Mai mult