Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context european

de Marin Pana , 20.11.2018

România figurează pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte reducerea sărăciei prin transferuri sociale, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017.

Cu un procentaj de doar 16,61%, ne-am situat doar cu puţin înaintea Greciei ( 15,83%) şi aproape la jumătate faţă de media UE de 32,40%.

Evoluţia impactului transferurilor sociale pentru reducerea sărăciei în România de la aderarea la UE încoace arată că valoarea maximă a fost atinsă în anul de criză 2011 (23,63%), situată însă nu foarte departe de situaţia din anii de creştere 2007 – 2008, în care nu apucase să se manifeste creşterea rapidă a punctului de pensie.

Oarecum paradoxal, nivelul minim de impact al transferurilor sociale s-a observat chiar în anul de ieşire din criză, 2014, după care creşterea acestui indicator a fost tot mai pronunţată dar nivelul a rămas relativ redus faţă de practica europeană.

Pentru referinţă, menţionăm că cele mai mari valori s-au consemnat în Finlanda (56,8%) şi Danemarca (50,99%), cele două ţări UE în care impactul a fost majoritar.

Surprinzător, în urma lor apare Ungaria (46,4%), care devansează Suedia (46,08%) şi Franţa (44,81%). După care mai vin Slovenia (44,58%) şi Cehia (42,41%), plasate mai sus decât Austria (42,17%). Sub pragul de 40% coboară Olanda (39,73%) şi Belgia (39,54%), în spatele cărora şi peste media UE, figurează Polonia (37,50%).

La polul opus, cu puţin mai sus decât noi, apar verii italieni (19,44%), precedaţi de vecinii bulgari (19,86%), împreună cu care nu trecem de pragul de 20%. Depăşit de Letonia (21,91%), Portugalia (22,46%), Lituania (23,15%) şi Spania (23,94%), ceea ce conturează destul de clar un tablou socio-cultural şi ariile geografice, dincolo de nivelul de dezvoltare.

Dacă facem corelaţia cu procentajele celor care se află în risc de sărăcie după transferurile sociale, unde ne plasăm tot pe penultimul loc în UE, de data aceasta după Bulgaria ( noi cu 38,8% şi ei cu 40,4%, pe baza datelor Eurostat disponibile din 2016), rezultă că suntem mai puţin eficienţi în transferurile sociale la reducerea sărăciei decât bulgarii, italienii şi balticii din Lituania şi Letonia, dar cu puţin mai eficienţi decât grecii, afectaţi de condiţiile de austeritate.

Simplificat, transferurile sociale coboară rata de sărăcie cam de la 60% la 40% în Bulgaria, de la 55% la 39% în România, de la 53% la 30% în Lituania, de la 50% la 30% în Italia şi de la 50% la 28% în Letonia ( am luat în calcul doar statele în care sărăcia ar fi prevalentă FĂRĂ transferuri sociale), cu observaţia că este vorba despre o sărăcie relativ la situaţia din fiecare ţară în parte.

Aparent, datele arată că, pe de o parte, avem mulţi săraci şi, pe de altă parte, nici nu prea acordăm atenţie protecţiei sociale. Însă, ar trebui să ţinem cont de ponderea veniturilor publice ( implicit cea a cheltuielilor publice) în PIB, semnificativ mai mică decât cea a ţărilor amintite. Adică de necesitatea prealabilă de a creşte încasările la buget înainte de a derula politici sociale mai ample.

*

Notă:

Reducerea sărăciei în baza transferurilor sociale se calculează ca reducere a ratei de risc de sărăcie ca urmare a transferurilor sociale ( calculată prin compararea valorilor de dinainte şi de după aceste transferuri; pensiile nu sunt luate în considerare ca transferuri sociale în aceste calcule). Indicatorul este bazat pe statistica Eurostat referitoare la venituri, incluziune socială şi condiţii de viaţă ( abreviat EU-SILC, din lb. engleză).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult