Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

O treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparțin României: un eșec de 1,64 miliarde de euro

de Victor Bratu , 21.3.2018

Cei doi lideri politici aflați la guvernare în 6 din cei 9 ani din intervalul 2007 – 2016, perioadă în care România a pierdut o treime din totalul pierdut de întreaga Europă

Comisia Europeană a transmis marți seară Parlamentului European o informare privind Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013.

Potrivit datelor Comisiei, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din precedentul cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro.

Din această sumă, România contează cu 1,64 de miliarde de euro, adică peste o treime a fondurilor dezangajate.

Potrivit datelor oficiale transmise cursdeguvernare.ro de către europarlamentarul român Siegfried Mureșan, România a pierdut:

Din Fondurile de Coeziune

  • 540, 5 milioane euro proiecte de Transport
  • 163,7 milioane euro proiecte de Mediu

Din Fondul de Dezvoltare Regională

  • 257,8 milioane euro proiecte Dezvoltare Regională
  • 17,5 milioane euro proiecte pentru Competitivitate Economică
  • 123,7 proiecte de Transport
  • 264,8 milioane euro proiecte de Mediu

Din Fondul Social European

  • 276,1 proiecte pentru Resurse Umane

Cât au pierdut alte țări fost comuniste

Din datele Comisiei reiese că toate statele membre au sume dezangajate, dar o comparație merită făcută pentru relevanță:
  • Polonia înregistrează un total de 353.409 euro pierduți.
  • Bulgaria are sume dezangajate de 240,7 milioane euro.
  • Ungaria a pierdut  27,9 milioane euro.

România a pierdut 1,64 miliarde de euro

Dezangajările reprezintă fondurile europene alocate țărilor membre pentru exercițiul 2007-2013, care au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită calculat după formula n+3, adică 31 decembrie 2016.

(Descărcați AICI situația cumulativă, pe țări, la nivel european)

Precizare importantă: Situația prezentată de către Comisia Europeană nu ține cont de așa numita procedură a fazării proiectelor. Pentru a nu fi puse în situația de a returna fondurile europene cheltuite în proiecte care nu au putut fi finalizate, din diverse motive, în termen, stalele membre au solicitat, iar Comisia a aprobat, ”mutarea” acestor proiecte în următorul exercițiu.

Singura condiție impusă: banii pe proiecte ”vechi” sunt plătite din sumele alocate în noul exercițiu, deci statele pierd în realitate bani.

În cazul României, Guvernul Ponta a solicitat fazarea a:

  • 41 de proiectre pe Mediu, finanțare UE de 785,1 milioane euro
  • 37 proiecte de Transport, finanțare UE de 2,01 miliarde euro
  • 6 proiecte pe Competitivitate, finanțare UE de 210,5 milioane euro

S-ar fi putut face integral autostrada Pitești-Sibiu

”Datele publicate de Comisia Europeană legate de fondurile dezangajate în precedentul exercițiu bugetar arată că România a câștigat detașat titlul de țara europeană cea mai prost guvernată.

Vina o poartă, într-o mai mică sau mai mare măsură, toate guvernele care au fost la putere în cei 9 ani în care puteam cheltui banii, adică 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2015, începând cu Guvernul Tăriceanu care știa încă din 2006 că trebuie să pregătească lansarea autorităților și sistemelor de management, precum și a programelor operaționale aferente absorbției fondurilor europene, dar a întârziat nepermis de mult demararea lor.

Deși majoritatea programelor operaționale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană.

Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbției fondurilor structurale pentru anii 2007 și 2008, când Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministru.

Cei doi ani irosiți au contribuit semnificativ la pierderea celor 1,64 de miliarde de euro. Cu acești bani, România putea construi peste 160 de kilometri de autostradă sau putea reabilita 150 de kilometri de cale ferată, cunoscut fiind că România este astăzi țara unde trenurile circulă cu aceeași viteză ca în secolul 19; puteam, cu aceeași bani, să construim 10 spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri”, afirmă Siegfried Mureșan.

Siegfried Mureșan sesizează însă că marea problemă a guvernanților români este aceea că nu trag învățăminte din experiența anterioară.

„Vedem astăzi că aceleași greșeli care au dus la pierderea fondurilor europene în precedentul exercițiu bugetar sunt repetate și în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020.

Astfel, Guvernul României a finalizat acreditarea autorităților de management de abia în a doua parte a anului trecut, adică după 3 ani și jumătate de la demararea actualului cadru financiar. Fără aceste autorități de management nu se pot face atrage fondurile europene.

În plus, nu sunt nici în prezent îndeplinite în totalitate condiționalitățile ex-ante prevăzute în Acordul de parteneriat 2014 – 2020, dintre România și Comisia Europeană. Condiționalitățile ex-ante reprezintă măsuri de pregătire a legislației și a instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. În cazul în care nu îndeplinim aceste condiționalități, Comisia Europeană poate suspenda temporar programele operaționale de finanțare aferente condiționalităților neîndeplinite.

Așadar, riscăm să pierdem din nou miliarde de euro din fondurile europene alocate României dacă autoritățile nu dau dovadă de mai mult interes și nu fac mai mult pentru a absorbi acești bani. În plus, este foarte important ca, până în anul 2020, să dovedim că putem gestiona absorbția fondurilor europene.

Numai în felul acesta putem convinge statele membre net contributoare la bugetul UE că România merită același nivel ridicat al fondurilor europene și după 2020”, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.3.2018

5 comentarii

  1. Romeo
    21.3.2018, 10:12 pm

    Dacă sunt și nerambursabile atunci pedeapsa cu moartea ar fi cea mai ușoară pentru ei în loc să fie torturați pentru ”genocidul” economiei românești.

  2. Barboss
    22.3.2018, 11:04 am

    Presupun ca toata lumea stie: Nu absorbtia si dezvoltarea sunt miza Bucurestiului. Utilizarea fondurilor europene este metoda de influenta si parghie politica. Daca banii nu ajung la cine trebuie … mai bine sa nu ajunga deloc. Ca doar nu o sa permita finantarea rivalilor. Rivalii sa faca ciocu’ mic. Iar cine primeste, sa stie exact cui trebuie sa-i multumeasca, ca altfel … e nasol de tot! Chestiunea cu dezvoltarea este pentru alte tari si pentru naivi.

    • Observator subiectiv
      23.3.2018, 2:38 pm

      Asa e si asa va fi, cata vreme tara e populata de analfabeti, iar acestia pot sa si voteze. E vital ca invatamantul sa fie distrus, pentru a perpetua si amplifica numarul acestora.

  3. Gabi
    2.4.2018, 8:59 pm

    comentariile anterioare includ fiecare un crampei de adevar. insa realitatea este alta: la orice investitie (oricat de mica) se pune intrebarea “dar leul meu unde-i?”. cum la fd eu tip grant controlul este f riguros si ptr orice anomalie risti sa dai ban’ inapoi, nu se poate deci mismaii nimic, deci ptr toata lumea este mai bine sa nu se faca nimic, riscul este zero, se asteapta fondurile nationale, acolo controlul este lejer (doar ai nostrii sunt la guvernare!), toata lumea este multumita, ne multumim cu putin facem si mai putin.

  4. Gelu
    29.4.2018, 7:45 am

    Daca cititi atent vedeti si perioada 2007-2013! Oare cine a fost la putere? Nemernicul de Basescu cu sleahta lui de hoti PDL! Cum sa ia fonduri europene ca sa dea socoteala ulterior pentru ele? Las ca mai usor e sa furi din buget ca nu te mai intreaba nimeni de ei!

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult