La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie… Mai mult

10.06.2018

La obiect

Familiile cu copii: România în context european

Ceva mai puţin de 35% dintre cele circa 7,5 milioane de familii din România au avut copii în întreţinere anul trecut, potrivit datelor publicate de… Mai mult

07.06.2018

Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

de Marin Pana , 12.11.2017

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de trai a fost amplificat, în raport cu cel dat de creşterea economică în termeni reali, de scăderea constantă a populaţiei rezidente, care s-a diminuat ( potrivit datelor oficiale) cu nu mai puţin de 1,75 milioane persoane în ultimii 12 ani.

Adaosul de PIB/locuitor rezultat din împuţinarea în fiecare an a românilor în raport cu care se face împărţirea acelaşi rezultat economic aflat la numărătorul fracţiei ce descrie sintetic bunăstarea dintr-o ţară a scăzut de la 0,6% în anii 2005 – 2006 spre 0,4% în prezent, cu un vârf important în perioada 2007 – 2008 şi atenuat în 2009, imediat după aderarea la UE (vezi tabelul).

Practic, intrarea în Uniune şi liberalizarea treptată ( unele state au dat drumul la imigraţia pentru angajare românilor şi bulgarilor imediat după 1 ianuarie 2007, altele au solicitat perioade de tranziţie de până la şapte ani) a circulaţiei forţei de muncă au dus la amplificarea strict pe această cale a PIB/locuitor al României cu circa două procente şi jumătate.

Acest aport semnificativ la valoarea cu care ne raportăm la media europeană de nivel de trai pe locuitor nu este rezultatul creşterii economice – altminteri consistentă în ansamblu, din 2005 încoace – ci al părăsirii ţării de o parte a celor care nu au mai găsit aici condiţii pentru a desfăşura o activitate plătită decent.

Desigur, valoarea PIB a fost amplificată apoi an de an de banii trimişi rudelor rămase în ţară, care au contat ca investiţii „străine”, au amplificat consumul şi au stimulat pe această cale producţia locală, susţinând totodată şi valoarea monedei naţionale ( aflată în regim de flotare controlată), implicit stabilitatea preţurilor la produsele de import pentru cei rămaşi în ţară.

Poate că ar fi fost mult mai bine dacă am fi avut suficiente locuri de muncă iar contribuţia celor plecaţi în căutare de lucru la bunăstarea României s-ar fi produs din interior, însă nu e clar dacă valoarea adăugată de aceştia la nivelul de productivitate de aici ar fi fost suficientă pentru a compensa efectul indirect dar substanţial al transferului către ţara de origine a unei părţi din valoarea adăugată în străinătate, unde retribuirea activităţii lor a fost acolo mult mai mare.

Asta fără a mai pune la socoteală problemele sociale majore, cu presiune crescută nu atât pe locurile de muncă ( paradoxal, plecarea unora, de multe ori a celor mai competenţi, a creeat spaţiu şi a generat salarii mai mari pentru cei rămaşi în ţară, unde deja se resimte o anumită lipsă de forţă de muncă) cât mai ales pe locuinţe, şcoli sau spitale.

Domenii unde statul nu a mai fost solicitat pe măsura noilor provocări venite dacă am fi avut o rată şi mai mare de sărăcie şi de neincluziune socială, un şomaj mult mai ridicat şi o rată inerent mult mai mare a infracţionalităţii. Aşadar, grăbirea, într-o anumită măsură, a aderării la UE ( se vehicula data de 1 ianuarie 2010 ca variantă de lucru şi e uşor de presupus ce se întâmpla dacă ne prindea criza mondială exact în ajunul integrării planficate) ne-a ferit de un lanţ întreg de probleme.

Revenind însă la relaţia între scăderea populaţiei şi PIB, trebuie subliniat că NU toată reducerea numărului locuitorilor poate fi pusă pe seama plecărilor din ţară. Unde datele de la 1 ianuarie 2017 arată un număr de 19,63 milioane de rezidenţi (o mică parte sunt străini) dar 22,20 milioane de persoane cu domiciliul în România. Adică o diferenţă în jur de două milioane şi jumătate de persoane.

Atenţie mare, o parte tot importantă a diminuării populaţiei a revenit diferenţei dintre natalitate şi mortalitate, care a început să preia tot mai clar pe parcurs din partea ce revine plecărilor din ţară, ajungând să dea în prezent undeva la trei sferturi din efectul de amplificare a PIB/locuitor potrivit celor mai recente date ale INS.

Ajungem, astfel, la cel mai important efect pe termen lung al plecărilor din ţară, dincolo de cel combinat rezultat din locurile de muncă şi încasările relativ reduse ca pondere în PIB, o altă chestiune ce ar trebui să preocupe factorii de decizie. Şi anume efectul CALITATIV, nu cantitativ, dat fiind că au plecat persoane care urmau să facă şi copii, tocmai pentru a le asigura un viitor mai bun în altă parte.

Pe această cale, se poate trage deja un semnal de alarmă, dată fiind reducerea foarte rapidă a naşterilor, cam de două ori mai rapidă decât scăderea numărului de decese între 2015 şi 2016.

Or, dacă pe moment, efectul per total este de amplificare a creşterii PIB/locuitor, va veni foarte rapid la scară istorică momentul în care apropierea ca nivel de trai de Occident va deveni, practic, imposibilă. Pentru că nu va avea cine să o facă, cel puţin din surse interne.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.11.2017

Un raspuns

  1. Panaite Camelia
    13.11.2017, 11:46 am

    Este trist dar adevarat.
    De altfel si politica economica si sociala aplicata in prezent, care nu tine seama de aceste tendinte care nu sunt semnalate numai in acest articol, are ca motivatie/scop acelasi efect.
    Cred ca unii vor sa ramana singuri in aceasta tara (sau aproape). Au ei un gand si noi nu stim.

Lăsați un comentariu


Stiri

Joseph Daul, președinte PPE: Cartelul Plahotniuc-Dodon le-a furat cetățenilor Republicii Moldova ultimul lor drept democratic

Victor Bratu

Partidul Popular European (PPE) este revoltat de decizia de invalidare a mandatului primarului ales în mod democratic la Chișinău, Andrei Năstase. În urma anunțului Judecătoriei… Mai mult

Europa

UE răspunde în oglindă în războiul comercial cu SUA: lista produselor americane suprataxate cu 25%. Îngrijorări ale BCE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a decis ca, începând de vineri, o serie de produse americane să fie taxate la vamă cu 25%, valoarea tarifelor ridicându-se la… Mai mult

Stiri

Dan Șova, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare, în Dosarul CET Govora

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de trei ani… Mai mult

Stiri

Refuzul unui loc de muncă anulează dreptul la ajutor social- proiect de lege votat în Camera Deputaților

Razvan Diaconu

Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Decizia, anunță… Mai mult

Europa

Germania şi Franţa analizează ideea unui fond special de stimulare a reformelor structurale în statele UE

Adrian N Ionescu

Reformele structurale din ţările membre UE ar putea fi încurajate prin înfiinţarea unui fond special, care să ofere acestora stimulente financiare în acest scop, potrivit… Mai mult

Stiri

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat. Contextul

Vladimir Ionescu

Simina Tănăsescu (foto), consilier prezidențial pe probleme juridice, a demisionat miercuri, pe fondul controverselor declanșate de o întâlnire pe care a avut-o cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.… Mai mult

Europa

Infrastructura de transport din România are nevoie de 70 mld. euro – dublu față de resurse

Adrian N Ionescu

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 sunt de 36… Mai mult