Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Cronicile

Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context european

de Marin Pana , 20.11.2018

România figurează pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte reducerea sărăciei prin transferuri sociale, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017.

Cu un procentaj de doar 16,61%, ne-am situat doar cu puţin înaintea Greciei ( 15,83%) şi aproape la jumătate faţă de media UE de 32,40%.

Evoluţia impactului transferurilor sociale pentru reducerea sărăciei în România de la aderarea la UE încoace arată că valoarea maximă a fost atinsă în anul de criză 2011 (23,63%), situată însă nu foarte departe de situaţia din anii de creştere 2007 – 2008, în care nu apucase să se manifeste creşterea rapidă a punctului de pensie.

Oarecum paradoxal, nivelul minim de impact al transferurilor sociale s-a observat chiar în anul de ieşire din criză, 2014, după care creşterea acestui indicator a fost tot mai pronunţată dar nivelul a rămas relativ redus faţă de practica europeană.

Pentru referinţă, menţionăm că cele mai mari valori s-au consemnat în Finlanda (56,8%) şi Danemarca (50,99%), cele două ţări UE în care impactul a fost majoritar.

Surprinzător, în urma lor apare Ungaria (46,4%), care devansează Suedia (46,08%) şi Franţa (44,81%). După care mai vin Slovenia (44,58%) şi Cehia (42,41%), plasate mai sus decât Austria (42,17%). Sub pragul de 40% coboară Olanda (39,73%) şi Belgia (39,54%), în spatele cărora şi peste media UE, figurează Polonia (37,50%).

La polul opus, cu puţin mai sus decât noi, apar verii italieni (19,44%), precedaţi de vecinii bulgari (19,86%), împreună cu care nu trecem de pragul de 20%. Depăşit de Letonia (21,91%), Portugalia (22,46%), Lituania (23,15%) şi Spania (23,94%), ceea ce conturează destul de clar un tablou socio-cultural şi ariile geografice, dincolo de nivelul de dezvoltare.

Dacă facem corelaţia cu procentajele celor care se află în risc de sărăcie după transferurile sociale, unde ne plasăm tot pe penultimul loc în UE, de data aceasta după Bulgaria ( noi cu 38,8% şi ei cu 40,4%, pe baza datelor Eurostat disponibile din 2016), rezultă că suntem mai puţin eficienţi în transferurile sociale la reducerea sărăciei decât bulgarii, italienii şi balticii din Lituania şi Letonia, dar cu puţin mai eficienţi decât grecii, afectaţi de condiţiile de austeritate.

Simplificat, transferurile sociale coboară rata de sărăcie cam de la 60% la 40% în Bulgaria, de la 55% la 39% în România, de la 53% la 30% în Lituania, de la 50% la 30% în Italia şi de la 50% la 28% în Letonia ( am luat în calcul doar statele în care sărăcia ar fi prevalentă FĂRĂ transferuri sociale), cu observaţia că este vorba despre o sărăcie relativ la situaţia din fiecare ţară în parte.

Aparent, datele arată că, pe de o parte, avem mulţi săraci şi, pe de altă parte, nici nu prea acordăm atenţie protecţiei sociale. Însă, ar trebui să ţinem cont de ponderea veniturilor publice ( implicit cea a cheltuielilor publice) în PIB, semnificativ mai mică decât cea a ţărilor amintite. Adică de necesitatea prealabilă de a creşte încasările la buget înainte de a derula politici sociale mai ample.

*

Notă:

Reducerea sărăciei în baza transferurilor sociale se calculează ca reducere a ratei de risc de sărăcie ca urmare a transferurilor sociale ( calculată prin compararea valorilor de dinainte şi de după aceste transferuri; pensiile nu sunt luate în considerare ca transferuri sociale în aceste calcule). Indicatorul este bazat pe statistica Eurostat referitoare la venituri, incluziune socială şi condiţii de viaţă ( abreviat EU-SILC, din lb. engleză).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă

Razvan Diaconu

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă, declară la RFI liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila (foto). Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că… Mai mult

Stiri

24 și 31 decembrie, zile libere acordate bugetarilor de către Guvern

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat joi, la începutul şedinţei de Guvern, că angajaţii din sectorul bugetar vor avea două zile libere în plus de sărbători,… Mai mult

Stiri

Titluri de stat pentru populaţie: Ministerul Finanţelor a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere a titlurilor de stat în „Centenar”, cu valoarea nominală de un leu, dobândă de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a atacat la CCR, a doua oară în 2018, modificările la legea educației

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională, pentru a doua oară în 2018, legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 96/2016 pentru modificarea… Mai mult

Stiri

Noi completuri de 5 la Curtea Supremă. Cristina Tarcea: A început un asalt și asupra completurilor de 3 judecători

Vladimir Ionescu

O nouă tragere la sorți a completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut loc joi, în urma deciziei… Mai mult

Europa

S-a ”rezolvat” unul dintre dosarele președinției române a Consiliului – Nou termen de adoptare a bugetului multianual UE: ”toamna 2019”

Victor Bratu

La summit-ul Consiliului European care se organizează joi și vineri, liderii UE se vor confrunta cu ceea ce este de obicei una dintre cele mai… Mai mult

Stiri

Patronatele și sindicatele din bănci au încheiat primul contract colectiv de muncă

Vladimir Ionescu

Reprezentanţii Federației Patronale a Serviciilor Financiare din România (FinBan) și cei ai Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB) au semnat primul contract colectiv de… Mai mult